Că România dă ajutoare sociale la toată lumea - mici ca sume individuale, imense ca volume la nivel național - știe toată lumea. Să spui că e fraudă în sistem e un truism. Au vorbit despre asta și reporterii de la România, te iubesc, în 2010 - puteți vedea aici întreaga emisiune - și mai aproape de timpurile tehnocrate - Digi24, ca să oferim doar două exemple.
Rareș Năstase, corespondent ProTV, estima - cu cifrele obținute de la diferite instituții- că în 2010 o familie din două primea o formă de ajutor social. În campania România asistaților social, reporterii Digi24 arătau că jumătate din familiile de la noi nu aveau niciun angajat în 2014.
ZF.ro vorbea, în 2012, despre un alt adevăr statistic îngrijorător, îmbrăcat în metafora piramida inversată. 3,1 milioane de salariați din mediul privat susțineau, prin veniturile lor și dările plătite către bugetele de stat - 15 milioane de bugetari, copii, pensionari și persoane care primeau ajutoare sociale de diverse forme.
Ultimele date făcute publice de Ministerul Muncii indicau în 2015 că în România un număr de 5,84 milioane de persoane beneficiau de șapte tipuri de asistență socială – ajutor pentru încălzirea locuinței, alocații de stat pentru copii, alocații pentru susținerea familiei, drepturi pentru persoane cu dizabilități, plăți pentru ajutoare sociale, indemnizații pentru creșterea copilului, alocații de plasament. În total, anul trecut, pentru cele șapte tipuri de asistență socială a fost plătită o sumă de 9,43 miliarde de lei, reprezentând 1,33% din PIB. În România existau cinci milioane de pensionari, precum și circa 600.000 de oameni care își căutau de muncă, fie ca erau în șomaj, fie că se aflau în zona gri, adică ieșiseră din evidențe.
Orice om cu mintea limpede - aflat în fața unor asemenea cifre și fără pregătire economică- nu poate trage decât trei concluzii simple:
1. Mediul privat este de-a dreptul sufocat de taxele și impozitele pe care le trebuie să le achite sub diverse forme, iar acest model - în care mai puțin de o cincime din populație susține celelalte 4 cincimi - este falimentar.
2. Valoarea individuală a diverselor ajutoare sociale de toate tipurile este, de fapt, extrem de mică. În sistem sunt persoane care fraudează, iar cele care au cu adevărat nevoie de susținere primesc sume atât de mici, încât statul mai mult se face că le ajută.
3. Risipind banii pe ajutoare sociale pentru indivizi care nu le merită sau care și-au falsificat documentele, bugetele publice nu vor avea niciodată fonduri cu adevărat importante pentru a investi masiv în infrastructură.
Dezbaterea despre politicile de acordare a ajutoarelor sociale s-a petrecut în ultimele decenii strict politicianist. Temele au fost întotdeauna aruncate în piață fără cifre concludente, fără cauze și mai ales fără soluții. Vocile s-au împărțit în două - categoria celor care se plâng că muncesc și că-i țin în spate pe ceilalți - o interpretare greșită și nedreaptă - și categoria celor care au țipat ca arși că este inuman să nu-ți ajuți semenii.
La finalul anului trecut, proaspăt-plecatul secretar de stat de la Finanțe- Gabriel Biriș- își urca poporul în cap când vorbea despre fantomele fiscale - acei indivizi care trăiesc deși, aparent, nu au nicio sursă de venit. Scriam, în decembrie anul trecut, despre satul leneșilor și despre nevoia ca România să pună - pentru prima dată după 1990 - problema politicilor de asistență socială, modul în care sunt acordate toate tipurile de ajutoare, subvenții, indemnizații și venituri de la buget.
Ultima gâlceavă națională a fost stârnită de ministrul Dragoș Pâslaru de la Muncă. A vorbit despre trântorii care iau bani fără să muncească, moment imediat speculat de partide, înainte de campania electorală. Pentru acuratețe, iată declarația completă a lui Dragoș Pâslaru: „Noi în acest moment dăm beneficii oamenilor care au nevoie şi trebuie să primească, dar dăm şi la alţi oameni care stau şi lâncezesc şi sunt trântori în sistem. Dăm, în acelaşi timp, servicii care sunt la o calitate abominabilă şi lucrul ăsta trebuie să se schimbe! Iar eu asta vreau să fac, vreau să văd măsurile active că duc la creearea de locuri de muncă, vreau să văd inspecţia socială cum credibilizează domeniul de asistenţă socială şi vreau să văd legea salarizării unitare la care lucrăm, (...) să putem avea un proiect credibil iar toată lumea din sectorul public să vadă cum în cinci ani le putem creşte cu 30% salariul, astfel încât toată lumea să fie fericită."
Aflăm însă că frauda în sistemul asistenței sociale de toate tipurile este de 20%. Asta înseamnă că un român din cinci care primește o formă de ajutor de la stat nu-l merită, dacă ar fi aplicate criteriile corect. „Acest lucru înseamnă că există o fraudă în sistem la care nici un guvern anterior nu a reacționat și a ținut-o sub preș. De ce? Pentru că practic asta însemna că schimbi masa electorală de manevră. (...) În acest moment practic sistemul a fost fraudat pentru că se poate, rețineti ce vă spun, este extrem de grav. Se poate frauda și a fost fraudat”, a spus ministrul Muncii la emisiunea „În fața ta”, difuzată la Digi24.
Dragoș Pîslaru acuză că niciunul din partidele aflate la guvernare nu a avut interes să reformeze sistemul, pentru că i-a folosit pe beneficiari în manevrele electorale. O prezumție care are un sâmbure de adevăr, pentru că acolo unde nu a fost vorba despre alegerile parlamentare, a fost vorba de primari sau consilieri care așa și-au câștigat scaunul.
Veți întreba ce este de făcut. Nu poți vorbi în nicio circumstanță despre reformă, schimbări, trântori, leneși, asistați sociali, fantome fiscale dacă nu știi câți sunt în această situație. Există o singură soluție la toate aceste probleme și aceasta stă în tehnologizarea și transparentizarea sistemului. România are nevoie de un registru național electronic de evidență tuturor persoanelor care primesc orice formă de ajutor, astfel încât, la o căutare după CNP, programul să livreze numele, prenumele, adresa și toate tipurile de venit de la stat de care se bucură o persoană. Un astfel de sistem - altfel nu foarte complex de conceput și implementat - ar oferi o imagine exactă, la nivel de individ, sat, comună, oraș, județ, regiune. Prin segmentarea datelor ar ieși la iveală atât valoarea sumelor alocate pe diverse categorii de asistență socială, cât și zonele țării care pot fi ajutate prin metode complementare- infrastructură, programe de încurajare a investițiilor, programe de educare și formare profesională. De asemenea, acolo unde se înregistrează un număr imens de cazuri de pensionări anticipate pe caz de boală, să spunem, se poate investiga. Va reieși fie corupția oamenilor din sistem, fie o problemă de sănătate publică.
Acest registru electronic național al beneficiarilor de ajutoare sociale ar trebui să fie prima problemă rezolvată la Ministerul Muncii în lunile care urmează. Un minister care a implementat, în urmă cu mulți ani, vestitul REVISAL- registrul angajaților - dar care nu reușește să spună câți salariați are sistemul bugetar. De menționat că soluția tehnică a fost implementată de Teamnet al lui Sebastian Ghiță și că statul român nu deține dreptul de proprietate asupra codului sursă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
2. la pomelnicul de ajutoare asi adauga si subventia la termoficare de care beneficiaza si cate un amarat de pensionar dar si directorul general care sta la bloc, ba chiar si vilele conectate la termoficare !! asta discriminare pozitiva, pe seama celor care nu au parte de termopane gratis, izolare termica gratis si caldura-apa calda la juma de pret sau nici macar nu locuiesc in orasul cu pricina. cred o sa ma urasca jumate din bucuresteni si tresferturi din blogerii de aici.
Prin urmare, toți cei care au nevoie de serviciile bugetarilor, plătesc. Indifierent că e nevoia de sănătate, educație, cultură, apărare, justiție.
Problema apare atunci când nivelul salariilor plătite către bugetari nu se reflectă în calitatea serviciilor oferite. Problema apare în momentul în care banii sunt furați sau risipiți de către bugetari (bineînțeles cu complicitatea și contribuția firmelor private corupte). Personal cred că dacă banii ar fi cheltuiți cu folos, în folosul cetățeanului, nu ar mai sta nimeni cu gura pe bugetari. Dar, până nu se schimbă mentalitatea cetățenilor, fie ei privați sau bugetari, discuțiile astea or să tot fie. Și vina este a bugetarilor, că și-au creat o astfel de imagine, prin fapte, atitudine față de contribuabil, de multe ori lipsă de competență și că s-au complăcut în situația asta (numiți pe pile, politic, nepotisme, fără competențe adecvate postului, acceptarea nepoților șefului, etc.).
"Cat despre toleranta...evident ca nu imi convine. Dar angajatorul nu sunt eu. Este statul" - Dar dacă "șeful" are un interes în a-l ține pe respectivul angajat ? Dacă șeful este corupt atunci de unde să vină schimbarea ?
Bugetarii sunt și ei cetățeni, ar trebui să aibă un interes și ca statul să fie eficient. Dincolo de asta, dacă toți cei care căpușează sistemul ar fi dați afară, s-ar putea crește salariile la cei care muncesc. Deci dumneavoastră ați avea de câștigat de două ori. Pe de o parte vi s-ar mări salariul, iar pe de alta statul ar deveni mai eficient. Vă întreb, nu considerați că este important nu doar să vă faceti munca, ci să și ajutați la igenizarea instituției în care lucrați ? Dumeneavostră sunteți acolo în prima linie și vă confruntați în mod direct cu problema. Dacă schimbarea nu va veni de la dumneavoastră atunci de unde ?
p
Din punctul meu de vedere trebuie eficientizata zona bugetara. Ar trebui pus la punct un mecanism eficient prin care sa fie eliminati din sistem(concediati) cei care se fac ca muncesc. Acum este practic imposibil.
In orice caz, refuz sa fiu pus in rand cu cei pe care i-am mentionat in comentariul initial: a fi bugetar nu e totuna cu a fi asistat social.
-e codul muncii si mai e si protejatul sefului care si el e protejatul sefului...
Poate în introducerea unui sistem de direcționare a banilor din impozit, sau măcar a unui procet, către proiecte alese de cel taxat.
Poate protestul masiv la fiecare lege cretinoid-populistă dată de parlament/guvern...
Și lista poate continua.
nu e o analiza de cateva randuri, dar voiam sa spun ca noi toti prin noi si apropiatii nostri facem sistemul sa fie asa si, ne revine deci noua , sa il schimbam, daca ne convine schimbarea.