Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cine poate flutura un steag de dimensiunea Irlandei? De ce avem nevoie mai mult ca oricând de gândire creativă

Afișe covid

Foto: Shutterstock Editorial/ Profimedia Images

În anul 1893, Sir Robert Ball a convins Academia Regală de Ştiinţe de faptul că o comunicare cu planeta Marte este imposibilă. Unul dintre argumentele sale a fost: comunicarea cu planeta Marte ar necesita un steag de dimensiunea Irlandei. 

Şi nu există nimeni suficient de puternic încât să-l poată flutura.

Acesta este un bun exemplu de judecare a unei situaţii bazându-ne exclusiv pe experienţele anterioare. 

Luăm ce ştim din trecut şi aplicăm la ceea ce se întâmplã în prezent.

În vremuri normale, de obicei scăpăm basma curată cu asta. 

Doar că vremurile actuale sunt departe de a fi normale. 

Dacă tragem nişte aer în piept şi încercăm să ne îndepărtăm puţin de panica pe care o creează, firesc, incertitudinea – merită să remarcăm faptul că zilele astea lucrurile par să funcţioneze complet pe dos faţă de cum am fost obişnuiţi în istoria recentă.

Marius Ghenea vorbeşte despre cash flow aici.

Citește și:

În vremuri normale, manualele de economie ne spun că orice sumă cash care nu este reinvestită în business şi stă degeaba în cont, reprezintã o pierdere pentru companie, cel puţin ca oportunităţi de dezvoltare.

În aceste zile, însă, trebuie să recunoaştem că fluxul de numerar este esenţial, iar companiile care au mult cash în cont se descurcã mai bine decât cele care nu au.

În vremuri normale, leadership-ul centralizat ar putea fi considerat o idee bună, în sensul că e de preferat ca deciziile dure sã fie luate de o mână de fier. 

În aceste zile, însă, se pare cã firmele descentralizate se descurcă ceva mai bine. 

Atunci când apar turbulenţe şi incertitudini, există mereu o nevoie urgentă de adaptare rapidă, iar descentralizarea se pricepe mai bine la a potrivi deciziile cu expertiza. Companiile în care deciziile legate de ceea ce este mai bine pentru Dorohoi nu se iau în Boston vor supravieţui probabil mai bine situaţiei actuale.

În vremuri normale, ajunsesem să alergăm din ce în ce mai tare înspre personalized media. 

În aceste zile, însă, ne dăm seama cã preferăm totuşi să urmărim ştirile pe care toţi ceilalţi le urmăresc. 

În timp ce suntem blocaţi în case, public media este din nou în creştere.

În vremuri normale, urmărim „influencers” mai mult decât urmărim „experts”. În aceste zile, însă, se pare ca experţii sunt din nou pe val: oameni de stiinţă, medici, epidemiologi etc. ne fac pe toţi fluenţi în topicuri precum aplatizarea curbei, rata de expunere, perioada de incubaţie etc. 

Cât despre influencers, Josh Gondelman o spune cel mai bine: „Niciun politician nu a reuşit să unească oamenii la fel de bine precum videoclipul Imagine pare să-i fi unit pe toţi împotriva lui.” 

Ne dăm seama acum că putem supravieţui fără celebrităţi, însă suntem destul de pierduţi fără curieri, casiere, asistente medicale şi gunoieri.

În vremuri normale, ştim că este mai sănătos să lăsăm pieţele să se reglementeze singure. 

În aceste zile, însă, pare că suntem pierduţi fără intervenţia statului.

Fiecare naţiune încearcă să ţină situaţia sub control cu resurse proprii, deoarece infrastructura este mereu configurată local: sistemul medical, legiuitorii, poliţia etc.

Totuşi, aceasta este o problemă globală.

Nu prea conteazã dacă bulgarii o ţin sub control, atât timp cât vecinii lor români pierd controlul.

În vremuri normale, concedierile sunt o soluţie inevitabilă atunci când vânzările sunt în scădere şi eşti nevoit să-ţi reajustezi obiectivele de profit. 

Toate recesiunile anterioare arată, însă, o recuperare mai rapidă şi mai sănătoasă a companiilor care se bazeazã mai puţin pe concedieri pentru reducerea costurilor, şi mai mult pe ajustări operaţionale. 

Concedierile nu sunt dăunătoare doar pentru angajaţi (nu mai au venituri) sau pentru stat (nu mai încasează taxe), dar sunt şi costisitoare pentru companii: angajarea şi instruirea sunt scumpe, moralul e la pământ, productivitatea scade. 

Având în vedere situaţia actuală, a gândi în afara „steagurilor fluturând” ar însemna să luăm în calcul soluţii alternative la concedieri, precum reducerea numărului de ore lucrate, remuneraţii în funcţie de performanţã, concedii fără plată sau reduceri salariale doar pentru top management.

În vremuri normale, tăierea comunicării pare să fie una dintre soluţiile cele mai la îndemână atunci când lucrurile încep să meargă prost. 

Cu toate astea, există o mulţime de dovezi din trecut care arată că publicitatea are efecte pe termen lung, competitorii neinstruiţi vor tăia comunicarea şi, în consecinţă, ESOV-ul va creşte în raport cu competiţia.

Toată documentaţia se găseşte în webinar-ul lui Mark Ritson de aici, pe care orice om de marketing ar trebui să-l urmăreascã.

În „Digital Darwinism” Tom Goodwin observă că avem tendinţa de a aplica tehnologii noi la sisteme vechi. „Prima utilizare a motoarelor cu aburi nu a fost alimentarea directă a echipamentelor din fabrici, ci, în mod ciudat, ele au fost iniţial folosite pentru a pompa apa în sus, în rezervoarele de depozitare, pentru funcţionarea roţilor de apă.”

Luăm gândirea veche şi o aplicăm orbeşte situaţiilor noi. Suntem condiţionaţi să judecãm lucrurile şi să luăm decizii pe baza a ceea ce a funcţionat în trecut.

Logica şi experienţa anterioară ne spun lucruri precum: anxietatea şi depresia vor duce la o creştere exponenţială a nevoilor de terapie la distanţă, de animale de companie şi de tehnici de self-help. 

Doar că logica şi experienţa anterioară nu prea sunt de folos atunci când cele mai multe lucruri funcţioneazã complet pe dos.

Atunci când situaţiile noi sunt cu adevãrat noi.

Am ştiut dintotdeauna, în teorie, că ideea de „control” este o iluzie şi că nu avem aşa ceva, în realitate. Dar parcă tot nu ne vine să credem cât de puţin control avem de fapt, acum când circumstanţele o arată cât se poate de clar.

Asta e destul de înspăimântător, dacã nu eşti capabil sã faci faţă prea bine îndoielilor, incertitudinii şi neştiinţei. Şi, să fim sinceri, cine poate face asta – cu adevărat – în mod constant?

Însă, măcar din când în când, ar trebui să ne punem serios întrebarea: există oare şi alte modalităţi de comunicare?

În afară de fluturatul steagurilor, mă refer.

Poate că acesta e motivul pentru care suntem atât de blocaţi.

Poate că acesta e motivul pentru care deciziile proaste se înmulţesc zilele astea.

Poate că ar trebui să ne calibrăm mai mult gândirea înspre modul „resetare”.

Nu e deloc uşor, însă este extrem de necesar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult