Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
O mare parte dintre intelectualii români pe care îi cunosc ca fiind activi pe rețelele sociale (uneori nu mă exclud dintre ei), precum și unele dintre figurile cele mai proeminente ale sferei publice românești participă cu un entuziasm greu de înțeles la discutarea până la epuizare a unor subiecte care se întind pe o gamă ce duce de la can-can, până la inadecvarea cea mai dramatică.
Din ce putem citi zilnic, mulți oameni par infinit mai preocupați de ce se predă într-o universitate americană sau de un articol publicat într-un ziar oarecare decât de actualitatea arzătoare a societății noastre și a meseriei acestor oameni.
Găsesc că această formă de dezinteres față de ce se întâmplă în jurul nostru, pentru a ne agăța ca printr-un fel de cârlig de dezbateri îndepărtate este pe undeva o formă de iresponsabilitate publică.
Bunăoară, am văzut o energie uriașă consacrată discutării (e un eufemism „discutare”, mai potrivit ar fi înșiruire de adevăruri) despre predarea studiilor de gen în SUA sau în România, când avem, după părerea mea, o agendă copleșitoare de care trebuie să ne ocupăm cu maximă urgență și cu toată responsabilitate.
Foarte pe scurt, mi-aș dori să-i văd pe toți marii intelectuali luptători ai României cum se angajează, trup și suflet, în câteva bătălii de a căror soartă depinde chiar soarta României de mâine.
Astfel, în ce privește Universitatea însăși, să vedem zi de zi profesori și cercetători care se întreabă:
- Cum putem să instaurăm mecanisme care să asigure integritatea academică și să reducă la maximum plagiatul, furtul, frauda, nepotismul și hărțuirea în universități?
- Cum putem să contribuim la formarea de profesori competenți și responsabili pentru învățământul preuniversitar pentru a diminua procentul catastrofal de 42% de analfabeți funcționali?
- Cum putem să ameliorăm calitatea actului predării și adaptarea lui la noile condiții sanitare și sociale, ținând cont mai ales de dificultățile pe care le întâlnesc atât de mulți studenți?
Cercetarea:
- Cum putem să ne batem împreună pentru a obține finanțări decente pentru cea mai subfinanțată dintre cercetările europene?
- Cum putem valorifica – adică promova, răsplăti și recunoaște – inovarea și creativitatea, astfel încât să contribuim la dezvoltarea echilibrată și justă a țării?
- Cum putem îmbunătăți rata de participare și de succes a cercetătorilor români în proiectele europene și internaționale, unde suntem, din nou, codași?
Iar dacă tot vrem să promovăm niște teme de dezbatere, eu zic că ar fi infinit mai util să încercăm să răspundem la aceste întrebări:
- Cum să stârnim din nou curiozitatea copiilor pentru cunoașterea științifică?
- Cum putem contribui, prin cercetările noastre, prin luările noastre publice de poziție, la reducerea sărăciei și a inegalității, la descurajarea discriminării, a excluderii și a urii față de unii dintre concetățenii noștri?
- Cum putem contribui prin ceea ce scriem și rostim public la răspândirea în societate a respectului pentru adevărul științific și pentru oamenii de știință?
Nu avem de ce să fim guru în căutare disperată de like-uri. Nici ideologi purtând inutile stindarde politice. Dacă școala și cercetarea din România sunt azi în această postură catastrofală, trebuie să fim conștienți că măcar pe jumătate responsabilitatea pentru această situație ne aparține. Și nu vom repara nimic inventând sterile bătălii planetare sau alungând demoni imaginari, ci adoptând o modestie necesară pentru a pune osul la treabă aici și acum.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sa mergem la prima intrebare . Putem schimba metehnele existente ? Raspunsul este probabil NU. Deci precum transfuzia pentru un bolnav de leucemie ,singurul leac este de a veni cu sange proaspat de calitate. Cum ? Cu cateva proiecte foarte simple:
- obligativitatea noilor profesori sa aiba un doctorat la una din primele 500 de universitati din lume pe disciplina de doctorat.
- Atragerea si implicarea in mediul academic a antreprenorilor de success.
- Atragerea romanilor din strainatate care lucreza in mediul academic sau in tehnologii de varf .
Orice s-ar face, trebuie pornit de la baza , pentru ca la varf "intelectualii" romani sunt de fapt in majoritatea lor niste mediocri plictisiti si multumiti de sine.
Ei nu sunt reformabili.
Despre cercetare este mai complicat . Cercetarea fara aplicare este la fel de inutila precum frectia la un picior de lemn.
Nici in vest acest ciclu nu se inchide corespunzator , majoritatea proiectelor sunt un fel de " noi ne facem ca muncim si ei se fac ca ne platesc" . Si in vest in multe cazuri este o coniventa puternica intre guvern, academie si anumite companii si cercetarea ramane la nivel de gaura in bugetul contribuabililor.
Dar se pot face lucruri serioase, daca mediul antreprenorial este implicat intr-o ecuatie reciproc avantajoasa. Romania pe langa probleme are un avantaj enorm este tabula rasa , in multe domenii deci lucrurile pot fi facute foarte usor cu un proiect inteligent.
inainte de 1990 erau repartizati haotic si aiurea, erau perpetuu descalificati, invatasera degeaba...
dupa 1990 tara gemea de ingineri si avocati, de doctori si profesori si somitati savante de renume mondial...!
astazi tara geme de capsunari cu case renovate si masini de second hand...
astazi, tara geme de fosti chelneri ajunsi politicieni...
astazi, tara geme de restaurante si infrastructura publica cu patronaj SECU... sau SRI...
https://mediastandard.ro/enigma-statului-paralel-sua-vs-romania/
Pentru toti, vedeti raspunsul la postarea domnului Victorin Borsciov.
Nu doar intelectualii sunt deviati de la obiectivele fundamentale, pentru tot felul de gogorite.
Vedeti si in Parlament ce legi se adopta, in loc de ce este necesar.
Cred ca este o deviere intentionata,
Opinia publica -si nu numai- este intens controlata si directionata gresit.
Oare de cine?
Cand pestele de la cap se'mpute, taiati capul si schimbati-l. Nu incepeti curatenia de la coada...
Altă mare problemă e ca des oamenii nu văd prioritățile.
Și în fine, unii au de-a dreptul interes să dezbată lucruri minore pentru a abate atenția de la cele esențiale. Pe care le doresc așa, neschimbate.
Totuși unele din aceste studii au rostul lor atunci când politrucii sfertodocți a tot știutori dau legi aberante fără a ține cont de realitate. Au rolul de a pune în lumină -a câta oară- clasa politică legislativă incompetentă.