Foto: Getty Images
Continuăm să vorbim despre instrumentele și servicii bancare care sunt folosite cel mai des de către populație. În cele ce urmează, vorbim despre cele mai bune practici pentru alegerea produsului potrivit nevoilor tale.
În primul rând, maturitatea rambursării creditului. Cu cât împrumutul se face pe termen mai lung, cu atât suma finală de plată peste creditul primit va fi exponențial mai mare. În plus, termene mai lungi înseamnă riscuri asumate mai mari.
Spre exemplu, dacă contractezi un împrumut de nevoi personale în sumă de 50.000 dei lei pentru o perioadă de 2 ani, la o dobândă anuală efectivă de 10% rambursezi cca. 55.000 de lei. Deci, plătești înapoi suplimentar cca. 5000 de lei. În schimb, dacă contractezi împrumutul pentru o durata de 4 ani, rambursezi adițional cca. 8.000 de lei. Deci, dublezi perioada, dar dobânda suplimentară rambursată crește cu 60%.
Desigur, cu cât perioada de rambursare este mai scurtă, cu atât plata lunară este mai mare, deoarece rambursezi suma împrumutată mai repede. Totuși, avantajul este că plătești mai puțină dobândă.
Iată care sunt cel mai des întâlnite greșeli în practică atunci când vorbim despre rambursarea anticipată. În primul rând, am văzut oameni care plătesc anticipat creditele mai mici, deoarece resimt un stres mai mic când au mai puține credite și cred că fac un progres. În al doilea rând, am văzut situații când se plătesc anticipat creditele cu dobândă mai mare, crezând că astfel se reduce costul creditelor. Aparent paradoxal, în ambele situații poți pierde bani dacă aplici aceste variante.
O să folosesc un exemplu simplu pentru a înțelege cele doua greșeli.
Să ne imaginam o familie care are două credite în derulare. Primul este ipotecar, cu un împrumut inițial de 400 de mii lei contractat pe 30 de ani cu o dobândă anuală de 5,5%. Rata lunara este de cca. 2.270 lei și totalul plaților conform graficului de rambursare este de 817 mii lei, de aproape 2 ori mai mult. Celălalt credit este de nevoi personale, cu un împrumut inițial de 40 de mii lei contractat pe 5 ani cu o dobândă anuală de 10%. Rata lunară este de cca. 850 lei și totalul plaților conform graficului de rambursare de 51 de mii lei, deci cu 28% mai mult decât suma inițială. Ambele credite sunt contractate în același moment, cel de nevoi personale este folosit pentru mobilarea apartamentului recent cumpărat.
Mai departe, să ne imaginăm că familia dispune de o sumă de 27 de mii lei la 2 ani de la contractarea celor două credite, dintr-o moștenire sau vânzarea unui activ. Întrebarea care se pune este următoarea: cum este mai înțelept să folosim banii respectivi? În prima variantă, putem merge pe rambursarea integrală a creditului de nevoi personale, deoarece valoarea principalului rămas de rambursat este de 26.336 lei. A doua variantă este să rambursăm anticipat din al doilea credit ipotecar, prin reducerea perioadei de rambursare cu 49 de luni, deci aproape 4 ani. Am oferit acest exemplu multor oameni, iar majoritatea a ales prima variantă. Argumentele lor au fost fost următoarele: dobânda la creditul de nevoi personale este de 10%, mult mai mare decât cea la creditul ipotecar de 5,5%. Apoi, că plățile lor lunare la banca vor scădea cu 850 de lei deoarece primul credit este lichidat și vor rămâne doar cu rata lunară de 2.270 de lei la creditul ipotecar. Un alt motiv este că sunt mai puțin stresați deoarece au reușit să închidă din credite și simt că fac un progres. Poate contraintuitiv, prima variantă este greșită!
Practic, dacă lichidezi integral creditul de nevoi personale după doi ani reduci dobânda viitoare cu 4.255 lei. ÎN prezent, aceasta sumă valoareaza 4.092 de lei dacă o actualizăm cu o rată medie a inflației de 2,5%. În schimb, dacă optezi pentru plata anticipata la creditul ipotecar prin reducerea perioadei de rambursare cu 49 de luni, atunci economisești dobândă viitoare de 84.693 de lei, aproape de 20 de ori mai mult decât în prima variantă. În prezent, aceasta sumă valoareaza cca. 57 mii lei, de aproape 14 ori mai mult decât în prima variantă.
Motivul principal este următorul. La începutul creditului plătim mult mai multă dobândă deoarece principalul de rambursat este mare. De aceea, cu cât reducem perioada de rembursare prin diminuarea principalului, cu atât scade mai accelerat dobânda viitoare. ÎN esență, la creditul ipotecar reduci mai repede principalul de rambursat pentru care, în caz contrar, ai fi plătit dobândă timp de 30 de ani.
Astfel, plata anticipata de 27 mii lei la creditul ipotecar prin reducerea perioadei scade dobândă totală cu 84 mii lei, respectiv 20% din totalul dobânzii creditului, și perioada de rambursare se reduce cu 49 de luni, deci scapi de credit cu 4 ani mai repede! Deci, reduci perioada cu 13%, adică 4 ani din 30, dar scazi dobânda mai accelerat, respectiv cu 20%
Alte bune practici pentru reducerea dobânzii lunare sunt încasarea salariului într-un cont deschis la banca de unde ai luat împrumutul, încheierea unei asigurări de viață și șomaj sau refinantarea unui credit existent ori a mai multor credite simultante refinantate într-unul singur.
De asemenea, trebuie să fii foarte atent la valuta împrumutului și fluctuația dobânzii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Acest mod de rambursare al creditului(rate si dobanda egale)se mai practica in vreo tara din UE,SUA, Japonia,etc?
Va multumesc anticipat pentru raspuns
- avem de fapt 2 scenarii si cred ca asta incurca pe multa lume: scenariul in care banii economisiti din plata anticipata a creditului pe termen scurt sunt folositi pentru cheltuieli curente (haine, vacante etc.) si scenariul in care acei bani economisiti sunt reinvestiti. nu puteam presupune ca in mod obligatoriu oamenii vor lua decizia de reinvestire.
- chiar daca am presupune ca toti vor lua decizia de reinvestire, trebuie sa asumam un randament al sumelor investite, calculul este foarte diferit intre 2.5% si 10%.
- in scenariul de reinvestire a sumelor aferente creditului pe TS, doar primii 2 ani sunt relevanti, sumele acumulate in componenta soldului la care se adauga dobanda (randamentul) compusa din anul 3 se opreste la sumele economisite din neplata prinipalului si a dobanzii pentru 2 ani.
- reinvestirea sumelor economisite trebuie privita ca o investitie
Nu pot posta tabele (nu raman aliniate) sau poze (site-ul nu permite), asa ca voi scrie doar concluziile (toate valorile sunt actualizate cu un discount. factor de 2.5% p.a.):
1. daca tratam scenariul de reinvestire a sumelor economisite prin plata creditului pe termen scurt ca nefiind relevant (adica sumele acelea ar fi folosite in consum), ceea ce afirma dl. Guda este perfect corect. Valoarea prezenta a sumelor platite per total, daca se achita creditul pe termen lung si se scurteaza perioada, este mai mica decat in cazul in care se achita creditul pe termen scurt (519 mii lei, fata de 576 mii lei).
2. in scenariul in care sumele economisite sunt reinvestite la un randament egal cu discount factorul (2.5%), rezultatul este in favoarea achitarii creditului pe termen lung (plati actualizate totale de 520 mii lei fata de 546 mii lei in cazul achitarii creditului pe termen scurt)
3. in scenariul in care sumele economisite sunt plasate cu un randament de 5%, rezultatul este neutru
4. in scenariul in care randamentul sumelor reinvestite este de 10% p.a. rezultatul este net in favoarea achitarii creditului pe termen scurt (valori actuale ale cash out flow ului de 362 mii lei fata de 520 mii lei)
Concluzia concluziilor: nu se poate da un sfat generalizat, este o problema de decizie care trebuie sa tina cont de mai multi parametri. Dar in scenariul unei familii obisnuite care vrea sa se despovareze de plata creditelor fara sa se gandeasca la alte investitii, calculul dlui. Guda este corect. Decizia de reinvestire trebuie tratata distinct de decizia luata cu privire la cele 2 credite existente. Un element calitativ care nu este discutat in articol este riscul. Cu cat este termenul mai lung, cu atat este riscul mai mare. Dar asta este o discutie separata
Am platit creditul ipotecar anticipat in 8,6 ani. Platile au fost cu scaderea perioadei pt ca asta ma deranja - ideea de a ajunge la 50 de ani cu rate. In paralel prietena mea a platit cu scaderea ratei pentru ca pt ea valoarea ratei era prea mare si avea luni cand abia avea cum plati, asa ca primul bonus de la munca a fost plata anticipata si o reducere de aproape 100 lei lunar.
Platile anticipate cu scaderea perioadei duc nu doar la acea dobanda economisita ci si inchis cont si asigurarea obligatorie mai devreme, care ma costau in plus aprox 5 lei lunar si pe care nu le vezi afisate si calculate. Iar linistea de a fi fara datorii este greu de convertit in bani si nu ati pomenit-o deloc in articol.
Pe de altă parte trebuie să învățăm să trăim cu datorii ideal este să învățăm să le gestionăm astfel încât să nu pună stăpânire pe viața noastră.
Metode sunt iar una dintre cele mai bune este să nu faci credit ipotecar doar ca să ai o casă a ta.
Ne mai învață unii să economisim pentru zile negre. Eh, în teorie este un principiu bun, în realitate sunt tot bani blocați, neproductivi și care se pot devaloriza în timp. Să economisești pentru a avea ce investi este o idee alternativă mai profitabilă de pe termen scurt pe termen lung. Când ai un salariu de rahat și multe cheltuieli singura opțiune pe care o ai sunt datoriile, dar nu la cămătari.
E adevărat că ești mai avantajat dacă lichidezi datoria mai mică și cu surplusul rămas de reducerea cheltuielilor îl vei reinvești în plata ipotecii.
Pentru corectitudinea comparatiei v-as ruga ca sa refaceti calculele pentru scenariul 1 considerand ca suma economisita la sfarsit va rambursa anticipat din creditul ipotecar.
Se micșorează perioada creditata cu 4 ani, din 30. Dar, acești bani neplătiți se contabilizează atunci, adică peste 24 de ani. Și în 24 de ani multe se schimba! Acum, suma de plata este aceeași, Dacă se achita creditul de nevoi personale, următorii ani nu se mai achita rata de 850 lei, bani care se pot utiliza lunar în alte scopuri. Eu unul as aplica metoda "Depozitului de siguranță" :acești bani depuși într-un cont cu o dobanda maxima. În caz de situații neprevazute, exista siguranța ca se vor achita ratele câteva luni.
Cea ce nu ne spune acest minunat domn este ca dansul face parte dintr-un grup cu interese în domeniul financiar care o data cu creșterea pieței ( altfel spus cu cât plătești mai mult din venitul actual în acest domeniu) face profit. Deci înțeleg de ce acest articol și altele ca el.
Nu oameni buni. E idiot sa crezi ca dacă tu plătești o dobanda de 10% o sa fi mai bine achitând un alt credit cu dobanda de 4%. E ca și cum ai spune ca decât sa investești în depozit bancar cu 10% mai bine bagi în cel cu 4%.
La nivel de liceu calculele astea sunt ceva banal, dar daca nu sunt facute si repetate in contextul unei situatii concrete (cum ar fi un credit) nu vor fi aplicate si intelese niciodata.