Sari la continut
Republica
Verde

Cercetătorii spun că există „4 Românii” atunci când vorbim de tema sustenabilității. De la avangardiști la deconectații social

O femeie care se ocupă cu agricultura durabilă într-o seră. Foto: Sue Wetjen / Alamy / Alamy / Profimedia

Un nou studiu lansat în spațiul public indică faptul că „36% dintre români sunt avangardiști ai sustenabilității, în timp ce 16% sunt deconectați social”. Cercetarea arată că există o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă, iar jumătate din generația Z se încadrează în categoria „Spectatorilor Sociali”.

Studiul introduce pentru prima dată în peisajul românesc metodologia LOHAS, Lifestyles of Health and Sustainability, pentru a oferi o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială, explorând 6 dimensiuni cheie. Trei dintre acestea – Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional – sunt centrate pe atitudinea individului față de propria viață și stare de bine. Celelalte trei – Spiritualitate, Conștiință Socială și Ecologie – se concentrează asupra atitudinii față de mediu și comunitate.     

Echilibrul emoțional, ecologia și sănătatea fizică, în topul intereselor noastre

La nivel național, echilibrul Emoțional este în topul priorităților, urmat de tema Ecologiei, iar apoi de Sănătatea Fizică, Echilibrul Psihic, Conștiința Socială și Spiritualitate.

În ceea ce privește interesul pentru ecologie, cel mai înalt nivel îl reprezintă așteptarea românilor ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu prin crearea de produse și servicii sustenabile și accesibile. La polul opus se află interesul românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului. 

Cine sunt, ce interese au și cum arată cele „4 Românii”

Studiul a identificat patru grupuri distincte în funcție de diferențele semnificative în raportările respondenților cu privire la cele 6 dimensiuni investigate:

1. Avangardiștii sustenabilității - sunt categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie și cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate. Aceștia reprezintă 36% din totalul populației.

2. Centrații pe sine - sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală, ecologie sau conștiință socială, dar au un interes relativ ridicat față de ecologie. Acest grup cuprinde 22% din totalul populației.

3. Spectatorii sociali - au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate. Spectatorii sociali reprezintă 26% din totalul populației.

4. Deconectații social - nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială. Acest segment acoperă 16% din totalul populației.

Unde este Generația Z?

Când vorbim despre rezultatele în funcție de generații, observăm că 50% din Gen Z se încadrează în categoria Spectatorilor Sociali, în timp ce 0% dintre aceștia sunt Centrați pe sine. Pe de altă parte, Gen X este cel mai reprezentat segment între Avangardiștii Sustenabilității – 41%, urmată de Gen Y – 36%.

„În studiul nostru am observat o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă. Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, am investigat din perspectiva BARES atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde, alături de partenerii noștri de la EFdeN”, spune Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director Cult Research.

„Pentru a înțelege mai bine comportamentele românilor care au adoptat deja un stil de viață sustenabil, am analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori). Astfel, între actualii prosumatori români (100 de mii în România), 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social. Principalii motivatori țin de realizarea de economii financiare, independență energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon", declară și Claudiu Butacu, Co-founder EFdeN.

Intenția de cumpărarea de autovehicule electrice a fost un alt comportament „verde” de interes, analizat în studiu. Astfel, 25% dintre români au declarat că vor să cumpere autovehicule electrice. Distribuția acestor intenții, din perspectiva studiului, arată astfel: 

Și-ar dori un autovehicul electric:

33% dintre Avangardiștii sustenabilității,
28% dintre Centrații pe sine,
23% dintre Spectatori Sociali
15% dintre Deconectați social


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon parinti si copii

E vorba de persoane care niciodată nu povestesc despre realizările proprii, ba chiar le minimizează dacă sunt aduse în discuţie de altcineva, care nu îşi spun niciodată părerea, deşi au idei foarte bune, care sunt de obicei submisivi, chiar dacă li se cer lucruri nerezonabile, şi care rar îşi urmează propriile vise, rămȃnȃnd de multe ori la voia conjuncturilor curente. foto: Profimedia

Citește mai mult

Curtea Constitutionala - CCR 2026

Cred că România nu prea mai are multe opțiuni bugetare. Că ne place sau nu, chiar dacă se simte costul vieții tot mai mare. România e crescut pe datorie, când dobânda era modică. Acum însă plătim pentru distracția din perioada 2020-2024. Și dacă nu vom reuși să ajungem într-un punct comun, politic și social acceptat, situația va deveni mult mai grea. Cu mai multe tăieri de bugete. Fie ca în criza din 2008, fie prin inflație și dobânzi. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește mai mult

Elon Musk 55 ani

După pierderea „bătăliei de la Cernavodă”, încheiată cu odată închiderea celui de-al doilea reactor al singurei noastre centrale nucleare, urmărim cu sufletul la gură veștile despre noi surse de energie care să ne salveze economia și stilul de viață. Facem aceste eforturi pentru că, surpriză!, când seceta lovește Europa și România nu doar hidrocentralele au de suferit, ci și reactoarele care se bazează pe apele râurilor și fluviilor pentru a se răci. foto: Profimedia

Citește mai mult

mancare - canicula

Printre multele întrebări pe care schimbarea asta intensă de climă le pune apare și aceea a schimbării întregului sistem personal pe care fiecare îl are în jurul hranei - când și ce cumpărăm, când gătim, ce ținem în frigider, la ce oră mergem la restaurant sau ieșim la terasă. imagine realizată cu AI

Citește mai mult