Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum îngrijim la domiciliu un copil depistat pozitiv cu COVID-19? Răspunsurile medicilor la cele mai frecvente întrebări ale pacienților cu COVID-19. #informareresponsabilă

Școala în pandemie

Aproape unul din zece infectați cu virusul SARS-CoV-2 era, la finalul anului 2020, copil, atrag atenția medicii din România. Este evident faptul că minorii sunt mai puțin afectați de COVID-19, însă specialiștii atrag atenția că adulții trebuie să fie vigilenți pentru a-i proteja în timpul epidemiei (Inquam Photos/ Casian Mitu).

În cele mai multe situații, pacienții sub 18 ani prezintă forme ușoare ale bolii. Însă în unele cazuri, starea copiilor, mai ales dacă au și alte afecţiuni, se poate agrava rapid.

Medicii spun că în general, copiii au febră, scaune modificate, vărsături, greață, tuse, secreții nazale. Pacienții mai mari se pot plânge de durere de cap, durere în gât, pierderea gustului și mirosului, dureri musculare, stare generală modificată. 

Ce trebuie să facă părinții unui copil care este diagnosticat cu COVID-19? Care este tratamentul? De ce este foarte important ca adulții să urmeze cu strictețe doar sfaturile medicilor și să nu le administreze minorilor medicamente fără ca acestea să fie prescrise de specialiști?

Răspunde întrebărilor dr. Lăcrămioara Dobrin, medic primar Pediatrie, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, în clipurile video de ai jos.

Aceste noi episoade fac parte din campania #informareresponsabilă, derulată de platforma Republica împreună cu Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult