Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Coronavirus demagogia | Corporatistul „Popescu” lucrează de la birou şi citește comunicate cu măsurile luate de guvern. Șefii lui îşi pun pe Facebook poze cu textul „STOP COVID-19” şi haștagul StămAcasă

corporatist - masca - getty

Foto Guliver/Getty Images

Ne-am dori ca zilele acestea să scoată ce este mai bun și mai frumos din oameni, să învățăm să fim mai solidari, mai altruiști, mai empatici, mai deschiși către comunicare și relaționare, chiar și prin distanțarea aceasta socială impusă care nu ne place, dar pe care trebuie să o respectăm.

Din păcate, astfel de vremuri nu ne feresc de greșeli, de minciună, de furt, de ipocrizie. Așa am ajuns să aud de la prieteni care merg încă la serviciu, deși activitatea le-ar permite să lucreze de acasă, că li se cere prezența la locul de muncă de către șefii care stau liniștiți acasă. „Popescu” este real, numele însă nu, din motive obiective. Mi-a explicat foarte clar că nu poate scrie el articolul de teamă să nu-și piardă locul de muncă. Știe că face un mare compromis și că după criză va trebui să ia niște decizii. Zilele acestea am stat de vorbă cu câțiva Popescu și iată ce a ieșit. 

Corporatismul prost înţeles, demagogia înrămată în tot felul de fotografii cu „echipa” fac casă bună cu egoismul şi nepăsarea, cu lipsa de omenie şi de viziunea despre care se discută pompos în tot felul de buletine interne ale multinaţionalelor și nu numai.

Această viziune şi spiritul de echipă, promovate drept valori fundamentale de-a lungul anilor, se dovedesc doar gargară, care nici măcar corporatistă nu poate fi catalogată, este doar lipsa de educaţie şi de omenie.

Altfel nu se poate explica de ce managerii, aceia care discută despre „echipă”, despre „valorile fundamentale ale companiei noastre”, despre „suntem o echipă, uniţi la greu”, lucrează de acasă, în timp ce angajaţilor li se impune să vină la birou, desi există soluţii tehnice care să le permită să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.

Între timp ce angajaţii, da, cei cărora li s-a vorbit ani de zile despre viziune şi echipă, lucrează de la birou şi citesc comunicate interne cu măsurile luate de guvern, şefuleţii lor îşi pun pe Facebook poze cu textul „STOP COVID-19” şi hashtag-ul #StămAcasă.

În timp ce vizionarii conducători de oşti stau acasă, căci valori precum acestea nu merită să se expună inutil, „echipa“ vine la birou. Să sperăm că această criză se va termina cât de curând, iar la final pozele vor fi unele în care angajaţii zâmbesc în faţa acelor tablouri unde se vorbeşte despre solidaritate şi viziune, nu de pe patul spitalului.

În timp unii angajaţi află că o parte dintre colegii lor lucrează din bucătăria casei lor, lucru pe care l-ar putea face mai mulţi membri ai „echipei“, dar nu ai cu cine să discuţi, deoarece dacă vrei să pui problema în mod obiectiv, nu găseşti pe nimeni, iar la telefon, dacă ți se răspunde, primeşti un răspuns jenant prin care eşti anunţat că „firma s-a gândit să aplice cele mai bune procese şi să implementeze procedurile cele mai potrivite pentru ca activitatea să nu fie afectată“.

Deşi până la partea cu cele mai bune procese şi cele mai potrivite proceduri părea doar vorbărie goală corporatistă, partea cu „activitatea să nu fie afectată“ arată nivelul de indiferenţă de care au parte angajaţii.

Dacă șefuleții îşi beau cafeluţa aromată postând sfaturi pe Facebook, ce fac angajaţii? Păi muncesc, unii dintre ei înjură, alţii sunt dezamăgiţi (de obicei, cei mai tineri), cei experimentaţi zâmbesc, fiind rodați deja. Dar angajații ţin legătura cu clienţii şi află că aceştia, deşi activează în acelaşi domeniu de activitate, lucrează de acasă. Bun, atunci te întrebi: este rea voinţă, este nesimţire, este lipsă de solidaritate, vorbim de lipsă de omenie şi de empatie, de frica de a nu pierde controlul?

Câte puţin din fiecare, dar data viitoare, dacă vom fi în echipă completă şi vom trece cu bine prin această criză, avem rugămintea să nu mai daţi sfaturi sforăitoare şi să nu ne mai spuneţi cum se învărte lumea.

Cu toţii sunteţi erori de recrutare, aţi fost numiţi pe poziţii de conducere pentru a conduce, pentru a da un exemplu, nu pentru a vă izola de plebe şi a da sfaturi din bucătărie. Acesta este sclavagismul modern, aşa vă comportaţi şi acţionaţi faţă de oamenii pe care îi forţaţi să se expună inutil, doar pentru că nu vă pasă și pentru că voi nu știți să vă controlați fricile.

Semnează: Popescu, un angajat performant.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Articolul e frumos meşteşugit, dar redus la esenţă are următoarele direcţii:
    1. persoane care vin la serviciu pentru că altfel nu se poate;
    2. persoane care sunt obligate să vină la serviciu, deşi ar putea lucra de-acasă;

    Nu mi se pare ok ca patronul unui non-stop să stea în ceafa angajaţilor - care nu pot vinde de-acasă - în semn de solidaritate.
    În plus n-am înţeles cum vine treaba asta cu relaxarea. Credeţi că virusul îşi va lua o vacanţă după 15 mai? Mizăm pe faptul că ar putea fi sezonier. Dar dacă nu este?
    • Like 0
  • Nume check icon
    Un subiect interesant de analizat si dezbatut este cum sa abordezi situatia in care o parte din angajati trebuie neaparat sa fie prezenti fizic la servici (e.g. lucratori comerciali, intretinere, etc.) si o parte din angajati (sefi. persoane din sediul central sau de suport) pot sa lucreze de acasa?
    Ce faci? Toate lumea la birou in semn de solidaritate cu ceilalti colegi care nu sunt atat de norocosi sa poata lucra de acasa si toata ziua sunt in situatia sa fie expusi de terte persoane sau impartim riscul si trimitem personalul "TESA" acasa?!
    • Like 0
  • Nume check icon
    Daca tipul de activitate te ajuta sa lucrezi la domiciliu, si mai ales daca ai si tehnologia si sa nu o faci inseamna ca ai o mare problema...de aceea sper ca sunt mai multe exceptii decat o regula generala.
    Si aici nu este vorba de valori - care toate sunt bune pentru ca nu am vazut un exemple de valori in care sa minti, inseli, etc. - ci de modul in care acestea sunt implementate si "traite" in fiecare zi. Este mult de discutat aici.
    Si sunt corporatii care stau bine si prost in acelasi timp si firme romanesti mari si mici care se comporta la fel.
    P.S. In acelasi timp folosim atat de des cuvantul acesta de corporatii incat si-a pierdut sensul. Sper ca nu catalogam ca o corporatie o firma mare sau care are un sediu in Romania si inca o tara...
    • Like 0
  • AlexisZ check icon
    Clar, concis și cum nu se poate mai adevărat. Se tot striga pe la noi sloganul "vrem o tara ca afara". Cum ați putut constata, tot ce s'a adus la noi de afara sunt copii, mimetism, imitatii, erzaturi. Incepand de la calitatea unui salam sau a unui detergent și terminand cu firmele care sunt de-afara si si-au creat sucursale sau au externalizat activități la noi. Ei, tot așa sta treaba si cu corporațiile, corporatisti, raporturile lor de munca și relationarea dintre ei. Așa cum funcționează societatea noastra la scara macro, tot așa funcționează și o întreprindere la scara micro, nu vad de ce ar fi altfel. Corporatistii sunt și ei tot oameni, nu sfinti, chiar dacă unora dintre ei le place s-o creada.
    • Like 1


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult