Sari la continut
Republica
Verde

Cercetătorii spun că există „4 Românii” atunci când vorbim de tema sustenabilității. De la avangardiști la deconectații social

O femeie care se ocupă cu agricultura durabilă într-o seră. Foto: Sue Wetjen / Alamy / Alamy / Profimedia

Un nou studiu lansat în spațiul public indică faptul că „36% dintre români sunt avangardiști ai sustenabilității, în timp ce 16% sunt deconectați social”. Cercetarea arată că există o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă, iar jumătate din generația Z se încadrează în categoria „Spectatorilor Sociali”.

Studiul introduce pentru prima dată în peisajul românesc metodologia LOHAS, Lifestyles of Health and Sustainability, pentru a oferi o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială, explorând 6 dimensiuni cheie. Trei dintre acestea – Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional – sunt centrate pe atitudinea individului față de propria viață și stare de bine. Celelalte trei – Spiritualitate, Conștiință Socială și Ecologie – se concentrează asupra atitudinii față de mediu și comunitate.     

Echilibrul emoțional, ecologia și sănătatea fizică, în topul intereselor noastre

La nivel național, echilibrul Emoțional este în topul priorităților, urmat de tema Ecologiei, iar apoi de Sănătatea Fizică, Echilibrul Psihic, Conștiința Socială și Spiritualitate.

În ceea ce privește interesul pentru ecologie, cel mai înalt nivel îl reprezintă așteptarea românilor ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu prin crearea de produse și servicii sustenabile și accesibile. La polul opus se află interesul românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului. 

Cine sunt, ce interese au și cum arată cele „4 Românii”

Studiul a identificat patru grupuri distincte în funcție de diferențele semnificative în raportările respondenților cu privire la cele 6 dimensiuni investigate:

1. Avangardiștii sustenabilității - sunt categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie și cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate. Aceștia reprezintă 36% din totalul populației.

2. Centrații pe sine - sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală, ecologie sau conștiință socială, dar au un interes relativ ridicat față de ecologie. Acest grup cuprinde 22% din totalul populației.

3. Spectatorii sociali - au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate. Spectatorii sociali reprezintă 26% din totalul populației.

4. Deconectații social - nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială. Acest segment acoperă 16% din totalul populației.

Unde este Generația Z?

Când vorbim despre rezultatele în funcție de generații, observăm că 50% din Gen Z se încadrează în categoria Spectatorilor Sociali, în timp ce 0% dintre aceștia sunt Centrați pe sine. Pe de altă parte, Gen X este cel mai reprezentat segment între Avangardiștii Sustenabilității – 41%, urmată de Gen Y – 36%.

„În studiul nostru am observat o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă. Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, am investigat din perspectiva BARES atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde, alături de partenerii noștri de la EFdeN”, spune Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director Cult Research.

„Pentru a înțelege mai bine comportamentele românilor care au adoptat deja un stil de viață sustenabil, am analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori). Astfel, între actualii prosumatori români (100 de mii în România), 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social. Principalii motivatori țin de realizarea de economii financiare, independență energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon", declară și Claudiu Butacu, Co-founder EFdeN.

Intenția de cumpărarea de autovehicule electrice a fost un alt comportament „verde” de interes, analizat în studiu. Astfel, 25% dintre români au declarat că vor să cumpere autovehicule electrice. Distribuția acestor intenții, din perspectiva studiului, arată astfel: 

Și-ar dori un autovehicul electric:

33% dintre Avangardiștii sustenabilității,
28% dintre Centrații pe sine,
23% dintre Spectatori Sociali
15% dintre Deconectați social


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult