Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Economia lui „Noi vs restul lumii”

Am participat în ultimele săptămâni la mai multe emisiuni în care unul dintre invitați (cel puțin) reprezenta Puterea. Și o scriu cu literă mare nu din respect, ci pentru a ilustra simplu aroganța respectivilor – de obicei, politicieni de carieră și fără tangență cu domeniul economic. 

Cu toții spuneau, dezarmant de simplu: creșterea economică va fi de 5,2% în 2017 pentru că „așa scrie în programul nostru de guvernare și avem acolo toate măsurile care vor duce la acest rezultat”... În realitate, creșterea economică respectivă (de fapt în programul de guvernare al PSD creșterea economică prevăzută a fost chiar de 5,5%) este singura care poate matematic, să „țină” deficitul bugetar sub 3%, fără a tăia drastic din cheltuieli. Pur și simplu este un rezultat matematic, nicidecum o estimare obținută prin modele sofisticate... Iar dacă nu se va întâmpla în practică, știm că atunci când deficitul este în pericol, ordinea în care se taie cheltuielile este: investiții, sănătate, educație, cultură, dar nu sunt ocolite nici apărarea, justiția ori celelalte domenii – după cât de mari sunt nevoile. Iar acest 5,2% mai are un rost: este mai mare decât creșterea (reală) de 4,9% realizată în 2016 de „guvernul tehnocrat”. Cum PSD vrea să demonstreze cât de rea a fost o guvernare nepolitică pentru România, o creștere economică mai ridicată decât a tehnocraților apărea ca o necesitate. 

Marea problemă cu estimările este că... se referă la viitor. Așadar, nu poți ști cine a avut dreptate, decât după ce se încheie perioada pentru care s-a făcut estimarea respectivă. Și atunci de obicei nu mai contează! De aici și lejeritatea oricărui guvern de a prezenta acele cifre care îi sunt favorabile pentru a „închide”, din punct de vedere contabil și matematic, cifrele din buget.

Comisia Europeană (în prognoza sa de iarnă 2017 estimează o creștere economică de 4,4% pentru 2017), Banca Națională a României (în recentul Raport asupra inflației estimarea este de 4,3%), EIU (cu o estimare de 3,6%), dar și majoritatea economiștilor independenți, cu toții spun că valoarea înaintată de guvern în proiectul de buget este exagerată. Și la o simplă analiză vedem și de ce: investițiile și în special atragerea de fonduri europene ar trebui să depășească toate realizările din ultimii 10 ani; încasările de taxe ar trebui să fie mai mari ca procent din PIB (un PIB „umflat”, vă reamintesc) decât în oricare din ultimii 5 ani, în situația în care guvernul s-a angajat să micșoreze sau să elimine anumite taxe, iar gradul de colectare a taxelor nu s-a îmbunătățit deloc spectaculos. 

Desigur, guvernul are de partea sa estimarea Comisiei Naționale de Prognoză, care parcă s-a inspirat din programul de guvernare al PSD... Oricâte argumente am aduce acum, nu mai avem cum să schimbăm bugetul de stat pentru 2017, iar memoria colectivă este prea scurtă pentru a „taxa” peste 4 ani, la alegeri – sau mai devreme, în stradă – nerealizările bugetare ori de creștere economică. 

Dealtfel, guvernul va putea „explica” cu argumente dintre cele mai diverse o creștere economică mai mică decât cea prognozată (și cel mai simplu este să dai vina pe condițiile economice internaționale, Brexit, instabilitatea din UE, soarele prea mult sau ploile prea abundente care nu au ajutat agricultura ori multe altele) și pur și simplu va corecta din mers cheltuielile, astfel încât să se înscrie în deficitul de 3%. Și oricum, nimeni nu a fost „tras la răspundere” pentru măsurile economice populiste pe care le-a promis și care au dus țara într-o situație economică dezastruoasă (vezi spre exemplu cazul lui Tăriceanu în 2008). 

Singurul care a făcut ceea ce trebuia să facă și a mai și plătit pentru asta a fost ghinionistul prim ministru Boc, așa cum au pățit dealtfel guvernele și în Spania, Portugalia ori Italia. Altfel, atunci când guvernul promite cadouri pentru populație, dar le plătește cu suferințe viitoare pentru cei mulți (cazul Greciei este cel mai relevant), alegătorii au tendința masochistă și total irațională de a aplauda cu mare optimism.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Unde ești tu Constantine, unde ești tu Laurențiule, unde ești băboiule, unde sunteți voi mari susținători ai puterii actuale? Vă aștept să demontați matematica din articol și toate celelalte argumente!
    • Like 0
  • check icon
    Poate îi trimiteți și dlui CTP mesajul cu „Emil Boc a făcut ceea ce trebuia să facă”.
    Am impresia că sunt divergențe mari pe ideea asta.
    Ar fi, probabil, bine, dacă cineva ar crea totuși un site, oricât de mare e controversa pe cifrele astea, care să treacă totuși în revistă CIFRELE finale ale fiecărui executiv.
    N-o fi chiar atât de greu să evaluezi promise versus realizate.
    • Like 1
  • e foarte usor sa convingi oamenii care nu au pregatire economica cat de bine pentru ei o sa fie cu cresterile astea salariale. si mai si elimina taxe pe deasupra! pai nu sunt ei cel mai tare guvern din ultimii 25 de ani?! din pacate, tot noi o sa fim aia cu salariile taiate si taxele ridicate pe la mijlocul anului...
    • Like 1
    • @ Alina Elena
      check icon
      Tata, Dumnezeu să-l odihnească, om născut în 1920, care a prins şi capitalism, şi comunism, şi neocapitalism, n-avea decât 4 clase, deci pregătire economică ioc. Însă avea o vorbă: nu poţi cheltui 4 lei dacă tu n-ai decât 2. Dacă 11 ani am fost la coada clasei, nu le pot promite părinţilor c-am să iau bacalaureatul cu 10. Nu trebuie să fii mare specialist să vezi că Guvernul vinde pielea ursului din pădure.
      • Like 2
  • Dragilor,cititi cu atentie daca vreti sa va edificati in "mersul "lucrurilor in tara noastra.
    Aveti rabdare, nu cititi printre randuri. Riscati sa derutati.
    • Like 0
  • Articolul pleacă de la premisa ca bugetul este făcut respectând normele de întocmire a unui buget. Toată lumea știe cum se face in România: iei toate cheltuielile le aduni, apoi faci veniturile încât sa le acopere. In mod normal vezi ce venituri ai si abia apoi dimensionezi cheltuielile.
    • Like 3
    • @ Lucian Cheosea
      Trist este ca dupa atata amar de ani la ni bugetul se face dupa principiul :"intai ai nostri, urmeaza cei care dau bani in campanie, si daca mai ramane pntu noi". Vezi cum au alocat banii de investitie, cine ai da si pe ce preferinte!
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult