Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Registrul asistaților” vă va arăta falimentul României după 26 de ani de falsă solidaritate: un român susține alți patru

Că România dă ajutoare sociale la toată lumea - mici ca sume individuale, imense ca volume la nivel național - știe toată lumea. Să spui că e fraudă în sistem e un truism. Au vorbit despre asta și reporterii de la România, te iubesc, în 2010 - puteți vedea aici întreaga emisiune - și mai aproape de timpurile tehnocrate - Digi24, ca să oferim doar două exemple.

Rareș Năstase, corespondent ProTV, estima - cu cifrele obținute de la diferite instituții- că în 2010 o familie din două primea o formă de ajutor social. În campania România asistaților social, reporterii Digi24 arătau că jumătate din familiile de la noi nu aveau niciun angajat în 2014.

ZF.ro vorbea, în 2012, despre un alt adevăr statistic îngrijorător, îmbrăcat în metafora piramida inversată. 3,1 milioane de salariați din mediul privat susțineau, prin veniturile lor și dările plătite către bugetele de stat - 15 milioane de bugetari, copii, pensionari și persoane care primeau ajutoare sociale de diverse forme. 

Ultimele date făcute publice de Ministerul Muncii indicau în 2015 că în România un număr de 5,84 milioane de persoane beneficiau de șapte tipuri de asistență socială – ajutor pentru încălzirea locuinței, alocații de stat pentru copii, alocații pentru susținerea familiei, drepturi pentru persoane cu dizabilități, plăți pentru ajutoare sociale, indemnizații pentru creșterea copilului, alocații de plasament. În total, anul trecut, pentru cele șapte tipuri de asistență socială a fost plătită o sumă de 9,43 miliarde de lei, reprezentând 1,33% din PIB. În România existau cinci milioane de pensionari, precum și circa 600.000 de oameni care își căutau de muncă, fie ca erau în șomaj, fie că se aflau în zona gri, adică ieșiseră din evidențe.

Orice om cu mintea limpede - aflat în fața unor asemenea cifre și fără pregătire economică- nu poate trage decât trei concluzii simple:

1. Mediul privat este de-a dreptul sufocat de taxele și impozitele pe care le trebuie să le achite sub diverse forme, iar acest model - în care mai puțin de o cincime din populație susține celelalte 4 cincimi - este falimentar.

2. Valoarea individuală a diverselor ajutoare sociale de toate tipurile este, de fapt, extrem de mică. În sistem sunt persoane care fraudează, iar cele care au cu adevărat nevoie de susținere primesc sume atât de mici, încât statul mai mult se face că le ajută.

3. Risipind banii pe ajutoare sociale pentru indivizi care nu le merită sau care și-au falsificat documentele, bugetele publice nu vor avea niciodată fonduri cu adevărat importante pentru a investi masiv în infrastructură.

Dezbaterea despre politicile de acordare a ajutoarelor sociale s-a petrecut în ultimele decenii strict politicianist. Temele au fost întotdeauna aruncate în piață fără cifre concludente, fără cauze și mai ales fără soluții. Vocile s-au împărțit în două - categoria celor care se plâng că muncesc și că-i țin în spate pe ceilalți - o interpretare greșită și nedreaptă - și categoria celor care au țipat ca arși că este inuman să nu-ți ajuți semenii.

La finalul anului trecut, proaspăt-plecatul secretar de stat de la Finanțe- Gabriel Biriș- își urca poporul în cap când vorbea despre fantomele fiscale - acei indivizi care trăiesc deși, aparent, nu au nicio sursă de venit. Scriam, în decembrie anul trecut, despre satul leneșilor și despre nevoia ca România să pună - pentru prima dată după 1990 - problema politicilor de asistență socială, modul în care sunt acordate toate tipurile de ajutoare, subvenții, indemnizații și venituri de la buget. 

Ultima gâlceavă națională a fost stârnită de ministrul Dragoș Pâslaru de la Muncă. A vorbit despre trântorii care iau bani fără să muncească, moment imediat speculat de partide, înainte de campania electorală. Pentru acuratețe, iată declarația completă a lui Dragoș Pâslaru: „Noi în acest moment dăm beneficii oamenilor care au nevoie şi trebuie să primească, dar dăm şi la alţi oameni care stau şi lâncezesc şi sunt trântori în sistem. Dăm, în acelaşi timp, servicii care sunt la o calitate abominabilă şi lucrul ăsta trebuie să se schimbe! Iar eu asta vreau să fac, vreau să văd măsurile active că duc la creearea de locuri de muncă, vreau să văd inspecţia socială cum credibilizează domeniul de asistenţă socială şi vreau să văd legea salarizării unitare la care lucrăm, (...) să putem avea un proiect credibil iar toată lumea din sectorul public să vadă cum în cinci ani le putem creşte cu 30% salariul, astfel încât toată lumea să fie fericită."

Aflăm însă că frauda în sistemul asistenței sociale de toate tipurile este de 20%. Asta înseamnă că un român din cinci care primește o formă de ajutor de la stat nu-l merită, dacă ar fi aplicate criteriile corect. „Acest lucru înseamnă că există o fraudă în sistem la care nici un guvern anterior nu a reacționat și a ținut-o sub preș. De ce? Pentru că practic asta însemna că schimbi masa electorală de manevră. (...) În acest moment practic sistemul a fost fraudat pentru că se poate, rețineti ce vă spun, este extrem de grav. Se poate frauda și a fost fraudat”, a spus ministrul Muncii la emisiunea „În fața ta”, difuzată la Digi24

Dragoș Pîslaru acuză că niciunul din partidele aflate la guvernare nu a avut interes să reformeze sistemul, pentru că i-a folosit pe beneficiari în manevrele electorale. O prezumție care are un sâmbure de adevăr, pentru că acolo unde nu a fost vorba despre alegerile parlamentare, a fost vorba de primari sau consilieri care așa și-au câștigat scaunul.

Veți întreba ce este de făcut. Nu poți vorbi în nicio circumstanță despre reformă, schimbări, trântori, leneși, asistați sociali, fantome fiscale dacă nu știi câți sunt în această situație. Există o singură soluție la toate aceste probleme și aceasta stă în tehnologizarea și transparentizarea sistemului. România are nevoie de un registru național electronic de evidență tuturor persoanelor care primesc orice formă de ajutor, astfel încât, la o căutare după CNP, programul să livreze numele, prenumele, adresa și toate tipurile de venit de la stat de care se bucură o persoană. Un astfel de sistem - altfel nu foarte complex de conceput și implementat - ar oferi o imagine exactă, la nivel de individ, sat, comună, oraș, județ, regiune. Prin segmentarea datelor ar ieși la iveală atât valoarea sumelor alocate pe diverse categorii de asistență socială, cât și zonele țării care pot fi ajutate prin metode complementare- infrastructură, programe de încurajare a investițiilor, programe de educare și formare profesională. De asemenea, acolo unde se înregistrează un număr imens de cazuri de pensionări anticipate pe caz de boală, să spunem, se poate investiga. Va reieși fie corupția oamenilor din sistem, fie o problemă de sănătate publică.

Acest registru electronic național al beneficiarilor de ajutoare sociale ar trebui să fie prima problemă rezolvată la Ministerul Muncii în lunile care urmează. Un minister care a implementat, în urmă cu mulți ani, vestitul REVISAL- registrul angajaților - dar care nu reușește să spună câți salariați are sistemul bugetar. De menționat că soluția tehnică a fost implementată de Teamnet al lui Sebastian Ghiță și că statul român nu deține dreptul de proprietate asupra codului sursă

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • 1. bugetari asa la gramada poate nu e bine spus (dar nici pensionari, asa la gramada - pt ca umii si-au platit din vreme pensia, ba chiar mai mult decat - dovada ca ii duc in spate si pe "pensiile speciale si pe cele militare - o categorie de oameni in plina putere care ies la pensie la 50-55 de ani; si pe inca o groaza de din acestia etc") , deci bugetar e si medicul , e si proful sau pompierul ori militarul - dar cel cu necazul e functionarul care taie frunze la caini prin tot felul de agentii, birouri si birouase pt ca la nevoie sa devina (redevina) militant al partiduli car l-a pus acolo - pe viata! si se spune ca nici macar nu se stie cati sunt!
    2. la pomelnicul de ajutoare asi adauga si subventia la termoficare de care beneficiaza si cate un amarat de pensionar dar si directorul general care sta la bloc, ba chiar si vilele conectate la termoficare !! asta discriminare pozitiva, pe seama celor care nu au parte de termopane gratis, izolare termica gratis si caldura-apa calda la juma de pret sau nici macar nu locuiesc in orasul cu pricina. cred o sa ma urasca jumate din bucuresteni si tresferturi din blogerii de aici.
    • Like 0
  • „Registrul asistaților” incepe cu lista parlamentarilor din '89 incoace ? urmeaza apoi serviciile, cersetorii din sie, sri, dipi, pipi, cucu, si mucu ? daca nu e gresit ! eu care produc ceva ce se vinde pe bani asa cred : ca cei care produc ceva ce nu se vinde, nu vindeca, nu stinge, nu apara si nu indreapta sunt asistati ! intre papagal si porc, care este asistatul ?
    • Like 0
  • Vasile check icon
    E clar că bugetarii muncesc, ceea ce fac ei se numesc ”prestări servicii” pentru cetățenii româniei. Bugetarii nu sunt finațați doar din contribuțiile salariaților la privat. Bugetul, înafara asigurărilor sociale (sănătate, șomaj, pensii, șa.) este alimentat din impozitul pe venit, pe profit , TVA și accize. TVA, impozit și accize plătesc și bugetarii prin produsele cumpărate indiferent de natura lor.
    Prin urmare, toți cei care au nevoie de serviciile bugetarilor, plătesc. Indifierent că e nevoia de sănătate, educație, cultură, apărare, justiție.
    Problema apare atunci când nivelul salariilor plătite către bugetari nu se reflectă în calitatea serviciilor oferite. Problema apare în momentul în care banii sunt furați sau risipiți de către bugetari (bineînțeles cu complicitatea și contribuția firmelor private corupte). Personal cred că dacă banii ar fi cheltuiți cu folos, în folosul cetățeanului, nu ar mai sta nimeni cu gura pe bugetari. Dar, până nu se schimbă mentalitatea cetățenilor, fie ei privați sau bugetari, discuțiile astea or să tot fie. Și vina este a bugetarilor, că și-au creat o astfel de imagine, prin fapte, atitudine față de contribuabil, de multe ori lipsă de competență și că s-au complăcut în situația asta (numiți pe pile, politic, nepotisme, fără competențe adecvate postului, acceptarea nepoților șefului, etc.).
    • Like 0
  • check icon
    Bineînțeles că și bugetarii muncesc și își câștigă salariul într-un mod onest, însă este revoltător că angajații din mediul privat, cei care produc plus-valoare (pentru că aș vrea să văd și eu patronul care l-ar ține în companie pe ăla care freacă menta) au salariul mai mic decât cei care sunt plătiți din taxele plătite de cei din privat. Dați-mi, vă rog, un exemplu din altă țară, unde la aceleași categorie și volum de muncă, bugetarii au salarii mai mari decât cei din mediu privat.
    • Like 2
    • @
      check icon
      E foarte bun exemplul tău. Două societăți similare până la confuzie. Practic, dacă ar fi cineva parașutat noaptea într-una din cele două țări (România ori Luxemburg), nici cu ivirea zorilor n-ar desluși în care se află.
      • Like 0
  • da intradevar este o gaura neagra unde dispar miliarde de euro,problema consta in controlul si implicarea foarte scazuta a autoritatilor locale cat si cele guvernamentale,spre exemplu sunt foarte multi Romani care muncesc afara cu contracte de munca in diferite tari si beneficiaza de ajutoare sociale acasa ei figurand ca someri in registrele autoritatilor,tiganii care fac o droaie de copii tocmai pentru a primi ajutor si indemnizatie,pensionari inainte de termen pe caz de boala sau alte motive etc,solutia ar fi cum am mai spus un control mult mai eficient( la sange)as putea spune si atragerea companiilor straine de a deschide sucursale in Romania unde sa agajeze mana de lucru care presteaza in afara tarii asa sar putea aduna mai multi bani la buget si ar fi un control mai bun,din 4 milione de Romani care muncesc afara
    • Like 0
  • Alo domnu, salariatii bugetari nu sunt asistati sociali! Profesorii si medicii nu muncesc? Discutia pornita este timpita din start din moment ce plasezi bugetarii in categoria asistatilor sociali.
    • Like 6
  • Corectii la adresa articolului: 1. alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru creșterea copilului, alocații de plasament nu sunt ajutoare sociale. 2. nr de bugetari pot fi redusi, treptat. Problema e ca reducerea tot un bugetar o face. 3. nu s-a zis nimic de armata si sri. Mi se par partial inutile si costisitoare, o injumatatire a personalului nu ar impacta viata romanilor. 4. o evaluare a necesarului real ar imbunatati pe termen lung. De ex. de 20 de ani natalitatea e in scadere, in unele judete e dramatica, ma asteptam ca nr de educatoare, invatatoare, profesoare, pediatre etc. sa scada progresiv. 5. toate reducerile acestea ar putea fi convertite in tichete de cursuri si calificari si recalificari. Nu sa se ofere cursuri, ci ca fiecare sa isi caute ce i se potriveste!! (online piata e magnifica) si care ar putea sa dea o sansa de un nou job.

    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Doresc să vă contrazic la câteva puncte. 2: nu cred că există o dragoste atât de mare bugetar-bugetar. Presupunerea că ”s-ar solidariza în a nu fi demisionați ” pare cam romanțată. 3: armata este practic o investiție în relațiile externe. Scopul lor e de a servi ca mercenari mai mult sau mai puțin neplătiți. SRI este folosit pentru o grămadă de chestii ”covert”, multe politice, cred că unele și în scopul luptei împotriva crimei (mă pot înșela), dar oricum este foarte util, nu atât pentru cetățeni cât pentru conducere (presupunând false teoriile că SRI e de fapt conducerea). Astfel se justifică alegerea conducătorilor de a le păstra bine plătite. 4: Situația din învățământ este foarte ciudată. Pe de-o parte ai școlile care dau să se desființeze, cu 2 clase de 12 elevi, majoritatea rromi care oricum nu vin, iar de cealaltă ai ”școlile de prestigiu” (cât urăsc formula asta) în care sunt clase de 36 elevi. Problemele din învățământ țin de directori în principal, care ba țin cu dinții de post, ba fac linii de asamblat elevi ”buni” pentru statistici. Sistemul este foarte instabil și bubos și cred că concedierile masive (chiar dacă sunt făcute ”în rate”) ar distruge total și ultima urmă de ordine rămasă în cancerul ăla.
      • Like 1
  • Va rog, nu mai prezentati bugetarii ca pe niste vampiri sugand sangele tarii. "3,1 milioane de salariați din mediul privat susțineau, prin veniturile lor și dările plătite către bugetele de stat - 15 milioane de bugetari, copii, pensionari și persoane care primeau ajutoare sociale de diverse forme"! Este extrem de suparator pentru orice BUGETAR CARE MUNCESTE. Si sunt multi din cale-afara. Bugetari care si ei platesc aceleasi taxe care se duc spre cei care fraudeaza sistemul. Asa cum puneti problema e ca si cum numai privatul munceste. Educatia se face ca munceste, la fel Politia/Sanatatea/Cultura/Justitia si toate celelalte sectoare bugetare. De unde aceasta conceptie? E clar ca sunt multi prin sistemul bugetar care se fac ca muncesc, dar sa ma alaturi pe mine (bugetar, care imi fac meseria cu pasiune de dimineata si pana seara tarziu) celor care de la rasarit se infing la birt in poarta pentru o "cinzeaca" in asteptarea ajutoarelor este o jignire. Si sunt convins ca la fel de jigniti se simt toti bugetarii care muncesc.
    • Like 2
    • @ Nicolae Tanase
      Am o întrebare. Dumneavoastră, ca bugetar care muncește, aveți colegi care nu muncesc și iau aceeași leafă ca dumneavoastră ? Dacă da, nu sunteți deranjat de asta ? Dacă sunteți deranjat de ce îi tolerați ?
      • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      Va rog, nu faceti aceeasi confuzie de logica a propozitiilor. Intre "aveți colegi care nu muncesc și iau aceeași leafă ca dumneavoastră" si "orice bugetar e o scarba lenesa" e o diferenta enorma. Cat despre toleranta...evident ca nu imi convine. Dar angajatorul nu sunt eu. Este statul. Asa cum dv., daca aveti un coleg care nu munceste, va fi dat afara de sef nu de ceilalti colegi.
      • Like 0
    • @ Nicolae Tanase
      <<Va rog, nu faceti aceeasi confuzie de logica a propozitiilor. Intre "aveți colegi care nu muncesc și iau aceeași leafă ca dumneavoastră" si "orice bugetar e o scarba lenesa" e o diferenta enorma.>> - Eu nu am afirmat așa ceva. Am toată stima pentru cei care își fac treaba, mai ales pentru bugetarii care își fac treaba.

      "Cat despre toleranta...evident ca nu imi convine. Dar angajatorul nu sunt eu. Este statul" - Dar dacă "șeful" are un interes în a-l ține pe respectivul angajat ? Dacă șeful este corupt atunci de unde să vină schimbarea ?

      Bugetarii sunt și ei cetățeni, ar trebui să aibă un interes și ca statul să fie eficient. Dincolo de asta, dacă toți cei care căpușează sistemul ar fi dați afară, s-ar putea crește salariile la cei care muncesc. Deci dumneavoastră ați avea de câștigat de două ori. Pe de o parte vi s-ar mări salariul, iar pe de alta statul ar deveni mai eficient. Vă întreb, nu considerați că este important nu doar să vă faceti munca, ci să și ajutați la igenizarea instituției în care lucrați ? Dumeneavostră sunteți acolo în prima linie și vă confruntați în mod direct cu problema. Dacă schimbarea nu va veni de la dumneavoastră atunci de unde ?
      • Like 1
    • @ Nicolae Tanase
      faceti o confuzie: segmentul public plateste taxe, din taxe ca sa zic asa. el nu genereaza venit, ci returneaza o parte din taxele deja incasate din mediul privat.

      p
      • Like 2
    • @ Bogdan Guta
      Asa cum mediul privat are beneficii bugetate: educatie-sanatate-siguranta publica-cultura s.a.
      • Like 0
    • @ Nicolae Tanase
      din nou faceti o confuzie, nu sunt beneficii, sunt servicii platite :) vedeti dumneavoastra aici este problema din punctul meu de vedere: serviciile publice nu sunt percepute ca servicii platite (desi asta sunt in esenta) in mod obligatoriu. populatia este ignoranta in ceea ce le priveste si nu verifica modul lor de finantare si calitatea lor fiindca statul are monopol, iar bugetarii se considera indispensabili. acestea impreuna arata clar lipsa unui parteneriat in relatia administratie-cetatean.
      • Like 3
    • @ Bogdan Guta
      Inteleg ce spuneti, si e evident. Dar ori venim cu o solutie care sa duca absolut toate serviciile in zona privata(ceea ce mi se pare imposibil) ori eficientizam zona bugetara. In orice caz, bugetarii nu sunt paraziti. De exemplu, in educatie: daca eu sunt profesor "la stat" dv ziceti ca ma platiti din taxele dv. Dar e o dualitate aici. Eu as zice si ca platiti exact serviciul de care ati beneficiat in trecut, in mod gratuit: acela de a primi o educatie in baza careia dv activati acum la "privat". La fel in sanatate samd. Problema de ou si gaina: daca nu erau educatorii care sa presteze serviciul de a educa atunci mediul privat ar fi fost lipsit de oamenii care sa produca taxe din care sa fie platiti educatorii care sa produca oameni educati samd.
      Din punctul meu de vedere trebuie eficientizata zona bugetara. Ar trebui pus la punct un mecanism eficient prin care sa fie eliminati din sistem(concediati) cei care se fac ca muncesc. Acum este practic imposibil.
      In orice caz, refuz sa fiu pus in rand cu cei pe care i-am mentionat in comentariul initial: a fi bugetar nu e totuna cu a fi asistat social.
      • Like 1
    • @ Nicolae Tanase
      "Din punctul meu de vedere trebuie eficientizata zona bugetara. Ar trebui pus la punct un mecanism eficient prin care sa fie eliminati din sistem(concediati) cei care se fac ca muncesc" - păi de la dumneavoastră trebuie pornit, de la oamenii corecți și muncitori, care să expună mizeriile din sistem, cum v-am scris mai sus. Dar nu mi-ați mai răspuns...
      • Like 0
    • @ Bogdan Guta
      Segmentul public presteaza un serviciu care are un cost si deci si un pret. Diferenta este ca nu aduce profit. In acel pret intra si salariile profesorilor si ale medicilor. Eu sunt profesor universitar si sunt angajat sa prestez un serviciu pentru care primesc un salariu pe care nu l-am stabilit eu. A avut loc o "negociere" si l-am acceptat. La fel ca la privat, nu-mi convenea, nu acceptam. Termenii contractului sunt dictati in totalitate de angajatorul meu, statul.
      • Like 0
    • @ Bogdan Guta
      Nu transfera relatia administratie-cetatean la relatia angajat la stat-cetatean!
      • Like 1
    • @
      Iti zic eu: Teamnet din 72 contracte are doar unul cu un privat si ala EON probabil impus!
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Sunt bugetar care considera ca face munca mai multa sau mai complexa decat colegii desi castig jumatate din salariile lor. Si ce pot sa fac? Sa ma plang conducerii? O sa ridice din umeri ca n-au ce face, asta-i legislatia. In meritocratie la stat nu crede nimeni, nici macar tehnocratii. Tot lingaii si cei buni la "papagal" i-au convins ca merita sa fie promovati pe functii de conducere sau proiecte cu remunerare in plus.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Marta check icon
      Sunt si bugetari care ar dori sa munceasca, dar nu primesc. Si pentru ca au vechime mai mare, castiga mai mult decat cei proaspat angajati. Plus ca nu pot fi concediati, pentru ca nu au incalcat cu nimic conventiile cu institutia, nu pot fi nici mutati in alte departamente, pentru ca acolo este deja personal suficient. Chiar daca ma deranjeaza, superiorii nu pot face nimic sa regleze situatia...de aceea ii toleram.
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      si daca ai vrea sa nu il tolerezi, cum ai face? cu bata sau cu toporul,?
      -e codul muncii si mai e si protejatul sefului care si el e protejatul sefului...
      • Like 0
    • @
      Nu este vorba de o luptă între bugetari și privați ci între hoți și oameni cinstiți.
      • Like 0
  • Cred ca problema asta se poate aborda si cu pasi mai mici. Fiecare alocatie are sistemul lui, iar nu toate sunt asa de sensibila pentru frauda sau asa de costisitoare pentru bugetul de stat. Cred ca pensiile de varsta sunt pe departe cea mai mare problema. In acest sens, guvernele trecute au facut deja cativa pasi, cu introducerea pilonului 2 si 3. Dar daca nu marim pilonul 2, multi oameni se vor trezi cu o pensie extrem de mica.
    • Like 0
  • Suntem în filmul "Căpuș€le aristocrate". Dar întreb și eu, cine poartă vina, căpușa sau victima că o lasă ? Făra activisim și fără punerea picoriului în prag de către cei care aduc bani în sistem nu se va schimba nimic. Căpușa va face în continuare ce știe ea mai bine, mai ales dacă îi merge. Dar ia să punem o penalizare pe lipsa de performanță a statului, pe lipsa de transparență. În ce s-ar traduce asta ? Poate în protestul organizat pe sectoare de activitate. Poate în refuzul de a plăti întregul impozit atâta timp cât statul este incapabil să-ți justifice ce face cu fiecare leuț din el.
    Poate în introducerea unui sistem de direcționare a banilor din impozit, sau măcar a unui procet, către proiecte alese de cel taxat.
    Poate protestul masiv la fiecare lege cretinoid-populistă dată de parlament/guvern...
    Și lista poate continua.
    • Like 3
    • @ Adrian Ionescu
      in varianta asta aveti cea mai multa dreptate dar sa nu uitam ca cei "15 milioane de asistati" ne sunt rude, chiar copii, vecini de palier... adica noi.
      • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Nu vorbim de cei care pe drept sunt asistați, ci de cei care îmbrățișează acest statut și beneficiile sale.
      • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      nu asta era ideia pe care o propuneam , poate nici pe a dv nu am prins-o, voiam sa spun ca suntem foarte intrepatrunsi, unii si altii, beneficiari ai serviciilor (ma feresc sa spun "statului", e prea impersonal, difuz) bugetarilor - unor bugetari, prin scoal, prin sanatate si da, prin asistenta social, dar si prin taxele platite de privati (cei de la stat nu platesc taxe propriu zis, putem considera ca au un fel de bonus la salarii , din care achita impozite - ceausescu le desfiintase - nu mai apareau pe statul de plata) , poate doar TVA-ul e prelevat de la toti (unde se plateste)
      nu e o analiza de cateva randuri, dar voiam sa spun ca noi toti prin noi si apropiatii nostri facem sistemul sa fie asa si, ne revine deci noua , sa il schimbam, daca ne convine schimbarea.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult