Cercetarea înseamnă mai mult decât rezultate publicate în reviste de specialitate. În spatele fiecărei descoperiri se află oameni, întrebări și ani de muncă. În această serie, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător - COACH USV aduce în prim-plan cercetătorii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și poveștile din spatele activității lor.
Profesorul universitar dr. habil. Andrei Lobiuc face parte din categoria cercetătorilor pentru care știința începe cu o întrebare simplă: „De ce?”. La 44 de ani, biologul molecular este prodecan pentru educație, infrastructură și relații studențești al Facultății de Medicină și Științe Biologice (FMSB) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar activitatea sa îmbină cercetarea, predarea și managementul academic. Dincolo de funcțiile și proiectele în care este implicat, spune că motivația sa a rămas aceeași încă din primii ani de studiu: dorința de a înțelege mecanismele care stau la baza vieții.
Ați început activitatea profesională în cercetare, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, înainte de a ajunge la USV. Care au fost experiențele care v-au convins că biologia moleculară este domeniul în care vă puteți construi cariera?
De fapt, mi-am dorit întotdeauna să înțeleg cum funcționează lucrurile, cum o acțiune poate influența un rezultat și cum putem îmbunătăți ceea ce facem. Sunt, de asemenea, un observator atent al oamenilor și al modului în care se comportă în funcție de situație, fie că sunt fericiți, preocupați sau poate au gripă. De fapt, este foarte interesant să înțelegem că boala sau starea de sănătate a unui organism este o sumă a micilor decizii pe care le ia, aproape în fiecare minut. V-ați întrebat vreodată de ce exercițiile fizice îmbunătățesc starea de spirit sau de ce mâncarea picantă provoacă transpirație? Ei bine, nu este o coincidență! De fapt, corpul tău îți semnalează că se află într-o stare mai bună sau, dimpotrivă, nu atât de bună și poate elibera hormoni ai fericirii pentru declanșarea recompensei sau, respectiv, pentru a elimina o potențială toxină. Și, voila! Biologia moleculară era știința care îmi putea explica asta!
O parte importantă din activitatea dumneavoastră este dedicată studiului microbiomului intestinal și al compușilor bioactivi de origine vegetală. Care considerați că sunt cele mai importante descoperiri din acest domeniu și cum se traduc ele în beneficii pentru sănătatea oamenilor?
Așa cum am mai spus, corpul nostru este supus la o mulțime de semnale, inclusiv din interiorul nostru! Gândindu-ne că am avut întotdeauna bacterii în noi și am evoluat împreună, trebuie să fie un parteneriat grozav! Una dintre cele mai influente descoperiri din domeniu este faptul că microbiomul ajută la explicarea răspunsurilor individuale la aceeași masă, într-un studiu personalizat de nutriție din 2015, care a arătat o variabilitate ridicată a răspunsurilor la glucoză, prin caracteristicile microbiomului intestinal. Aceasta înseamnă că, dacă suntem capabili să modulăm microbiota, ne putem îmbunătăți propria dietă sau chiar mai mult. Iar microbiota poate fi influențată în mare măsură de... ceea ce mâncăm, de exemplu fibre sau compuși din vinul roșu/struguri! Probabil, multe boli vor fi prevenite în viitor prin diete personalizate și gestionarea microbiotei intestinale.
Ați coordonat la USV componenta unui proiect dedicat secvenței genomului SARS-CoV-2 și analizei tulpinilor circulante în România. Ce a însemnat această experiență din punct de vedere profesional și uman și ce lecții ar trebui să păstrăm după pandemie?
A fost atât o provocare, cât și o oportunitate. Ne-a ajutat de fapt, atât ca instituții, cât și ca indivizi, să identificam lacunele în formare, în strategii și în resurse umane, și a contribuit, de asemenea, la crearea spiritului de echipă, a rețelelor profesionale și, uneori, a prieteniilor. Îmi amintesc că, la începutul pandemiei, aproape nimeni nu știa cum să gestioneze situația, dar, împreună cu oameni deschiși la minte din Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, am reușit să realizăm lucruri pe care nu le știam niciodată posibile. De exemplu, procesarea a aproape 80.000 de probe în 2 ani, adică o medie de 100 de probe pe zi. Mesajul principal de reținut este că educația, și mă refer aici la cea școlară, dar și la cea civică, face diferența atunci când este nevoie!
Biologia moleculară este un domeniu fascinant, dar dificil pentru publicul larg. Cum reușiți să transformați concepte complexe în explicații accesibile pentru studenți și pentru cei interesați de știință?
Primul lucru cu care încep cursurile este... o problemă. Studenții trebuie să înțeleagă mai întâi «de ce» studiază ceva, apoi să înțeleagă conținutul științific. Odată ce ai o motivație pentru a înțelege ceva, probabil că vei înțelege mai ușor. Și încerc să fac lucrurile cât mai familiare posibil. De exemplu, o întrebare este «știi de ce te bronzezi când stai la soare?» Și, odată ce înțelegi că razele UV transportă energii mari și, de fapt, semnalează celulelor pielii tale să secrete un pigment protector, poți înțelege mecanismele moleculare care decurg din acestea. După părerea mea soluția constă în ancorarea noțiunilor abstracte la cele din viața reală.
Predați discipline precum biologie celulară și moleculară, microbiologie, genetică și metodologia cercetării. Cum s-au schimbat studiile în ultimii ani și ce apreciezi cel mai mult la generația actuală?
Este adevărat că generațiile de studenți sunt diferite, probabil evoluând odată cu accesibilitatea informației. Studenții din campusul nostru sunt, în primul rând, din ce în ce mai... emancipați, își doresc să trăiască o viață studențească completă. Atât în ceea ce privește învățarea, cât și implicarea în activități sociale, culturale și așa mai departe. Și, fără să știe, ne împing să le oferim acest tip de activități, ceea ce, la rândul său, face oferta noastră educațională mai atractivă.
Din poziția de cadru didactic și membru al conducerii Facultății de Medicină și Științe Biologice, cum vedeți rolul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava în dezvoltarea cercetării biomedicale și în atragerea tinerilor către cariere științifice?
O universitate este, prin definiție, un pol de inovație și cercetare. Iar un avantaj principal al facultății noastre este acela că îmbinăm științele fundamentale, precum biologia și biochimia, cu cele clinice, de la nutriție la medicină. Acest lucru face ca paleta de cercetare să fie foarte largă, acoperind aproape tot ce un student ar putea visa în ceea ce privește direcțiile de cercetare, de la cultivarea plantelor la descoperirea de noi medicamente. Dublați aceste avantaje cu echipamente de top și vor avea toate motivele să ni se alăture.
Activitatea dumneavoastră îmbunătățește cercetarea, predarea și responsabilitățile administrative. Cum reușiți să păstrați echilibrul între aceste trei dimensiuni și care dintre ele vă oferă cele mai mari satisfacții?
În mare parte, este vorba despre gestionarea timpului și găsirea calităților profesionale ale fiecărui membru al personalului sau student cu care interacționezi. Odată ce înțelegi că fiecare este diferit și excelează în sarcini specifice, îți poți adapta interacțiunile. O mentalitate este esențială, trebuie să-ți structurezi activitățile pentru a le transforma în momente plăcute. Predarea este recompensatoare, odată ce vezi că prin transmiterea unor cunoștințe se aprinde ceva în ochii studenților, cercetarea este relaxantă, iar managementul este ceea ce te menține alert.
Privind spre următorii 10-15 ani, ce schimbări majore anticipați în biologia moleculară și microbiologie și care credeți că vor avea cel mai mare impact asupra medicinei?
Resursele de calcul precum „AlphaFold” sau „BioGPT” dezvoltă cunoștințele într-un ritm mai mare ca niciodată. Astfel de programe software permit descoperirea și înțelegerea interacțiunilor moleculelor din corpul nostru necunoscute anterior, cu implicații în înțelegerea bolilor, dar și în tratamente sau medicamente noi. Așadar, combinarea învățării automate cu datele clinice va genera probabil cele mai semnificative descoperiri în medicină. Dar acest lucru trebuie să fie însoțit de o pregătire academică adecvată a persoanelor implicate.
Mulți tineri sunt atrași de domenii biomedicale, dar ezită să urmeze o carieră în cercetare. Ce sfat le-ați oferi celor care doresc să devină oameni de știință?
Știința nu este pentru toată lumea. Dacă a conduce o afacere este ceea ce te face să performezi, aceasta este calea de urmat. Dacă cititul cărților scrise de alții îți aduce bucurie, așa să fie. Dar dacă ai curiozitatea de a înțelege cum funcționează viața, în tine, în rudele tale, într-o floare sau o insectă din natură, poți găsi răspunsuri și entuziasm în știință. Dincolo de zile întregi, doar în cercetare poți atinge entuziasmul de a descoperi ceva nou și cu impact, distrându-te în același timp în acest proces!
Dincolo de titluri, proiecte și publicații, ce vă motivează să continuați cercetarea și ce ați dori să rămână, peste ani, drept care mai importantă contribuția dumneavoastră?
Convingerea că mediul academic și știința nu sunt o meserie obișnuită, ci o modalitate de a transfera cunoștințe, emoții și lecții de viață către oameni care le pot transmite mai departe. Omenirea este făcută din sentimente și cunoștințe, iar evoluția este un rezultat direct al împuternicirii noilor generații cu realizările celor anterioare. În prezent, lucrez la un cadru educațional care combină noțiuni teoretice cu meditații bazate pe inteligență artificială, conținut online interactiv și activități practice. Cred că educația, sub toate formele sale, este cel mai motivant concept și mi-aș dori ca oamenii să recunoască contribuția noastră la perpetuarea celei mai avansate caracteristici a vieții: cunoașterea.
Fie că se află în laborator, la catedră sau în fața unei echipe de cercetare, profesorul Andrei Lobiuc rămâne fidel aceleiași convingeri: progresul începe cu întrebările potrivite și continuă prin împărtășirea cunoașterii. Pentru el, succesul unui cercetător nu se măsoară doar prin publicații și proiecte, ci și prin generațiile pe care reușește să le inspire.
La realizarea interviului au contribuit prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Drd. Oana Grosu
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.