Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cine merită ventilatorul: soldatul, savantul, medicul sau cerșetorul? Cei tineri sau cei bătrâni? Cei care respectă regulile sau cei care le încalcă?

Terapie intensivă, covid-19

Foto: Guliver Getty Images

Dacă în România ajungem în situații ca cea din Italia, unde medicii decid cine primește aer și cine nu, din lipsă de ventilatoare pentru toți bolnavii, medicii români vor fi forțați să aleagă cine trăiește și cine moare, decizii la care mulți dintre ei nici nu s-au gândit vreodată probabil până la această pandemie, decizii care pe mulți îi vor pune în incapacitate cel puțin emoțională. Cu toate acestea, decizii de acest gen vor trebui luate dacă numărul celor în nevoie de ventilație mecanică va depăși numărul ventilatoarelor disponibile. Și atunci apare și la noi întrebarea care i-a frământat și pe alții: cine primește șanse la viață și cine va fi lăsat să moară?

În SUA de exemplu, unde această situație este tot mai probabilă, se lucrează la un sistem de puncte de departajare pentru a răspunde la această dilemă etică. Robert Truog, directorul Centrului de Bioetică al Harvard Medical School, unul dintre cei care lucrează în colaborare cu alți specialiști la acest sistem vorbește despre două linii care stau la baza acestui sistem: 1) salvarea a cât mai multe vieți omenești sau 2) salvarea a cât mai multor ani de viață.

Altfel spus, salvăm cât mai mulți oameni, chiar dacă unii dintre ei au puțini ani de viață înainte, din cauza vârstei și a altor boli, sau salvarea celor care au cât mai mulți ani de viață înainte, cei mai tineri și mai sănătoși, astfel încât suma anilor de viață este mai mare, chiar dacă numărul persoanelor salvate este mai mic? Sistemul are 8 puncte, din care primele 4 reprezintă șansele de supraviețuire în timpul spitalizării, iar celelalte 4 evaluează factori și comorbidități care reduc șansele de supraviețuire de la un an până la 5 ani după spitalizare.

Oricât de tragic sună acest sistem de departajare, Robert Truog spune că mai tragic e să nu ai un astfel de cadru, lipsa căruia duce la decizii arbitrare în plină criză.

Dr. Ira Byock, medic de îngrijire paliativă din Los Angeles și fondator al Institutului pentru îngrijirea umană cu sediul la Providence TrinityCare Hospice din California, a declarat că etica clinică obișnuită pentru medici se schimbă în timpul unei crize de sănătate publică. „Pentru prima dată în experiența noastră, trebuie să echilibrăm bunăstarea comunității cu bunăstarea pacienților individuali, care este de obicei unicul nostru obiectiv”, a spus Byock.

Ceea ce naște întrebarea: la noi în România cine decide cine trăiește și cine moare și pe ce bază ar trebui luate aceste decizii? Va fi un haos lăsat la voia sorții și a nervilor, vor fi privilegiați și potentați care vor avea întâietate la viață, sau există și la noi un astfel de sistem? Cine ia aceste decizii? Cine ar trebui să aibă întâietate la viață, un membru distins al societății, un savant, un profesor emerit, cu contribuții majore la dezvoltarea și bunăstarea societății, dar care mai are de trăit doar câțiva ani? Sau un muncitor necalificat, dar tânăr, cu toată viața înainte; un cerșetor, un copil, sau un bătrân oarecare? Cine e mai valoros pentru bunăstarea comunității, și cum măsurăm această valoare? Ar trebui să conteze astfel de factori?

Încă ceva. De când a dat molima peste noi și ne-am ascuns care pe unde, două curente se disting pe online în ceea ce privește distanțarea socială: cei care îi admonestează pe cei care nu stau în casă și cei care îi admonestează pe cei ce îndeamnă la statul în casă. Dar în contextul numărului limitat de ventilatoare, care pot face diferența între viață și moarte, cine ar trebui să aibă acces la viață, cei care au respectat cu strictețe toate regulile, dar din nefericire s-au îmbolnăvit și au nevoie de ventilator, sau cei care s-au expus deliberat, inconștient, riscurilor și au ajuns să aibă nevoie de ventilator?

Când aparatele care mențin viața nu ajung pentru toată lumea, izolarea, distanțarea socială nu mai e o opțiune de risc personal, ci o responsabilitate socială care implică societatea în ansamblu, pentru că decizia nesăbuită a unui individ nu implică doar riscul personal de a-și pierde viața, dar poate răpi șansa la viață altora, ocupând aiurea un ventilator.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Filbert check icon
    Nimic nou aici, noi asa traim de cind ne stim, sistemul mioritic de punctaj e binecunoscut: cine are bani/pile, supravietuieste.
    Problema punctajelor e ceva mai complicata. Un scenariu: iei ventilatorul unui om in virsta insa care merge spre bine pentru a-l conecta unui tinar in stare grava care pare sa aiba sanse mici de scapare?!
    • Like 0
  • "Ceea ce naște întrebarea: la noi în România cine decide cine trăiește și cine moare și pe ce bază ar trebui luate aceste decizii? "

    Plicul va decide domnule Harfaş. Plicul şi notorietatea.

    Aşa cum un Beurean a pus în capul listei un Arşinel aflat în coadă, tot aşa un om "important" cu plicu-n buzunar va ajunge în capul listei fără să stea la rând. La noi nu se pune problema conştiinţei. Acesta este un concept pur filosofic.

    ________________________
    Completare:
    Îmi cer scuze pentru meritul "nemeritat" atribuit doctorului Beurean. Transplantul de rinichi i l-a făcut doctorul Emanuel Ungureanu, de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca.
    • Like 8
  • Excelent articolul! Primul nivel de protectie pentru medici este reprezentat de halat masca, viziere etc. Al doilea nivel este reprezentat de protectia psihologica. Medicii nu trebuie sa fie sub presiunea deciziilor etice - si intrebarea din titlu este extrem de pertinenta.. Administratia trebuie sa vina rapid cu un algoritm de decizie in situatii critice. Punctajul este un tip de algoritm. Primul venit primul servit este un alt tip de algoritm. In Belgia au limita de 21 de zile de stat pe ventilator - nimeni nu sta peste acesta perioada. Deciziile sunt foarte dure dar ele nu trebuie sa faca viata medicilor insuportabila. Foarte bun semnalul.
    • Like 5
    • @ Florian Berghea
      Parerist check icon
      Pe bune? Va doriți ca decizia sa o luați pe baza cărții de munca? Sau a unei extras de cont bancar?
      Sunt de acord nu medicii trebuie sa fie cei care au responsabilitatea deciziei, ci sa fie luata pe baza unui protocol. Unul strict medical. Însă un protocol în care se ia în calcul statutul social vi se pare unul etic?
      • Like 3
    • @ Parerist
      Va rog sa fiti mai putin agresiv in comunicare . Vrem sau nu protocoalele de prioritizare exista de cand lumea. Ele trebuie sa respecte normele de etica medicala / sociala. Ele trebuie rapid dezvoltate si pentru acest moment tocmai pentru a nu se intampla ce spuneti dumneavoastra: magnatul x sau senatorul sau actorul z sa intre in fata pentru ca .... Medicii trebuie sa primeasca acest protocol si sa se conformeze lui. Dar protocolul trebuie elaborat, rapid, in zona de decizie centrala. Evident implicand medici, specialisti in managementul resurselor, specialisti in etica (si , in unele cazuri se includ aici si reprezentanti ai clerului si ai societatii civile). Dar dupa ce facem protocolul - IL RESPECTAM.
      • Like 4
    • @ Florian Berghea
      Parerist check icon
      Sunt de acord cu dvs, repet. Am fost încă de la început, în ciuda agresivității.
      Însă NU sunt de acord cu articolul. Nu ma interesează "valoarea" unui individ dpdv al "bunăstării comunității" și "valoarea" asta nu ar trebui sa fie un criteriu în luarea unei decizii MEDICALE.
      Și nici nu ma simt deloc vinovat pentru tonul agresiv atunci când se discuta (sau se propun) asemenea criterii. Și sunt gata sa devin mult mai agresiv atunci când unii vor susține poate asemenea criterii.
      Deși nu sunt medic, întâmplător sunt la curent cu triajul care se face în situații de urgenta. Însă n-am auzit să se facă pe baza "valorii sociale" , ci doar pe baza urgentei médicale și a șanselor de supraviețuire.
      • Like 2
    • @ Parerist
      Delia MC Delia MC check icon
      Articolul e în "buna" tradiție românească, mai punem un pic de gaz pe foc, mai stoarcem o lacrimă, urcăm indignarea până la cer. Ce are de a face un astfel de algoritm cu situația socială, averea, etc? Scrie clar, în USA are de-a face NUMAI cu parametri medicali. Dacă se va pune un astfel de algoritm la punct și în România, numai așa trebuie să arate. Dar cum ați constatat și dvs, articolul e bine împănat cu divagații de la temă, pentru "rating" și pentru a " scoate " un articol de lungime suficientă...Fără finalitate, căci înafara dlui Berghea nimeni de pe această platformă nu are vreun cuvânt de spus ori ceva de hotărât. Ori poate nici dumnealui.
      • Like 3
    • @ Parerist
      Eu zic ca este o parere jurnalistica menita sa porneasca o dezbatere. Ceea ce nu e rau. Dovada ca deja dezbatem intre noi criterii etice de prioritizare. Ajunge sa cititi cateva articole mai in fata sa vedeti un alt efect al prioritizarii: pacientii oncologici sunt amanati in favoarea celor cu COVID. Deci pui la coada pe cineva care oricum are zilele numarate pentru a baga in fata pe cineva care cel mai probabil NU are zilele numarate. Din nou aceeasi intrebare? Cine decide si pe ce criterii? e al naibii de greu sa alegi oricand (dar mai ales acum) cine primeste sansa si cine nu....
      • Like 1
    • @ Florian Berghea
      Parerist check icon
      Pacient oncologic vs covid e o alegere medicala, bazata pe gradul de urgenta și șansele de supraviețuire. Nicio problema sa existe un protocol în privința asta care sa ajute medicii sa decidă și sa doarmă noaptea.
      Savant versus cerșetor, fotbalist vs gunoier sau medic vs jurnalist nu mai e o alegere medicala.
      • Like 1
  • În aprecierea obiectivă a „molimei” din România ar trebui să studiați raportul INS privind tendințele sociale din 2018 ( https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf )
    de unde vom afla că „În România, în anul 2018, din totalul deceselor 92,4% sunt generate de cinci grupe mari de boli care au determinat cauza principală de deces: bolile aparatului circulator, tumori, bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv şi leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe. Bolile aparatului circulator reprezintă, în prezent, cauza a aproximativ
    trei cincimi din totalul deceselor, iar această cauză, împreună cu tumorile, determină peste trei sferturi din totalul deceselor. ” și că rata de mortalitate era de 14 decese la 1000 de locuitori, și că aveam 32 de medici la 10.000 de locuitori și multe alte date relevante.
    Dacă luăm în considerare declarația actualului ministru al sănătății conform căreia rezultă că a dat ordin ca toate decesele să fie considerate cu suspiciune de îmbolnăvire cu COVID-19, nimic nu mai poate fi crezut a avea vreo logică. La o rată a mortalității de 14/1000 rezultă un număr de 23.333 de decese lunar, dacă populația României mai este de 20.000.000, sau de 21.000, dacă populația este de 18.000.000, sau 17.500 la o populație de 15.000.000.
    • Like 0
  • Parerist check icon
    In sistemul american, se salvează vieți, măsurate în ani, nu "bunăstare sociala". Întrebarea din titlu e dubioasa din start și nu are nimic în comun cu abordarea americana.
    Dacă ne punem azi (când vorbim de accesul la respirator) problema ca viata savantului e mai importanta decât a cerșetorului, mâine ne vom considera îndreptățiți sa luam inima cerșetorului ca să salvam savantul, Ca vorba aia, da cu plus la bunăstarea sociala.
    Și oricum, indiferent de ce sistem punem pe hârtie, tot aia smecheri vor avea acces la respiratoare.
    • Like 5
    • @ Parerist
      Roxana B check icon
      Aveti dreptate.
      Dar argumentatia cersetor/savant ..etc, e tipica pt "latinismul" romanesc, care, in varianta articolului de mai sus cam seamana cu un "eugenism social", ca sa zic asa.
      Argumentatia are accente de patetism, ca asa e specificul latin...
      Odata ajuns pe ventilator, daca mai esti si in virsta si cu comorbiditati....slabe sanse sa iesi viu ....asa se pune problema in SUA si nu numai in vreme de criza.
      • Like 2


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult