Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Prieten mortal, ne cunoaștem de-o viață

Banksy

Foto: Guliver Getty Images

Această pandemie nu este nici prima, nici singura, însă este prima a generației noastre.

Ce putem spune despre pandemii? Unii le-ar numi instrumentul naturii pentru a ne avertiza că noi depindem de ea și uneori o luăm „for granted”.

Omenirea a „trăit” de-a lungul timpului diferite pandemii, cu impact major asupra demografiei.

Trăiam cumva liniștiți, convinși că, în această eră, cu medicină dezvoltată, este puțin probabil să fim opriți de un virus din marșul nostru triumfal spre progres.

Citește și:

Să amintim câteva dintre pandemiile care au marcat homo sapiens până în zilele noastre. La final poate reușim să tragem o concluzie:

  • ciuma lui Justinian, în Constantinopol, în anul 540. În vârful epidemiei, 5000 de oamenii mureau zilnic.
  • epidemia de ciuma bubonică, în Europa și Asia, a atacat între 1314-1351. A mai fost numită și „moartea neagră”. Răspândirea s-a produs de la șobolani, iar mai apoi de la om la om. Aceasta a fost considerată prima pandemie „adevărată”, ceu o răspândire explozivă.
  • epidemia de variolă, în Americile colonizate, în anii 1600. Aproximativ 90 de milioane de oameni aparținând populațiilor locale au murit, un vaccin fiind descoperit abia 196 de ani mai târziu.
  • epidemia de febră galbenă, s-a manifestat în Philadelphia în 1793, a ținut o vară iar numărul morților a fost de 2000. Febra galbenă face victime și astăzi în țările slab dezvoltate, din cauză că un vaccin nu a fost încă descoperit.
  • epidemia de tifos, în anii 1600 și 1914-1918, în Europa. În 1600, epidemia a luat viața a 10 milioane de oameni. Se pare că primul război mondial a fost scena perfecă pentru reapariția tifosului.
  • gripa spaniolă are semnalmentele covid-19, amândouă epidemiile afectând în principal plămânii. Virusul de gripă spanioală a ucis mai mulți oamenii decât a făcut-o războiul.

Acestea sunt cele mai importante pandemii de care știm de-a lungul omenirii. Probabil au fost mai multe.

Așa cum putem observa, pandemiile nu țin cont de evoluția omenirii. Sună a clișeu să spui că „istoria se repetă” sau că „planeta ne dă semne”. Ce vom face însă după această pandemie? Ce lecții vom învăța? Ne vom întoarce la consumul nostru bezmetic de resurse, insensibili la „semne”? Sau vom începe să avem mai multă grijă de casa noastră comună?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Toate bune doar ca n-are legătură consumul de resurse cu pandemiile. Pur și simplu nu-s corelate. Consumam infinit mai multe resurse decât în 1314 însă n-avem parte de pandemii la fel de grave.
    • Like 3
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro