Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Constanța nu poate concura cu zona București – Ilfov, însă cu siguranță ar putea fi aplicat aici modelul autorităților din Oradea sau Cluj

Constanta - getty

Foto: Guliver/Getty Images

Constanța, orașul de la malul mării. Un oraș a cărui imagine este caracterizată în ultimii 20 de ani de distracțiile de noapte, prezentate pe larg ca fiind atracții turistice și viața economică ce lasă impresia vizitatorilor că este una înfloritoare. Dar care este situația reală a acestui oraș/judet?

Putea fi Constanța mai mult decât ceea ce este în prezent, atât din punct de vedere economic, dar și social? Are acest județ posibilitatea să devină un pol de dezvoltare și nu unul al prosperității relative?

La 1 ianuarie 2019 populația, județului Constanța, după domiciliu, conform datelor Biroului Județean de Statistică Constanța, număra 766.000 locuitori, rata șomajului fiind de 2,7%. PIB-ul județului este de 8,9 miliarde de euro, aflându-se în primele 5 județe ale României.

Structura populației, pe grupe de vârstă, este dezechilibrată, în intervalul 0-14 regăsim 15,2% din populație sau 116000 locuitori, între 15-64 ani procentul este de 69,4%, reprezentând 532000 locuitori, cei peste 65 de ani fiind în număr de 118000 sau 15,4% din populație.

Chiar dacă județul Constanța figurează printre cele care își aduc o contribuție importantă la PIB-ul României, numărul locurilor de muncă fluctuează și este pro-ciclic și depinde de sezonul estival, conform celor de mai jos:

Se observă cum în lunile de vară numărul șomerilor se reduce, în timp ce în sezonul rece, acesta crește. În primele 9 luni ale anului s-au înregistrat 1,3 milioane de turiști, din care doar 56 de mii de turiști străini. Numărul salariaților din județ a înregistrat la finalul lunii septembrie 188 de mii de persoane, câștigul salarial mediu net fiind de 2700 de lei. 

Privind evoluția pieței imobiliare, în intervalul 2007 – 2008 au fost finalizate peste 38000 de locuințe, din care 16000 doar în ultimii 5 ani, conform graficului de mai jos:

Constanța înregistrează o bulă imobiliară, în condițiile în care se construiește tot mai mult, în timp ce numărul populației scade. Deși figurează în primele 5 județe ale României, ca pondere în PIB, Constanța este doar un pol al prosperității relative, avantajele poziției geografice nu au fost fructificate pe deplin din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, Constanța a decăzut din punct de vedere economic, marii investitori ocolind constant teritoriul aflat între Dunăre și Marea Neagră, deși acest județ prezenta toate premisele pentru a fi considerat drept primă alegere a marilor companii.

Portul Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră și putea reprezenta pentru investitori o poartă de ieșire a mărfurilor în exterior. Constanța este legată rutier de București de autostrada A2/A4, are o rețea de căi ferate excelent conectate cu sistemul național și european, Portul Constanța reprezintă atât un punct de pornire, cât și un punct final pentru Coridorul de Transport Paneuropean 4.

Întrebarea care se pune este: De ce Constanța, un județ ce prezintă atâtea avantaje este doar pe locul 5 între județele României ca pondere în PIB? De ce județe precum Timiș sau Cluj au avut o creștere economică superioară județului Constanța?

Nici Cluj și nici Timiș nu oferă investitorilor atâtea avantaje în ceea ce privește infrastructura precum Constanța.

De ce județe precum Cluj, Timiș, Brașov, Sibiu, Oradea sau Arad au cunoscut o dezvoltare constantă, în timp ce Constanța a avut o creștere moderată, cu mult sub posibilitățile sale? Răspunsul este strâns legat de modul în care administrațiile locale, din fiecare dintre aceste județe, au înțeles să se poziționeze față de atagarea capitalului privat.

În Cluj există 11 parcuri industriale, Timiș - 2, Brașov – 9, Sibiu – 3, Arad – 3, Oradea – 4. Fiecare dintre aceste parcuri industriale a atras zeci de companii de prestigiu, din diferite domenii. Până și în Blaj (jud. Alba) există un parc industrial, ce a redus la zero somajul în zonă și a devenit un pol de dezvoltare.

În fiecare dintre aceste parcuri industriale a fost atrasă forță de muncă înalt calificată, în condițiile în care românii au emigrat masiv spre Vestul Europei. De exemplu, cele 4 parcuri industriale din Oradea angajează peste 7000 de oameni. Orașul are un somaj apropiat de zero. Astfel, orașul a avut posibilitatea de a se dezvolta. Cine a vizitat Oradea a putut constata că se efectuează vaste lucrări de modernizare și că tot mai multe firme investesc local, atrase de modul în care autoritățile au înțeles a susține capitalul privat și dezvoltarea economică.

Știți câte parcuri industriale s-au construit în Constanța în ultimii 30 de ani? Zero! Știți câte se preconizează a se construi până în 2024? Unul singur.

Deși Constanța este centru universitar, tot mai mulți tineri au decis să plece din județ, atât spre București, dar și peste hotare, singurele opțiuni de angajare, pe care un tânăr absolvent le are în acest județ, sunt cele din domeniul turistic, în port sau agricultură. Cam puțin pentru Constanța.

Privind structura populației pe vârste, va fi imposibil ca județul să se dezvolte fără infuzie de capital uman și care să aibă competențe profesionale înalte. Dezvoltarea unui parc industrial poate transforma Constanța dintr-un pol al prosperitatii relative într-un incubator/multiplicator economic, județul, dar și regiunea de sud-est a României, având astfel posibilitatea de a deveni un pol al dezvoltarii economice.

Piața muncii depinde în Constanța, preponderent, de trei domenii, turistic, agricol și cel portuar. Apariția unor companii mari ar putea reseta atât piața muncii, prin atragerea de capital uman, dar și prin creșterea concurenței dintre angajatori pentru a atrage cei mai buni angajați. Astfel salariile se vor majora, având un efect benefic asupra taxelor și impozitelor încasate de către autoritățile loc, care vor putea majora investițiile locale.

Constanța nu poate concura cu zona București – Ilfov, din motive obiective, însă cu siguranță am putea să aplicăm modelul implementat de către autoritățile din Oradea, Sibiu, Brașov, Cluj sau Timiș și să schimbăm imaginea de destinație turistică sezonieră într-una care să presupună dezvoltare economică și prosperitate sustenabilă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cand zici Constanta iti apare imaginea lui Mazare+Constantinescu,nicidecum Bolojan de la Oradea,Boc de la Cluj,si alti primari gospodari,chiar la orase mai mici,de ex,Blaj-unde dupa ce a plecat Papa a ramas Campia Libertatii si strazile orasului curate lacrima.
    • Like 0
  • Raul check icon
    Mai schimbati cate ceva la titluri si la articole, ca toate sunt trase la indigo: "cum moare Constanta si cum prospera Cluj, Oradea, Brasov".
    • Like 0
  • Omul sfinteste locul!
    • Like 0
  • Alex Mag check icon
    De la conservarea patrimoniului la conservă.
    Nu am înțeles niciodată de ce Oradea este dată ca exemplu. Ca beneficiar al acestor „exemple” pot sa vă spun numai că nu este cu nimic mai bine decât in orice oraș din România. In alte localități se fac reparații, in Oradea se fac lucrări noi si proaste. Care-i diferența? Lucrările noi durează mai mult.
    Accesările de fonduri europene sunt realizările unor persoane real interesate de oraș, aplicarea acestora fonduri s-a făcut numai de către persoane care nu si-au promovat decat propria lor incompetenta.
    Celebra centura de 4 benzi pe lângă faptul ca este întrerupta de sensuri giratorii, când se puteau realiza de la început viaducte, se împotmolește intr-o cale ferata uzinala pe care in 30 de ani nu s-a văzut nici o garnitura de tren, cea ce face ca la ore de vârf centura sa fie blocata de pe mai mulți kilometri.
    In acest moment toata urbea este un imens șantier, Piața Teatrului, terasa podului Sf. Ladislau, podul Dacia, parcarea subterana de pe Independentei, termoficarea, s.a.m.d. care încep de peste tot si nu se termina nicăieri. Nu știi niciodată pe ce traseu te duci la serviciu si pe care te întorci.
    Cât despre conservarea patrimoniului, oficialitățile au priceput cât au putut pricepe ca aceasta se poate face in stilul bravului soldat Švejk, au distrus opera Piața Unirii realizata in 1926 de arhitectul Duiliu Marcu (Palatul Victoria, Palatul Elisabeta, Palatul CFR, etc.) inlocuind-o cu travertin din Italia care deja crapă de la îngheț dezgheț si sa realizeze o stație de tramvai pe care orădeanul hâtru a poreclit-o „conserva”. Au realizat pietonale pe Republicii întretăiate de artere rutiere, pe Vasile Alecsandri, toate accesibile autoturismelor "riveranilor", de aprovizionare si politiei locale care-i urmărește pe primii. Acum i-au pus gând rău zonei de protecție istorica, vor sa distrugă si ultimele edificii din jumătatea sfârșitului de secol XIX, unele dintre ele gospodarii țărănești, numai pentru ca au un singur nivel deoarece unii vor sa facă bani cu orice pre, si vor sa intre cu buldozerul pe o latura a străzii Avram Iancu numai pentru ca pe hartă arată a fi îngustă, fara sa realizeze ca parfumul de epoca inceput de secol XX al Pieței Unirii consta chiar in acest detaliu care nu permite privitorului decât o panorama circulara. Acestea sunt numai câteva principale "ëxemple" deoarece nu exista cartier, strada sau alee sa nu fie mutilata intr-un fel sau altul de urmașii bravului soldat Švejk.
    Așa ca mare atenție ce va doriți si fiti atenti cine o va face. Are bravul soldat Švejk urmasi sau nu?.
    • Like 2
  • Nume check icon
    Degeaba ai o infrastructura mai buna decat ceilalalti si o pozitionare strategica daca cei care au condus acest judet nu au dorit sa aiba o dezvoltare durabila si sustenabila.
    S-a mers pe calea cea mai usoara, respectiv un sezon de maxim trei luni cu o cerere mult mai mare decat oferta si cu preturi exorbitante pentru servicii de slaba calitate si exploatarea singurului port din Romania, o situatie de monopol.
    Si sincer nu cred ca se va schimba ceva in viitorul apropiat. Cu o gondola nu se face primavara...
    P,S. Inca un exemplu ca daca nu exista vointa ca lucrurile sa se schimbe ramai cu gargara traditionala: "faimoasa" ospitalitate romaneasca. sarmale, mici, tuica si fete frumoase...
    • Like 2
    • @ Nume
      Dan check icon
      La ,Constanta ,se vede sia cum ,stampiloa ocupatiei otomane , care a lasat mostenire , vechi obiceiuri feudale ca ;;pesches ,,ciubuc , si multa mizerie umana ,, Am avut parte ,de aspecte urate , de cate ori am vizitat litoralul nostru drag,,Nu am venit cu amintiri placute , doar imaginea Marii ,m-a fascinat, in rest,, doar .mazare stie face regula jocului , local ,..
      • Like 0
    • @ Dan
      Ai dreptate . Se vorbeste acum de un parc industrial , dar sa vedem .
      • Like 0


Îți recomandăm

Andreas Samuelsson

Andreas Samuelsson a plecat din Suedia la puțin timp după terminarea liceului, într-o țară despre care nu știa absolut nimic, probabil nici să o identifice pe hartă, dar în care s-a regăsit și în care a luat contact cu realitatea imediată și foarte concretă.

Citește mai mult

Cristina Țopescu

Scriu aceste rânduri pentru că tristețea însinguratei morți a Cristinei s-a amestecat cu furia. La zisa televiziune au apărut șefi și trepăduși care au „mărturisit” despre ce bună era Cristina. Și cât sunt de afectați de dispariția ei... Chiar și după 30 de ani de gazetărie trebuie să mai învăț că fățărnicia nu are niciodată margini.

Citește mai mult