Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cine se (mai) teme de amenințările UE?

UE a devenit un leu cu dinți tociți, tot mai erodați de problemele majore (Brexit, alunecarea periculoasă spre naționalism și populism, supraîndatorarea unor membri-cheie, influența în creștere a Rusiei asupra fostelor țări comuniste și partidelor de tip naționalist din țările importante). 

În această Uniune cu două sau mai multe viteze – chiar dacă nerecunoscute oficial – România este încă un pol de stabilitate, oferind și confortul unei creșteri economice solide și în condiții de stabilitate macroeconomică decentă, către parteneri, spre deosebire de alte 12 state membre care nu oferă UE acest confort. 

Cu atât mai „normal” pare răspunsul arogant al Ministerului de Finanțe din România – și probabil așteptat de oficialii UE... Am dovedit în cei 10 ani de când suntem membri UE că nu putem oferi conducători politici serioși, care se țin de cuvânt în fața partenerilor externi. Mai degrabă, politicienii noștri sunt preocupați să își rotunjească veniturile personale din banii publici și cei primiți de la UE, iar apoi să își rezolve problemele penale în stil sud-american sau african. Desigur, nu suntem singurii și probabil că acest comportament a și determinat reluarea discuțiilor despre „Europa cu două viteze”: nu „vitezele” economice în primul rând, ci mai degrabă cele referitoare la justiție, corupție, comportament etic în general, împing o țară ca România în categoria „europeni de rangul doi”. Și dacă ne simțim ca turiști, angajați la firme străine sau parteneri de afaceri ai lor, afectați de felul cum suntem priviți în Europa și în lume, trebuie să ne aducem aminte că liderii noștri sunt cei care ne fac de râs prin comportamentul lor de tip interlop, chiar înaintea românilor certați cu legea care au invadat țările europene...

Forțarea măsurilor populiste – care măresc cheltuielile bugetare pe partea de pensii, salarii și asistență socială – pe seama performanței superioare a firmelor private, care ar trebui să suplinească creșterile de cheltuieli prin virări de taxe pe salarii, impozit pe profit ori venit și taxe indirecte este cinică. Cu atât mai mult cu cât retorica oficială este mai degrabă naționalistă, de punere la colț a firmelor multinaționale, care aduc cele mai multe taxe către bugetele României.

Dragoș Cabat

Da, oficialii europeni ne spun pe un ton calm, dar ferm, că nu au încredere în bugetul fantezist prezentat de guvern. Am mai spus într-un articol pe aceeași temă că din păcate vom vedea abia la sfârșitul anului cine a avut dreptate – și atunci chiar nu o să mai conteze prea mult, căci întotdeauna se găsesc scuze de o parte și de alta. Se vede deja din încasările bugetare din ianuarie, mai slabe decât anul trecut cu 5,7%, coroborate cu promisiuni absolut deșănțate privind majorări de salarii, pensii și ajutoare sociale, că bugetul va fi pus sub presiune. Programul politic, folosit de PSD pentru a câștiga voturile asistaților social și implicit alegerile nu poate fi pus în aplicare doar pe seama celor care chiar muncesc și produc valoare adăugată în această țară. Mai este nevoie și de coerență în măsurile economice luate de guvern.  

Forțarea măsurilor populiste – care măresc cheltuielile bugetare pe partea de pensii, salarii și asistență socială – pe seama performanței superioare a firmelor private, care ar trebui să suplinească creșterile de cheltuieli prin virări de taxe pe salarii, impozit pe profit ori venit și taxe indirecte este cinică. Cu atât mai mult cu cât retorica oficială este mai degrabă naționalistă, de punere la colț a firmelor multinaționale, care aduc cele mai multe taxe către bugetele României.

Pentru a obține o creștere economică mult peste estimările organismelor internaționale, România ar trebui să beneficieze de un context intern și internațional fabulos: creștere economică robustă în UE (sunt unele semne palide în acest început de an, dar anul 2017 este unul complicat politic, cu alegeri în Olanda în martie, Franța în aprilie, Norvegia în septembrie și Germania în octombrie, ca să nu mai vorbim de Brexit), stabilitate politică internă (și aici începutul de an a fost mai degrabă dezastruos) și o capacitate care nu s-a mai văzut până acum de atragere a fondurilor europene și colectare a taxelor. Dacă puterea va reuși acest miracol, cu siguranță se va lăuda în următorii mulți ani. Dar probabilitatea ca acest scenariu ideal să nu se întâmple în realitate este în opinia mea de 99%. Și un insucces, plus aroganța deja afișată față de UE, ne vor conduce și mai la marginea Europei decât suntem deja și probabil mai tare în brațele larg deschise ale Rusiei... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Romania a ajuns o colonie; din pacate. Presupunerea mea e ca momentan se duc discutii la anumite nivele, daca mergem la Putin sau la Trump.
    • Like 0
    • @ JohnKelheim
      check icon
      Colonie am fost dintotdeauna. Problema, intr-adevar, e daca raman americanii la noi sau le fac loc rusilor. Din informatii se pare ca in toamna se va trage linia de demarcare a.sferelor de influenta. O delegatie de oameni de afaceri americani (un forum economic, daca.vrei) este asteptat la noi in octombrie. Daca (mai) vine suntem salvati. Daca nu,.rusii ne vor mai manca zilele si resursele inca 50 de ani. Ramane sa le dovedim americanilor ca meritam atentia lor. Daca nu- eu sigur ii am in atentie si..prefer sarac la ei decat sarac la rusi.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult