Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cinci lucruri care mi-au plăcut mai mult în Moldova decât în România

Conor Clyne, Moldova

Vinul

Moldova este o țară de producători de vin și nu doar comerciali. Este foarte comun ca familiile să își facă acasă propriul vin într-o măsura atât de mare încât vinul produs comercial este destinat în principal exportului.

Din acest motiv am vrut să îmi axez vlogul de călătorie din Moldova pe vin, fiindcă cred că este o calitate specială a acestei țări. De asemenea, oamenii din Moldova sunt foarte mândri de tradițiile lor viticole. 

Există subtitrări atât în română, cât și în engleză pe care le puteți activa din setările de YouTube.

Printre producătorii celebri de vin se numără Purcari, Cricova și Milești Mici, ultimele două având crame subterane de lungimi remarcabile: Cricova are mai mult de 70 de kilometri de galerii cu sticle, în timp ce cele din Milești Mici sunt chiar mai lungi de atât (au ajuns și în Cartea Recordurilor). Am vizitat Cricova în timpul celei mai recente călătorii - este un loc remarcabil.

Fete frumoase

Când am făcut primul meu video în România anul trecut, despre impresiile celorlalți europeni despre România, unul dintre comentariile pozitive pe care le auzeam regulat era acela că româncele sunt frumoase. Chiar dacă acest lucru este adevărat, trebuie să mergeți la Chișinău.

Amestecul între moștenirea românească și cea rusă/ucraineană a țării se vede în trăsăturile oamenilor de aici și este în mod cert reflectată în frumusețea lor. Când vă gândiți la frumusețea moldovenească, gândiți-vă la Xenia Deli!

Bilingvismul

Un alt punct tare al Moldovei pe care l-am subliniat în video este natura multilingvistică a vieții de aici. Ca o moștenire a timpului petrecut de Moldova ca parte a Uniunii Sovietice, atât româna cât și rusa sunt omniprezente. Poate o conversație începe în română și se termină în rusă sau invers, de vreme ce mulți moldoveni sunt confortabili în a le vorbi pe amândouă. 

Mai mult decât atât, statuturi oficiale sunt date limbii găgăuze, o limbă turcică vorbită de grupul etnic găgăuz și ucraineana (doar în Transnistria)

Pentru mine, care sunt pasionat de învățarea limbilor străine, să vorbesc mai multe limbi în același loc, cu mai mulți oameni este întotdeauna un plus.

Prietenia

Românilor le place să creadă despre ei că sunt prietenoși, dar după ce ai petrecut un timp în București nu există nicio comparație cu deschiderea pe care o simte cineva din partea oamenilor din Moldova. Sunt cu adevărat prietenoși cu vizitatorii și, de vreme ce este una dintre cel mai puțin vizitate țări din Europa, te vei simți extra-special acolo. 

Muzica pop

Ați auzit vreodată de „Dragostea din tei” de la O-Zone și „Sub pielea mea” de la Carla’s Dreams? Cu siguranță că da și la fel au făcut-o majoritatea oamenilor din Europa și America de Nord, dar știați că acest export de muzică în limba română provine de fapt din Moldova?

În timp ce România o are pe Inna pe post de divă pop internațională, ea cântă rareori în română, în timp ce acești artiști moldoveni au demonstrat că poți cânta într-o limbă mai puțin cunoscută și poți avea un succes fenomenal. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Citind articolul imi vine in minte piesa "Wine, women and song" by Rare Earth.
    • Like 0
  • Victor66 check icon
    Ce ma deranjeaza la platforma aceasta cel mai mult, este ca te obliga sa iti scrii numele adevarat, in loc sa scrii sub pseudonim. Este normal asa? Vreau si eu sa scriu, dar pot sa mi-o iau pe strada, daca nu este cineva de acord cu mine.
    • Like 0
  • Victor66 check icon
    Imi place la nebunie ca, si la romani si la moldoveni, strainilor le place acelasi lucru: sa faca sex cu femeile noastre.
    • Like 0
    • @ Victor66
      Chiar nu-mi dau seama de ce te temi că „ți-o iei pe stradă” dacă publici cu nume real. :)))))))
      • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Victor66 check icon
      Adica?
      • Like 0
  • Victor66 check icon
    Imi place la nebunie ca, si la romani si la moldoveni, strainilor le place acelasi lucru: sa faca sex cu femeile noastre.
    • Like 0
  • În 63 de ani de viață și de reacție alergică la alcoolici, am învățat să descopăr imediat un „siropar„ (așa se mai spune la cei la care le place să...soarbă alcool). La cei ca irlandezul nostru îl dă de gol gura, forma buzelor (să nu râdeți dar nu am dat greș niciodată). De asta este mai interesată Moldova : se bea mai mult și mai liber ca în România.
    • Like 0
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      Omu' s-a dus in Moldova pentru sex si alcool,. numa' ca nu putea sa-ti spuna asta chiar asa pe sleau..
      • Like 2
  • Ce baza sa pui pe parerea cuiva care crede ca „Dragostea din tei” e muzica buna? Nu ca ar fi ceva de capul pop-ului romanesc sau al pop-ului in general, dar "Maiahihi" a facut inconjurul lumii ca meme, de care oamenii radeau.

    Acum luate la rand, cel putin Purcari si Cricova se importa si se beau si la noi, romanii de cunosc: sunt in general bune fata de nivelul pietei, dar nu nemaipomenite.

    Fete frumoase? serios? asta e motiv de mandrie nationala? Da, stim, slavele, mai ales cele cu par blond si ochi albastri se incadreaza bine in standardele de frumusete. Si da, stim, femeile din tarile estice se ocupa activ de aspectul lor fizic, ceea ce le diferentiaza de vestice.

    Ce numeste autorul bilingvism altii ar numi rusizare si aia nu e un lucru bun.

    Prietenia sau ospitalitatea (ca romanii mai mult cu ospitalitatea se lauda) fata de vizitatori straini sunt iarasi caracteristici ale statelor sarace. Si daca te uiti dincolo de lauda si poleiala (vezi realitatile turismului romanesc) intelegi ca e doar ceva gol de continut. PROTIP: moldovenii (si romanii) vor doar banii tai ca turist, care esti mai bogat decat ei.
    • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      Tehnic, nu a scris că e muzică bună, ci doar că e mai de succes decât cea românească, fiind practic aceeași limbă.
      • Like 0
    • @ Adrian Cornel
      Tehnic, este listat ca unul dintre cele cinci lucruri care i-au placut. De unde si dubiile asupra calitatii evaluatorului.
      • Like 0
    • @ Nicu Buculei
      În Banat se vorbesc poate 10 limbi diferite - după standardul tău asta e o catastrofă.
      • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Nu, numai rusa e catastrofa pentru ca le-a fost bagata oamenilor pe gat cu forta. Documenteaza-te despre cum a fost rusizata Republica Moldova.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult