Controversele și bilele albe ale lui Mihai Chirica, primarul Iașului văzut ca posibil reformator al PSD

Foto: Inquam Photos/Liviu Chirică

Vicepreședintele Mihai Chirica a ajuns, în mai puțin de două luni, un nume important în fiecare discurs care tratează tentativa de reformare a celui mai încâlcit și criticat partid din România - PSD. În aproape doi ani de zile de când conduce Primăria Iași, preluând în mai 2015 interimatul după suspendarea fostului primar, Gheorghe Nichita, și câștigând în 2016 alegerile, Mihai Chirica nu a fost un nume care să aibă greutate la nivel național. 

Însă în ultimele două luni s-a transformat dintr-un primar fără rezonanță dincolo de granițele Iașului în primul apelat de televiziuni pe chestiuni legate de „cum comentați decizia Guvernului/ a lui Liviu Dragnea/ a PSD?” Drept dovadă că, în momentul în care a ajuns în atenția presei naționale, aceștia îi spuneau Mihai „Chirică”, viralizând numele dat, în batjocură, de o parte a presei din capitala Moldovei care i se împotrivește.

În cele două luni de zile care i-au adus vizibilitate națională, Mihai Chirica a criticat numirea lui Sevil Shhaideh în funcția de prim-ministru al României, a cerut abrogarea Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, a cerut demisia lui Florin Iordache din fruntea Ministerului Justiției, a considerat protestele din toată țara pașnice, spontane, a declarat ridicolă ideea de a organiza contramanifestații împotriva părinților care-și strigă nemulțumirea cu copiii de mână și și-a cerut scuze multinaționalelor pentru acuzele că ar fi scos oamenii în stradă.

Dacă i se va da șansa și nu va fi exclus din partid este Mihai Chirica capabil, dat fiind trecutul său, să pună umărul la reformarea unui partid construit pe identitatea și puterea baronilor locali? Dincolo de reușită, ar vrea Mihai Chirica să facă asta sau toate ieșirile sale fac parte dintr-un joc politic calculat de imagine? Integritatea actualului primar din Iași este adesea contestată, iar, judecând după cum s-a poziționat politic în trecut, declarațiile din ultima vreme par a fi făcute mai mult din oportunism personal decât din bun-simț politic. Niciodată, până în prezent, nu s-a mai pronunțat împotriva voinței și liniei generale a partidului.

Un tehnocrat cu loialități împărțite

La cei 45 de ani ai săi, Mihai Chirica este versiunea de dinaintea lui 2000 a tehnocratului intrat în politică. A terminat în 1995 specializarea Inginerie geologică și geofizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fiind șef de promoție, a lucrat ca inginer aproape șapte ani la una dintre cele mai mari companii de construcții din Iași, Conest, a intrat în primărie în 2002 unde a fost timp de zece ani director general al Direcției Tehnice și de Investiții.

Mihai Chirica este recunoscut ca fiind o persoană ce practică și favorizează un anumit tip de loialitate. În 2002 a fost adus în primărie sub aripa fostului edil Constantin Simirad, în momentul în care el nu avea nici un cuvânt de spus pe linie politică (a devenit membru al PSD abia în 2012), iar în 2012 Gheorghe Nichita l-a luat aproape de el, numindu-l viceprimar. În 2016, Mihai Chirica a împlinit un an de atacuri din ce în ce mai dure cu Gheorghe Nichita, după ce acesta din urmă a căzut în dizgrația partidului, în timp ce primul său gest ca primar a fost aducerea lui Constantin Simirad în funcția de consilier personal, într-un moment în care Simirad nu mai avea niciun cuvânt de spus în politica ieșeană. Loialitatea însă s-a observat și mai departe. În mandatul lui Chirica, cât și în perioada cât a condus direcția tehnică, firma Conest a fost și rămâne unul dintre cei mai mari contractori ai Primăriei, atât ca valoare a contractelor, cât și ca număr al acestora. 

În activitatea sa de peste 15 ani în care s-a ocupat de investiții în mod direct, coordonând departamentul care gestiona și implementa proiectele de infrastructură în Iași, Mihai Chirica a ajuns unul dintre cei mai buni cunoscători ai Iașului și problemelor legate de dezvoltare, urbanism și infrastructură. Chiar dacă multe dintre aceste proiecte au avut lacune de implementare și s-au transformat în „veșnicele șantiere” care i-au scăzut mult din popularitatea fostului primar, Gheorghe Nichita.

Acuzat des de duplicitate

După intrarea sa oficial în politică în 2012, multe acțiuni ale lui Mihai Chirica pot fi caracterizate cu destulă lejeritate ca fiind duplicitare. El a fost în mijlocul unuia dintre cele mai mari scandaluri din Iași, care a mobilizat societatea civică și o bună parte a societății împotriva primăriei, și care are ecouri până astăzi - tăierea în februarie 2013 a 142 tei de pe Bulevardul „Ștefan cel Mare”, din centrul orașului, considerați a fi simbolici și emblematici pentru imaginea Iașului. Într-o declarație pentru presa locală, Mihai Chirica, cel care a făcut solicitarea într-un program european de înlăturare a vegetației adiacente bulevardului, a precizat în 2013 că ideea i-a venit după ce a văzut fațada Catedralei Mitropolitane, sediul Arhiepiscopiei Iașilor, aflată vizavi de primărie. „Statuia Fecioarei Maria cu pruncul în brațe stă pe fațada clădirii de zeci de ani și nu a fost văzută de nimeni”, a spus atunci Mihai Chirica. Ulterior, în noiembrie 2015, într-o manevră acuzată de mai multe organizații non-guvernamentale ca fiind pre-electorală, Chirica, primar interimar al Iașului, după ce societatea civilă a reușit să convingă administrația să replanteze teii în centrul orașului, a participat la acțiunile de replantare și și-a asumat o parte din meritul acesteia, negând implicațiile în tăierile din 2013. 

De duplicitate și complicitate a fost acuzat primarul de către opoziția din Iași și în momentul în care a ieșit public împotriva primarului suspendat, Gheorghe Nichita. Acesta din urmă este trimis în judecată și, respectiv, anchetat, în cel puțin două dosare, notorii fiind cel în care a folosit Poliția Locală pe post de detectivi pentru a-și urmări amanta din Primărie prin oraș, și cel în care ar fi pretins sub formă de mită, după cum precizează procurorii DNA în rechizitoriu, 10% din valoarea de 70 de milioane de lei a proiectului „Sistem de management de trafic în municipiul Iași”, câștigat de firma UTI. Mihai Chirica a fost acuzat de către cei din PNL Iași că „ar fi fost imposibil” să nu știe despre ce a făcut Nichita și că a ales să vorbească abia după ce anchetele procurorilor erau în desfășurare. Mișcare făcută într-un context similar ca cel de acum - în 2015 Nichita pierdea din frâie partidul la nivel local, iar acum poziția lui Liviu Dragnea este una sensibilă la nivel național.

Politicianul din umbră

Mihai Chirica are însă și o serie de decizii politice considerate atât împăciuitoare, cât și realizate în interesul cetățenilor din Iași. Spre exemplu, în baza parteneriatului național PSD și ALDE, concretizat la Iași la nivelul Consiliului Local, acesta l-a susținut pe Radu Botez ca viceprimar. Acesta din urmă a fost membru cu state vechi în PNL până în 2016, când a trecut la ALDE, și a fost considerat unul dintre cei mai apreciați candidați la Primăria Iașului în 2016, în ciuda scorului mic obținut, fiind văzut ca un profesionist în domeniul său de activitate și cunoscut pentru activitatea în afaceri din domeniul construcțiilor.

Mai mult, Chirica a încasat o bilă albă și pentru activitatea pe care a avut-o imediat după ce a ajuns interimar la Primărie. El a încercat, dând mână liberă lui Florin Cîntic, director al Arhivelor Național Iași, să întocmească o echipă de experți care să realizeze dosarul de candidatură al Iașului pentru cursa de a deveni Capitală a culturii europene în 2021. Echipa de experți a realizat în ultimele șase luni întreg dosarul de candidatură cu propuneri și parteneriate, în contextul în care în ultimii trei ani de existență a fundației care coordona acest demers nu s-a făcut nici un progres în acest sens. Ba mai mult, Consiliul de Administrație a Fundației Iași Capitală Culturală Europeană (până și numele competiției era greșit - titlul fiind de Capitală a Culturii Europene) era condus de Gheorghe Nichita, ca președinte, Cosmin Coman, un director din primărie, ca vicepreședinte, și consilieri locali PSD ca membri. Dosarul a fost întocmit pe fugă și ca valoare și prezentare, mult sub candidații ce au ajuns la selecția finală.

Fără a avea alura de baron local a lui Nichita, Mihai Chirica a avut însă o mișcare de forță în partid în momentul în care acesta din urmă a fost suspendat. A preluat, cu sprijinul unei filiere tinere din PSD, controlul PSD Iași la nivel județean și municipal, în condițiile în care Gheorghe Nichita, fostul șef al filialelor, nu îl sprijinea. Tot atunci a obținut, prin aceeași mișcare de forță, interimatul la primărie, fiind singurul viceprimar care a figurat într-o ședință memorabilă a Consiliului Local, când s-au împărțit buletine de vot cu un singur nume pe ele - Mihai Chirica.

Două dosare și o viață de familie zbuciumată

Una dintre cele mai mari probleme ale lui Chirica nu a ținut însă de activitatea sa politică, ci de viața personală. Amator al cluburilor de noapte, când era viceprimar, le-a mai rărit de când a ajuns primar. Nici viața de familia nu a fost una liniștită, cu două divorțuri până în prezent.

Perspectiva unor procese nu este însă una îndepărtată. Numele lui Mihai Chirica apare în două dosare ale DNA. Presa locală a relatat că acesta este cercetat într-o cauză cercetată de procurori din 2013 cu privire la achiziția unor automobile tip Skoda de către Primăria Iași pentru Poliția Locală, dar care erau folosite de personal al autorității locale, una dintre ele de către viceprimar. Procurorii cercetează atât posibilitatea ca licitația să fie trucată cât și Mihai Chirica să fie suspect de abuz în serviciu, coordonând din calitate de viceprimar atât Direcția Tehnică, care a realizat achiziția, cât și Poliția Locală, beneficiarii investiției. În cazul celui de-al doilea dosar, cercetarea se desfășoară momentan doar „in rem”, asupra faptei, DNA solicitând primăriei Iași din 2014 documente care să ateste implementarea a șase proiecte de infrastructură, cu suma totală 370 de milioane de lei. Managerul de proiect al unuia dintre cele șase dosare este Mihai Chirica - cel privind axa culturală, care avea o valoare de aproape 70 de milioane de lei și al cărei executant a fost, în urma licitației, firma Conest. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp