Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cine face pușcărie în cazul în care companiile de stat nu își plătesc taxele la stat?

Eugen Teodorovici - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Referitor la măsura propusă la Ministerul Finanțelor Publice privind pedeapsa cu închisoarea pentru companiile care nu își plătesc taxele și impunerile decise de ANAF, am și eu câteva întrebări.

  • cum se face că suntem atât de exigenți acum, după o perioadă de amnistie rar întâlnită în istoria noastră, în care foarte multor „jmekeri de partid” / „baroni”) li s-au iertat datoriile fiscale?
  • cine face pușcărie la companiile de stat care nu își plătesc taxele la stat? Dacă nu face nimeni, atunci această dublă măsură nu este corectă! 
  •  ce se întâmplă cu firmele care nu plătesc taxele la stat deoarece statul nu le plătește TVA-ul de recuperat (vezi situația din decembrie 2018)? Sau subvențiile din agricultură (vezi dezastrul APIA din 2018)? Sau contribuțiile pentru personalul medical?
  • ce se întâmplă cu firmele care demonstrează în instanță că impunerile / recalculările decise de ANAF nu sunt corecte? Dacă administratorul a făcut închisoare în timpul procesului, cine îi dă anii înapoi? Face închisoare agentul ANAF care a stabilit impunerea eronată?
  • ce se întâmplă cu închisoarea cauzată de efectul sistemic? Exemplu: o companie nu plătește taxele, iar administratorul intră în pușcărie! Persoana respectivă era cheie în companie, firma este decredibilizată și situația acesteia se deteriorează masiv (pierde clienți, trece pe pierdere etc). Furnizorii firmei respective nu își mai încasează facturile și, la rândul lor, nu plătesc taxele la stat din cauza problemei de cash flow! Deci, fac și ei pușcărie .. pentru aceeași problemă! Credeți că efectul de domino e mic? Vă înșelați, deoarece suma tururor creanțelor tuturor firmelor din România este de 371 mld RON la finalul anului 2018, de 3 ori peste întreg creditul bancar și dublu față de acum un deceniu. Termenul mediu de încasare a facturilor din businessul românesc este de 110 zile, cel mai mare din Europa! Deci firmele de la noi sunt mai interconectate ca niciodată ...

În fine, ceea ce vreau să spun este că: dacă aplici legi nemțești, într-o țară românească, rezultă DEZASTRU! Ai pretenții, oferă tu mai întâi! Vrei să impui toleranță zero la indisciplină fiscală, atunci privește în oglindă mai întâi. Rezolvă problema companiilor de stat, plătește la termen obligațiile statului către mediul de afaceri, redu riscul sistemic din business prin dezvoltarea pieței de capital ca și sursa de finanțare alternativă, tehnologizează / depolitizează / debirocratizează ANAF și investește în resursa umană, astfel încât inspectorii fiscali să fie cu adevărat profesioniști ... și apoi ... poți să le tai capul tuturor celor care fură de la acest popor prin neplata taxelor! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Perfect valabile punctele de vedere din articol. Oricum Teodorovici e o mare bovina de partid, un pupincurist inrait numai sa-si tina scaunul sub fund.... Asa a fost mereu, asa va muri (da Doamne mai repede!). Profesionalism = 0, Moralitate = 0, corectitudine = 0. Asta e ministrul de finante al Romaniei.
    • Like 0
  • Daca Hotzlando ar fi stiut sa faca ceva (profesional vorbind) atunci ar fi fost tehnocrat. Si stie tot poporu ca de tehnocrati trebuie sa ne fie frica sau cel putin scarba.
    Sa lasam in continuare politicieni pafaristi, inconjurati de plutoane de consilieri pe probleme de dat cu parerea sa se catere in functii de unde pot lua la tinta putinele lucruri care mai merg cat de cat in tara asta si sa le repare ei.
    • Like 0
  • Asta nu e lege nemțească, boss, e haiducie dîmbovițeană... nu-i bai, între timp a retras-o hoțlando, pe modelul gârbovan, deși mă aștept s-o țină la îndemînă sub mapă, că nu se știe!
    • Like 0
  • Eu, cred că dacă tov. discotecă nu a făcut pușcărie după ce a anunțat, în direct, că a primit diploma ”la poartă”, fără niciun fel de studii, niciun rău platnic nu poate fi condamnat, în condițiile în care tocmai au fost iertați cei cu datorii... nu-i discriminare?! adică, doar clienții de partid au drepturi?!
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult