Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Prieten mortal, ne cunoaștem de-o viață

Banksy

Foto: Guliver Getty Images

Această pandemie nu este nici prima, nici singura, însă este prima a generației noastre.

Ce putem spune despre pandemii? Unii le-ar numi instrumentul naturii pentru a ne avertiza că noi depindem de ea și uneori o luăm „for granted”.

Omenirea a „trăit” de-a lungul timpului diferite pandemii, cu impact major asupra demografiei.

Trăiam cumva liniștiți, convinși că, în această eră, cu medicină dezvoltată, este puțin probabil să fim opriți de un virus din marșul nostru triumfal spre progres.

Citește și:

Să amintim câteva dintre pandemiile care au marcat homo sapiens până în zilele noastre. La final poate reușim să tragem o concluzie:

  • ciuma lui Justinian, în Constantinopol, în anul 540. În vârful epidemiei, 5000 de oamenii mureau zilnic.
  • epidemia de ciuma bubonică, în Europa și Asia, a atacat între 1314-1351. A mai fost numită și „moartea neagră”. Răspândirea s-a produs de la șobolani, iar mai apoi de la om la om. Aceasta a fost considerată prima pandemie „adevărată”, ceu o răspândire explozivă.
  • epidemia de variolă, în Americile colonizate, în anii 1600. Aproximativ 90 de milioane de oameni aparținând populațiilor locale au murit, un vaccin fiind descoperit abia 196 de ani mai târziu.
  • epidemia de febră galbenă, s-a manifestat în Philadelphia în 1793, a ținut o vară iar numărul morților a fost de 2000. Febra galbenă face victime și astăzi în țările slab dezvoltate, din cauză că un vaccin nu a fost încă descoperit.
  • epidemia de tifos, în anii 1600 și 1914-1918, în Europa. În 1600, epidemia a luat viața a 10 milioane de oameni. Se pare că primul război mondial a fost scena perfecă pentru reapariția tifosului.
  • gripa spaniolă are semnalmentele covid-19, amândouă epidemiile afectând în principal plămânii. Virusul de gripă spanioală a ucis mai mulți oamenii decât a făcut-o războiul.

Acestea sunt cele mai importante pandemii de care știm de-a lungul omenirii. Probabil au fost mai multe.

Așa cum putem observa, pandemiile nu țin cont de evoluția omenirii. Sună a clișeu să spui că „istoria se repetă” sau că „planeta ne dă semne”. Ce vom face însă după această pandemie? Ce lecții vom învăța? Ne vom întoarce la consumul nostru bezmetic de resurse, insensibili la „semne”? Sau vom începe să avem mai multă grijă de casa noastră comună?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Toate bune doar ca n-are legătură consumul de resurse cu pandemiile. Pur și simplu nu-s corelate. Consumam infinit mai multe resurse decât în 1314 însă n-avem parte de pandemii la fel de grave.
    • Like 3


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult