Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Comasare de primării, eliminarea unor facilități fiscale. Cum vede profesorul de economie Cristian Păun politica economică a României în 2021

Cristian Păun

Fiecare ban cheltuit de autoritățile publice trebuie să se întoarcă, în acest an, cât mai mult la sectorul privat, într-o formă sau alta, spune profesorul de economie Cristian Păun, într-un interviu pentru Republica.ro

Introducerea de noi taxe în 2021 „ar fi o greșeală fatală”, punctează analistul economic. „Efectul pro-ciclic al unei astfel de măsuri este evident. E similar cu ceea ce am făcut acum câțiva ani în boom, am scăzut semnificativ taxarea, mai ales la nivelul IMM-urilor, lovind și mai mult în principiul cotei unice. Am spus-o mereu: un guvern care crește taxarea este un guvern slab. Prosperitatea nu vine de la o taxare mai mare, mai ales într-o țară cu probleme structurale enorme cum este România. Dacă avem curajul să luăm în piept aceste probleme și să închidem câteva găuri negre importante nu are cum să nu vedem corecții în plan fiscal și bugetar. Creșterea taxării este cea mai simplă metodă, aparent. E calea ușoară pentru guvernanți dar care are un hazard moral imens în spate”, a subliniat Cristian Păun.

Cei 1,25 de milioane de bugetari formează un sistem supradimensionat, mai ales în zona de administrație publică centrală și locală, consideră Cristian Păun. „Mai mult de jumătate din acești bugetari țin de securitatea individului (jandarmerie, poliție, armată), educația sa (învățământ) și sănătatea sa. Restul sunt în ministere, agenții guvernamentale, companii de stat, primării etc. Putem porni o serie de reforme care să comaseze primării, să comaseze instituții și autorități centrale și locale, să privatizeze companii de stat, să restructureze companii de stat”, adaugă profesorul de economie.

Va putea recupera în 2021 economia României toate avariile înregistrate în 2020? Este proiectul de buget pentru anul 2021 fundamentat pe venituri supraestimate? Creșterea economică preconizată în acest an este prea optimistă? Care sunt punctele tari și punctele slabe ale proiectului de buget 2021? Aflați din interviul acordat Republica.ro de profesorul de economie Cristian Păun, consilier pe probleme economice al fostului premier Ludovic Orban.

Este un buget al unei țări mici și sărace. Vulnerabilă și expusă unor riscuri sistemice în creștere

 Un fost ministru de finanțe spunea recent că proiectul de buget pentru anul 2021 este fundamentat pe venituri supraestimate, este un buget bazat pe cifre nefundamentate, o creștere economică prea optimistă, comparativ cu estimarea Comisiei Europene, iar plafonările de sporuri și măsurile privind limitarea gratuității pe CFR pentru studenți sunt niste „cârpeli”. Cum arată bugetul pe acest an, în opinia dvs? Care sunt punctele tari și punctele slabe?

Sunt de părere că, a ne propune să creștem cu circa 4% față de scăderea din 2020, e un plan bun și realist. Creșterea prognozată pentru acest an pleacă de la nivelul prăbușit al PIB din 2020 ca urmare, în principal, a închiderii economiei din primăvară. Din fericire, noi nu am mai închis economia, spre deosebire de alte țări. Spațiul fiscal și starea precară a finanțelor publice de dinainte de criză nu ne permit să mai facem asta. Orice revizie de cheltuială, în contextul actual, nu poate fi „cârpeală”. Este obligatoriu ca guvernul actual să revizuiască aceste cheltuieli și să se oprească la cele care sunt imperios necesar să fie menținute în continuare. Orice cheltuială din buget intră pe acel deficit semnificativ cu care vom mai opera ceva vreme de acum înainte. Acest buget este, în bună măsură, consecința măsurilor și politicilor din ultimii ani. Ritmul de majorare a cheltuielilor cu salariile publice în sectorul bugetar în perioada 2017 – 2019 a avut mereu două cifre (media e în jur de 20% pe an). Este nevoie de ajustări și reforme structurale. Aceste cheltuieli trebuie acoperite, indiferent dacă avem sau nu creștere economică. La acestea se adaugă și alte probleme structurale care se vor regăsi multă vreme în bugetele anilor care vor urma: pierderile din companiile de stat, arieratele istorice, lipsa de sustenabilitate a sistemului public de pensii etc. Este un buget al unei țări mici și sărace. Vulnerabilă și expusă unor riscuri sistemice în creștere. Ce trebuie să facă, și face, bugetul din 2021 este să continue susținerea investițiilor în mediul privat și public (cofinanțarea la fondurile europene mai ales) și să nu introducă nicio majorare de taxe în acest an de criză (nici pe consum și nici pe producție). Este punctul forte al acestui buget. Punctele slabe le-am menționat deja, țin de problemele noastre structurale și nu pot fi diminuate fără reforme structurale.

Proiectul de buget pentru acest an ia în calcul un deficit bugetar de 7,16% din PIB. Comisia Europeană îl consideră prea mare și cere reducerea lui. Care vor fi pârghille pentru reducerea deficitului?

Este normal să îl ceară și este normal să fie îngrijorată de acest lucru. Suntem parte a Uniunii Europene și trebuie să respectăm niște reguli importante privind guvernanța țării. Mulți consideră că noi avem nevoie de deficite mai mari. Că nu e corect să fim plasați în acest corset de 3% din PIB. Fiind procent din PIB, o posibilă reducere a acestui procent poate veni din creșterea PIB, mai ales din revenirea sectorului privat. Dacă reușim să grăbim absorbția fondurilor europene - mai ales cele destinate mediului de afaceri din România -, să pornim proiectele de infrastructură mari (autostrăzi) și să simplificăm și mai mult viața celor care produc bunuri și servicii, putem avea o șansă. Trebuie să înțelegem că prioritatea în reducerea oricăror deficite este sectorul privat. Și că fiecare ban cheltuit de autoritățile publice trebuie să se întoarcă cât mai mult la acesta, într-o formă sau alta. Investițiile străine, implicarea mai mare a sectorului financiar-bancar, dezvoltarea pieței de capital ar ajuta enorm. Până la urmă, fondurile europene (nu puține) sunt importante, dar ele produc și mai multă presiune pe buget (deficit, datorie publică) și presiune pe deficitul comercial. Dacă vrem să fim mai puțin vulnerabili trebuie să încetăm această obsesie a salvării prin consum și să ne concentrăm pe ceea ce teoria economică spune clar: dezvoltarea durabilă vine de la producție și valoare adăugată mai mare. Evident că privatizarea (și doar parțială) a companiilor de stat, restructurarea companiilor de stat cu pierderi, grija mai mare pentru banul public ajută și ele enorm. 

Credeți că va fi nevoie inclusiv de introducerea de noi taxe în 2021, pentru a echilibra bugetul?

Ar fi o greșeală fatală. Efectul pro-ciclic al unei astfel de măsuri este evident. E similar cu ceea ce am făcut acum câțiva ani în boom, am scăzut semnificativ taxarea, mai ales la nivelul IMM-urilor, lovind și mai mult în principiul cotei unice. Am spus-o mereu: un guvern care crește taxarea este un guvern slab. Prosperitatea nu vine de la o taxare mai mare, mai ales într-o țară cu probleme structurale enorme cum este România. Dacă avem curajul să luăm în piept aceste probleme și să închidem câteva găuri negre importante nu are cum să nu vedem corecții în plan fiscal și bugetar. Creșterea taxării este cea mai simplă metodă, aparent. E calea ușoară pentru guvernanți dar care are un hazard moral imens în spate.

Va putea recupera în 2021 economia României toate avariile înregistrate în 2020?

Criza din 2020 nu a făcut altceva decât să aducă și mai mult pe tapet problemele noastre pe care le avem de decenii bune. În criză, toate erorile trecutului se fac simțite. Toate reformele amânate produc efecte negative mai abitir ca în cazul altor țări. Probabil că nu. Măcar avem posibilitatea să lansăm niște reforme structurale care să ne facă mai puțin vulnerabili pe viitor. Acum e momentul să facem asta. Criza din 2020 a venit la pachet și cu o serie de oportunități. Pe care politicile publice le pot valorifica într-o măsură mai mare. De aceea e important să stăm cu ochii pe sectorul privat, pe producție și valoare adăugată. Pe atragerea unor jucători privați importanți. Pe deschidere totală față de capitalul străin și spre țările dezvoltate.

„Putem porni o serie de reforme care să comaseze primării, să comaseze instituții și autorități centrale și locale, să privatizeze companii de stat”

Sunt circa 1,25 milioane de bugetari. Cat de supradimensionat este aparatul de stat și cum ar trebui să arate o reformă în domeniu? 

Este supradimensionat, mai ales în zona de administrație publică centrală și locală. Mai mult de jumătate din acești bugetari țin de securitatea individului (jandarmerie, poliție, armată), educația sa (învățământ) și sănătatea sa. Restul sunt în ministere, agenții guvernamentale, companii de stat, primării etc. Putem porni o serie de reforme care să comaseze primării, să comaseze instituții și autorități centrale și locale, să privatizeze companii de stat, să restructureze companii de stat. E de lucru enorm pentru că de decenii bune politicienii au ales calea ușoară. Nu au avut curaj și determinare și nici implicarea necesară. Au preferat să amâne problemele pentru alte generații. Sper ca această generație care a ajuns acum la guvernare să procedeze diferit. Să aibă curaj. Și să ducă până la capăt măcar câteva lucruri importante pentru noi. Să arate că e o diferență între ei și ceilalți. Sunt optimist din acest punct de vedere.

„Aș simplifica masiv procedurile de declarare a veniturilor pentru persoanele fizice. Aș elimina toate aceste privilegii fiscale care există astăzi între diferite categorii de contribuabili”

Salariile din sectorul public din România sunt cu 70% mai mari decât salariul mediu pe economie, cea mai mare diferență din Europa. Pe locul 2 e Cipru, cu 40%. Dacă ați fi ministru de finanțe, ce măsuri ați lua?

Este cel mai greu post din întreg guvernul. Cu presiunea cea mai mare. În primul rând, aș tăia toate sporurile care nu se justifică. Aș promova rapid o lege pentru Parlament ca aceste sporuri aberante să dispară. În al doilea rând, aș accelara rapid procesul de digitalizare a ANAF. E cel mai important proiect de reformă în zona finanțelor publice. Cu impact în toate direcțiile. Acest proces l-aș extinde apoi, în paralel, și la persoanele fizice. Aș simplifica masiv procedurile de declarare a veniturilor pentru persoanele fizice. Aș elimina toate aceste privilegii fiscale care există astăzi între diferite categorii de contribuabili. Aș merge și eu pe privatizarea companiilor de stat care nu au pierderi (chiar și parțială) și aș restructura masiv companiile cu pierderi, luând în calcul chiar și spargerea lor pe componente și privatizarea componentelor care sunt profitabile (chiar și parțială). Oricum, spațiu de manevră nu prea mai există atâta timp cât peste 94% din veniturile fiscale din România se duc pe salarii în sectorul bugetar, pensii și asistență socială. Dezvoltarea prin politici publice este foarte limitată într-un astfel de context.

La ce să se aștepte antreprenorii români în acest an, din partea statului?

Sper eu la mai multă transparență și predictibilitate a politicilor publice care contează pentru ei (fiscalitate, salariu minim etc.). Procesul de simplificare și reducere a barierelor birocratice ar trebui să continue. Sunt o serie de programe interesante la orizont, mai ales pentru IMM-uri care sunt motorul de dezvoltare al oricărei națiuni și care pot avea un rol esențial în revenirea noastră: schemele de garanții pentru accesul la finanțare al IMM-urilor, granturile pentru capital de lucru și investiții, ajutorul de stat pentru HORECA etc. Dacă reușim ceva palpabil și pe partea de infrastructură (autostrăzi) și pe partea de digitalizare fiscală putem spune că optimismul nu e unul exagerat. Revenirea depinde esențial de noi înșine, asta e clar.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In 2012 s-a demarat un program de digitalizare ANAF cu scopul de mai .
    bunaa colectare TVA și reducerea evaziunii fiscale.Din păcate a fost abandonat. România colectează la buget 31 % din PIB adică circa 60mild.eu.Tari că :Ungaria,Cehia,Polonia colectează la buget 38-40% din PIB. Iată o sursa clara de venit la buget. Vreau sa vad ce face guvernul în acest sens. Va las sa stabiliți voi ce poate face România cu un plus de 8-10miliarde eu. la buget.



    • Like 0
  • cox check icon
    Un punct de vedere foarte corect. Mă gândeam că unul dintre primele lucruri pe care le va face noua guvernare va fi comasarea unor primării. S-a permis înființarea unor uat-uri fără nici cel mai mic studiu de impact. Nu poți avea o comună cu 800-1000-1500 de persoane și să ai primar, viceprimar, secretar, consilieri și toată gașca de angajați iar la capitolul venituri să fii zero barat, doar din impozite și taxe pe spatele locuitorilor, majoritatea bătrâni. La nivelul unui județ as reduce prin comasare cel puțin cu 15%. Iar asta cât mai repede.
    • Like 4
    • @ cox
      Aici Cox are dreptate s-au înființat o puzderie de UAT-uri cu 800-1000-1500 de locuitori , majoritatea pensionari săraci și în care toată structura de funcționari de fapt asigură din taxele locale doar salariile lor. Nu fac nimic efectiv pentru comunitate, nu pot asigura cheltuielile sociale, nici infrastructura școlară nici cabinete medicale, nici transport școlar. Singura motivație pentru fărâmițarea comunelor a fost ținerea lor în sărăcie și în dependență de pixul baronului județean. Astfel baronul județean pute recompensa cu investiții comuna respectivă sau dimpotrivă să o taie de la cașcaval și să-i pedepsească pe primarii care nu erau obedienți. Toată afacerea a fost promovată pe legea Dragnea ca și legea care le dădea voie primarilor și implicit funcționarilor din subordine să-și stabilească salariile ( Dragnea avea nevoie de votul primarilor în celebrele CEX-uri) tot în aceeași lege a fost stabilite și pensiile speciale ale primarilor și consilierilor. Evident că asemenea UAT-uri nu se pot autofinanța și nici asigura servicii pentru comunitate și stau cu mâna întinsă la guvern. Unele după dublarea salariilor nu au mai avut bani nici pentru iluminatul public. Spre exemplu în Polonia nu există UAT sub 15000 de locuitori pentru că asemenea instituții nu pot asigura nimic pentru comunitate cu excepția propriilor salarii. Cu privatizarea regiilor strategice nu sunt însă de acord și văd că UE care ne critică pentru susținerea lor își protejează cu sârg coloșii strategici ( Airbus e dar un exemplu , mai sunt și altele) acum s-au trezit și au văzut că și în alte ramuri nu e bine să depinzi de alții în situații de criză ( pandemie, măști și combinezoane din China , vaccinuri care sunt întârziate pentru că se bat pe ele țările de origine etc) Eu aș avea altă abordare pentru astfel de agenți economici sau organisme avizatoare gen ANRE , ASF etc care prin taxarea companiilor pe care le supraveghează măresc tariful acestora și implicit scot venituri pe care le plătește de fapt toată populația , la acest gen de organizații și regii cu pierderi aș propune transferul unor astfel de salariați ca funcționari publici cu salariile aferente ( ai pierderi , ok primești undeva la 3000 de lei pe lună ca un bugetar de rând , ai profit îți poți negocia salariul) pentru organismele avizatoare nu e normal să-și stabilească salariul chiar dacă au venituri proprii pentru că de fapt aceste venituri provin din taxarea altora și nu ca o activitate economică proprie. De fapt toate aceste sinecuri politice au fost utilizate de toate partidele pentru membrii proprii ca de niște surse de bani din care o parte se vărsau la partid. Cu aceste organizații și cu UAT -urile prea mici trebuie începută reforma nu cu studenți și pensionari amărâți sau cu tichetele de vacanță.
      • Like 3
    • @ Rusu Liviu
      Absolut de acord cu aceste pcte de vedere. În privința privatizărilor, MAI INCET CU PIANINA PE SCĂRI ! Nici măcar cu privatizarea tuturor firmelor de stat care au pierderi ! Sunt multe care nu au profit pentru că este un management prost și nu pentru că profilul firmei nu permite obținerea de profit ! Cât privește intreprinderile (regiile și altele) care au profit de ce să le privatizezi (la străini) ? Așa, numai ca rostul lor să fie deturnat de la scopul economic avut în vedere atunci când s-au înființat ? Cu unele excepții, toate întreprinderile înființate înainte de 1990 au avut rostul să satisfacă niște necesități economice și nu pentru obținerea de profit în primul rând ! Dacă se privatizează tot, ajungem niște sclavi prin intermediul intreprinderilor create din sudoarea întregii țări ! Noul proprietar (după privatizare) va urmări în principal obținerea de profit maxim și/sau satisfacerea unor interese economice și sociale din țările lor de proveniență și nu va mai avea nici o tangență cu interesele mediului economic din țara noastră ! Nu mai pun la socoteală faptul că toate profiturile vor fi externalizate iar statul român va ajunge cerșetor pentru credite continue, plus că nu va mai avea sânge (resurse) pentru investiții necesare și utile. Guvernanții actuali se pare că nu au minte nici cât o găină, încercând să privatizeze în exterior tot ce s-a produs cu sudoarea muncitorilor și specialiștilor români. Este un punct de vedere cretin deoarece ne vindem soarta definitiv ! După vânzarea de pământuri și privatizarea energiei (petrol, gaze, energie electrică,ș.a.) s-au privatizat băncile (e adevărat, la presiunea UE), asigurările, iar redevențele către stat au scăzut în mod condamnabil ! Nu s-a condus cu cap nici înainte dar tot mai aveam ceva ; dacă vindem tot, putem să ne ducem ”cât vedem cu ochii” pentru că va dispărea țara, cu totul ! Nu se găsește câte un Remus Borza pentru fiecare ramură ? Dar înainte de orice, de ce nu este pus Remus Borza într-o funcție de influență și responsabilitate care să vizeze întreaga economie, nu doar Hidroelectrica pe care, acum, niște descreierați vor s-o privatizeze spre folosul doar al străinilor ? Actuala conducere de sorginte pnl-usr depun eforturi doar pentru distrugerea oricăror șanse de dezvoltare a României ! Dar ce face ”primul demnitar” al țării ? El doar dirijează această distrugere a țării, ”pas cu pas”, ”un altfel de politică”, după mafiotul care a distrus metalurgia, flota țării, și chiar justiția (cu înalta contribuție de concepție a MM) ! Chiar vrem să distrugem orice șansă de a reconstrui, măcar parțial , această țară ? Așa se pare ! Nu degeaba se zice că un om deștept învață din greșelile altora pe când un prost nu învață nici măcar din greșelile proprii ! Cu care dintre cei doi se aseamănă actuala guvernare ? Cu primul dintre cei doi în nici un caz ! Ce fac țările avansate economic chiar și în actuala conjunctură provocată de pandemie ? După cum se constată, occidentalii (de la care ”se pretinde” că luăm lumină) își protejează chiar și firmele private, nu numai pe cele de stat ! Dar, întrucât, la noi se promovează AntiMeritocrația, totul merge spre distrugere ! Culmea este că la noi nici consilierii economici nu sunt aleși pe criterii sănătoase, de meritocrație ! Și tot aceștia sunt și promovați în spațiul public iar părerile unui specialist/analist economic competent (precum Ilie Șerbănescu) sunt ocolite, chiar evitate cu orice preț !
      • Like 1


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult