Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Prieten mortal, ne cunoaștem de-o viață

Banksy

Foto: Guliver Getty Images

Această pandemie nu este nici prima, nici singura, însă este prima a generației noastre.

Ce putem spune despre pandemii? Unii le-ar numi instrumentul naturii pentru a ne avertiza că noi depindem de ea și uneori o luăm „for granted”.

Omenirea a „trăit” de-a lungul timpului diferite pandemii, cu impact major asupra demografiei.

Trăiam cumva liniștiți, convinși că, în această eră, cu medicină dezvoltată, este puțin probabil să fim opriți de un virus din marșul nostru triumfal spre progres.

Citește și:

Să amintim câteva dintre pandemiile care au marcat homo sapiens până în zilele noastre. La final poate reușim să tragem o concluzie:

  • ciuma lui Justinian, în Constantinopol, în anul 540. În vârful epidemiei, 5000 de oamenii mureau zilnic.
  • epidemia de ciuma bubonică, în Europa și Asia, a atacat între 1314-1351. A mai fost numită și „moartea neagră”. Răspândirea s-a produs de la șobolani, iar mai apoi de la om la om. Aceasta a fost considerată prima pandemie „adevărată”, ceu o răspândire explozivă.
  • epidemia de variolă, în Americile colonizate, în anii 1600. Aproximativ 90 de milioane de oameni aparținând populațiilor locale au murit, un vaccin fiind descoperit abia 196 de ani mai târziu.
  • epidemia de febră galbenă, s-a manifestat în Philadelphia în 1793, a ținut o vară iar numărul morților a fost de 2000. Febra galbenă face victime și astăzi în țările slab dezvoltate, din cauză că un vaccin nu a fost încă descoperit.
  • epidemia de tifos, în anii 1600 și 1914-1918, în Europa. În 1600, epidemia a luat viața a 10 milioane de oameni. Se pare că primul război mondial a fost scena perfecă pentru reapariția tifosului.
  • gripa spaniolă are semnalmentele covid-19, amândouă epidemiile afectând în principal plămânii. Virusul de gripă spanioală a ucis mai mulți oamenii decât a făcut-o războiul.

Acestea sunt cele mai importante pandemii de care știm de-a lungul omenirii. Probabil au fost mai multe.

Așa cum putem observa, pandemiile nu țin cont de evoluția omenirii. Sună a clișeu să spui că „istoria se repetă” sau că „planeta ne dă semne”. Ce vom face însă după această pandemie? Ce lecții vom învăța? Ne vom întoarce la consumul nostru bezmetic de resurse, insensibili la „semne”? Sau vom începe să avem mai multă grijă de casa noastră comună?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Toate bune doar ca n-are legătură consumul de resurse cu pandemiile. Pur și simplu nu-s corelate. Consumam infinit mai multe resurse decât în 1314 însă n-avem parte de pandemii la fel de grave.
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult