Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Charlie Ottley, producătorul seriei BBC „Wild Carpathia”, și-a cumpărat o fermă în județul Brașov: „Am 6.000 de metri pătrați de paradis”

Charlie Ottley, producătorul seriei BBC „Wild Carpathia”, și-a cumpărat o fermă într-un sat din județul Brașov.

„Sunt mândru proprietar al unei ferme în Carpați din satul glorios Șirnea, mulțumită în mare parte partenerei mele Oana și tatălui ei, Constantin Mihai. Plățile finale au fost efectuate și contractul semnat. Se încheie un capitol, începe un nou capitol. A fost nevoie de doar șase luni de birocrație și documente, dar am 6.000 de metri pătrați de paradis!”, a scris Charlie Ottley, pe Facebook. 

„O locație excelentă pentru un rave în stil Kimberley sau un festival Woodstock”, comentează cineva la postarea cu anunțul achiziției. „Mi-a trecut deja prin cap !”, a venit răspunsul lui Charlie Ottley.

Realizatorul documentarului „Wild Carpathia“ și promotor al județului Brașov a anunțat ulterior că se gândește să renoveze locuința, iar mai întâi trebuie să rezolve problema alimentării cu apă pentru a amenaja baia și bucătăria. El a postat noi imagini cu ferma cumpărată.

Sursa fotografiilor: Facebook Charlie Ottley

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E posibil să fi existat o „inginerie” ceva la mijloc, altfel, nici chiar în Romania neo comunistă, nu durează atât, o tranzacție imobiliară!
    • Like 0
  • Corina check icon
    Nu ar trebui să se pună o limită terenului cumpărat de străini? Nici măcar nu e din Uniunea Europeană.
    • Like 0
    • @ Corina
      Nu ar trebui, traim intr o lume libera, nu a incalcat legea, daca vrei si poti,, cumpara si tu undeva in alta tara, nu vei fi impiedicata.
      • Like 0
  • Teren in panta
    • Like 0
  • cox check icon
    Chiar rai! Visez cu ochii deschiși la așa ceva.
    Două săptămâni petrecute aici îți încarcă bateriile pentru 6 luni.
    • Like 0
    • @ cox
      Nume check icon
      Asa este. Este o zona superba.
      • Like 0


Îți recomandăm

Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult