Cercetătorii spun că există „4 Românii” atunci când vorbim de tema sustenabilității. De la avangardiști la deconectații social

O femeie care se ocupă cu agricultura durabilă într-o seră. Foto: Sue Wetjen / Alamy / Alamy / Profimedia

Un nou studiu lansat în spațiul public indică faptul că „36% dintre români sunt avangardiști ai sustenabilității, în timp ce 16% sunt deconectați social”. Cercetarea arată că există o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă, iar jumătate din generația Z se încadrează în categoria „Spectatorilor Sociali”.

Studiul introduce pentru prima dată în peisajul românesc metodologia LOHAS, Lifestyles of Health and Sustainability, pentru a oferi o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială, explorând 6 dimensiuni cheie. Trei dintre acestea – Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional – sunt centrate pe atitudinea individului față de propria viață și stare de bine. Celelalte trei – Spiritualitate, Conștiință Socială și Ecologie – se concentrează asupra atitudinii față de mediu și comunitate.

Echilibrul emoțional, ecologia și sănătatea fizică, în topul intereselor noastre

La nivel național, echilibrul Emoțional este în topul priorităților, urmat de tema Ecologiei, iar apoi de Sănătatea Fizică, Echilibrul Psihic, Conștiința Socială și Spiritualitate.

În ceea ce privește interesul pentru ecologie, cel mai înalt nivel îl reprezintă așteptarea românilor ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu prin crearea de produse și servicii sustenabile și accesibile. La polul opus se află interesul românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului.

Cine sunt, ce interese au și cum arată cele „4 Românii”

Studiul a identificat patru grupuri distincte în funcție de diferențele semnificative în raportările respondenților cu privire la cele 6 dimensiuni investigate:

1. Avangardiștii sustenabilității - sunt categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie și cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate. Aceștia reprezintă 36% din totalul populației.

2. Centrații pe sine - sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală, ecologie sau conștiință socială, dar au un interes relativ ridicat față de ecologie. Acest grup cuprinde 22% din totalul populației.

3. Spectatorii sociali - au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate. Spectatorii sociali reprezintă 26% din totalul populației.

4. Deconectații social - nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială. Acest segment acoperă 16% din totalul populației.

Unde este Generația Z?

Când vorbim despre rezultatele în funcție de generații, observăm că 50% din Gen Z se încadrează în categoria Spectatorilor Sociali, în timp ce 0% dintre aceștia sunt Centrați pe sine. Pe de altă parte, Gen X este cel mai reprezentat segment între Avangardiștii Sustenabilității – 41%, urmată de Gen Y – 36%.

„În studiul nostru am observat o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă. Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, am investigat din perspectiva BARES atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde, alături de partenerii noștri de la EFdeN”, spune Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director Cult Research.

„Pentru a înțelege mai bine comportamentele românilor care au adoptat deja un stil de viață sustenabil, am analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori). Astfel, între actualii prosumatori români (100 de mii în România), 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social. Principalii motivatori țin de realizarea de economii financiare, independență energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon", declară și Claudiu Butacu, Co-founder EFdeN.

Intenția de cumpărarea de autovehicule electrice a fost un alt comportament „verde” de interes, analizat în studiu. Astfel, 25% dintre români au declarat că vor să cumpere autovehicule electrice. Distribuția acestor intenții, din perspectiva studiului, arată astfel:

Și-ar dori un autovehicul electric:

33% dintre Avangardiștii sustenabilității,
28% dintre Centrații pe sine,
23% dintre Spectatori Sociali
15% dintre Deconectați social

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp

Cercetătorii spun că există „4 Românii” atunci când vorbim de tema sustenabilității. De la avangardiști la deconectații social

Echilibrul emoțional, ecologia și sănătatea fizică, în topul intereselor noastre

Cine sunt, ce interese au și cum arată cele „4 Românii”

Unde este Generația Z?

Francezii deschid cea mai mare „Ambasadă Brâncuși” în Paris, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului de deschidere care va reuni peste 1.500 de personalități

Matematica binelui pentru o familie de agricultori români care a înțeles din timp valoarea pământului: „De fiecare dată când unul dintre noi vede legume la magazin cu eticheta Ferma Mirică, face poze și le pune pe grupul de familie”

A doua tinerețe a unui rocker sălbatic | Dan Byron, „În oraș cu Florin Negruțiu”: „La un moment dat, o puștoaică ne-a zis că a auzit de noi de la bunica sa”

Prima experiență „halucinantă” a unui sibian strămutat la București: „La Unirii, s-a produs ceva inimaginabil - a început să mă lovească cu plasele, crezând ca vreau să i le fur”. Cristi Avram, manager cultural, la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”