Clinton vs. Trump: o dezbatere dură cu rezultate incerte

Hillary Clinton și Donald J. Trump au lansat atacuri dure unul la adresa celuilalt, au exploatat slăbiciuni personale, au citat cifre și date și au apelat la rațiunea și la pasiunea alegătorilor în cele 90 de minute ale primei dezbateri electorale a campaniei pentru postul de președinte al Statelor Unite ale Americii.

Cele mai multe reacții și analize despre acest primă confruntare sunt preocupate de cine a câștigat mai multe puncte politice și de cum vor afecta replici rostite de cei doi restul campaniei electorale și rezultatul final al alegerilor din noiembrie.

Dar confruntarea de luni seară, în pofida structurii precise și a încercărilor de moderare venite din partea lui Lester Holt, de la NBC, e importantă mai degrabă pentru că ne arată care este personalitatea celor doi candidați și în ce mod fiecare dintre ei abordează cel mai important moment din viața lor politică, un bun exemplu pentru cum vor aborda președenția SUA dacă reușesc să câștige alegerile de peste mai puțin de două luni.

Cele 90 de minute ale dezbaterii au oferit destule momente semnificative (Associated Press are o sinteză destul de completă, inclusiv un număr mare de reacții apărute după eveniment) și fiecare dintre candidați are motive să fie mulțumit cu propria prestație.

Avantajele lui Hillary Clinton, fostă senatoare, secretar de stat și soție de președinte, au fost argumentele bine calibrate legate de fiecare subiect, dublate de referințe destul de vaste și de clare la cifre și planuri de acțiune pentru mandatul său.

Candidatul democrat vrea să creeze o economie care echilibrează o creștere solidă pe termen lung cu o distribuție egalitară a beneficiilor între cei cu venituri mari și clasa de mijloc, eliminând orice diferență între femei și bărbați.

Clinton nu s-a distanțat de ideile și planurile pe care le-a prezentat deja, atât în timpul alegerilor primare cât și în evenimentele de campanie din ultimele 2 luni, și a reușit să promoveze o aură de soliditate birocratică și de competență.

Atacurile sale împotriva lui Donald J. Trump au fost relativ limitate deoarece democrata a reușit să profite de tendința lui de a denatura adevărul și de modul său abraziv de a reacționa la întrebările moderatorului.

Candidatul republican a fost mult mai puțin coerent și adesea a părut incapabil să facă mai mult decât să repete cuvinte cheie, adejective preferate (de la "bigly" la "tremendous" la "beautiful") și să exagereze realizările personale.

Cele mai bune momente ale sale au venit când a reușit să își caracterizeze adversara ca o politiciană tipică, incapabilă să transforme declarațiile în acțiuni, și când a promovat ideea că un om de afaceri poate să transforme SUA într-o poveste de succes în pofida problemelor pe care le are.

Donald J. Trump a lansat atacuri dure, legate mai ales de problemele pe care Clinton le are cu serverul privat de e-mail, și a încercat să o lege pe candidata democrată de moștenirea, caracterizată ca dezastruoasă, a președintelui Obama.

Imaginea unei Americi triste și asediate pe care el o promovează poate să nu fie conformă cu realitatea dar are șanse să convingă un număr de alegători care sunt interesați de autenticitate și de soluții simple la probleme complexe.

Cei mai mulți comentatori consideră că Hillary Clinton a fost mai bună în această primă dezbatere dar în spațiul social media afirmațiile lui Donald J. Trump au fost cele mai comentate, atât pozitiv cât și negativ.

Principala problemă pe care confruntarea de 90 de minute nu poate să o rezolve este că amândoi candidații au, în continuare, cote foarte scăzute de încredere, semn că electoratul american nu este satisfăcut cu alegerea pe care trebuie să o facă.

Pregătirea pentru dezbatere a lui Clinton și Trump le-a oferit celor doi informațiile, planurile și reflexele necesare ca să își promoveze ideile legate de președenția SUA, dar ea nu îi poate încărca cu empatie și cu capacitatea de a rezona cu problemele alegătorului mediu.

Amândoi par adesea să aibă doar po idee vagă despre ceea ce noi considerăm umanitate, politicieni care folosesc limbajul doar în folosul propriei imagini și propriilor planuri de viitor, fără vreun interes real de a interacționa cu cetățeanul și cu preocupările sale.

Hillary Clinton a zâmbit, adesea puțin superior, în momente în care seriozitatea ar fi servit-o mai bine; a avut probleme când a fost vorba de server-ul ei de e-mail și de unele poziții legate de NAFTA și de poziționarea față de președintele Obama; a teoretizat prea mult când răspunsuri directe și simple ar fi ajutat-o mai mult.

Donald J. Trump a fost de multe ori aproape incapabil să folosească fraze cu sens, nu s-a abținut de la atacuri la persoană lipsite de substanță; mimica feței și gesturile sale au trădat adesea dezinteresul; multe dintre subiectele abordate au fost tratate superficial iar multe argumente folosite sunt falsități clare, ca de exemplu poziția legată de certificatul de naștere al președintelui Obama.

Au fost momente în timpul acestei prime dezbateri electorale pentru președenția Statelor Unite ale Americii când ambii candidați au folosit cifre și argumente raționale, inteligibile pentru întregul public, pentru a își susține ideile și planurile, dar ele au fost rare.

Adesea confruntarea ne-a arătat un Clinton și un Trump alienați, distanțați de propria umanitate, de multe ori incapabili să comunice și să empatizeze cu alegătorii democratici din România, SUA sau de oriunde altundeva.

Până la alegerile din noiembrie mai sunt multe zile de campanie și două dezbateri televizate și, indiferent de atitudinea și de argumentele folosite de cei doi candidați, cel care câștigă va fi cel care reușește să se devină mai uman în fața cetățenilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp