Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Corpul se îmbolnăveşte şi suferă atunci când mintea este bolnavă şi suferă

Foto: Guliver/Getty Images

Acum câteva zile cineva mi-a spus că nu pricepe de ce proverbul „mens sana in corpore sano” este folosit mai ales cu privire la corp, când de fapt problema noastă e mai de grabă la cap. Într-adevăr, societatea noastră, atâta cât o pot observa eu, pare să se preocupe cu predilecţie de corp şi nu de minte, iar asta chiar şi într-un sens larg, de spirit şi de intelect, nu doar de psihic. Pare că sunt martoră la o lume preocupată de exterior, în detrimentul interiorului, o lume de frumoase ambalaje ambulante, o lume surprinzător de similară cu Roma lui Juvenal.

Mens sana in corpore sano

Contextul original al maximei latineşti este în Satire X, o colecţie de poeme scrise de Juvenal, pe la finalul secolului unu, A.D. Poemele pun în discuţie moravurile şi stilul de viaţă al romanilor epocii, iar versul integral spune că ar trebui să ne rugăm pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos. Înţelegerea mea pornind de aici este că miza ar fi atingerea echilibrului între minte şi corp, între înţelepciune şi virtute pe de o parte şi putere şi vitalitate pe de altă parte. Dat fiind contextul istoric precum şi aplecările romanilor spre excese senzoriale şi caracterul lor impulsiv şi agresiv, e de înţeles îndemnul lui Juvenal. Ar trebui să o lăsăm mai uşor cu frivolităţile, alcoolul, drogurile, sexul şi trândăvia, ca să ne reparăm mintea. Iar primul pas ar fi poate să bem şi să mâncăm mai puţin şi să ne mişcăm mai mult. Austeritatea burţii ar putea produce nu doar sănătate fizică, ci şi limpezirea minţii. Iată un adevăr sec şi pragmatic.

Mesajele despre un stil de viaţă sănătos ne sunt deja arhicunoscute: să facem sport, să nu mai mâncăm prostii, să ne lăsăm de fumat. Totuşi schimbările de comportament întârzie să apară. Fumătorii rămân fumători, băutorii de cola continuă să umble cu sticla de 2l după ei, mâncatul noaptea sau compulsia de a mânca ceva dulce sunt tot acolo. 

Puţin iau însă în calcul faptul că pentru a putea face tranziţia de la a fi informaţi (ceea ce nu este sinonim cu acceptarea acelei realităţi) la alterarea unui comportament mai avem nevoie de parcurgerea unor etape, iar acestea ţin de vitalitatea şi supleţea psihicului nostru sau de construirea ei, în caz de lipsă. Ignorăm adesea că tot aşa cum trupul nostru a crescut şi s-a maturizat în funcţie de cum a fost îngrijit, la fel s-a întâmplat şi cu psihicul nostru. Iar dacă ultima oară când cineva sau noi înşine ne-am uitat la viaţa noastră psihică a fost de mult de tot, atunci trebuie să începem lucrul spre sănătate de la minte, iar corpul va urma capul.

Un alt proverb care îmi vine în minte este: „Peştele de la cap se împute!” Înţelepciunea populară ne spune că dacă avem vreo suferinţă, ea vine de la cap. Corpul se îmbolnăveşte şi suferă atunci când mintea este bolnavă şi suferă. În ultimii ani tehnologia medicală a progresat suficient de mult încât să dovedească că aceste ipoteze nu sunt gândire magică. Literatura medicală dar şi cea de psihologie au publicat numeroase cercetări legate de relaţia psyche - soma iar unele lucruri le recunoaştem lejer în viaţa cotidiană. Când suntem speriaţi sau foarte stresaţi ori avem emoţii ne putem trezi că ne-am deranjat la burtă ori ne-a ieşit un herpes, putem face gastrite şi ulcere pe fond nervos, putem dezvolta boli autoimune (tiroida e ţinta clasică), răcim mai des sau suntem predispuşi accidentelor. 

Mintea noastră are sarcina dificilă de a procesa tot ce ni se întâmplă la nivel emoţional (conştient şi inconştient), de a face pace între conflicte interne inconştiente, de a ne asigura integritatea şi stima de sine, de a gestiona anxietatea sau sentimentele de copleşire şi neputinţă. Atunci când tensiunea internă sau cea externă sunt prea mari şi situaţia devine de negândit şi de nesimţit, pentru a apăra integritatea eului, mintea poate recurge la corp ca la un obiect bun de sacrificat pentru salvarea unor reprezentări psihice, ca de exemplu nişte negări sau evitări de care ne agăţăm de când eram mici.

Azi, când realitatea e atât de volatilă iar societatea atât de fragmentată, e poate mai important ca oricând să avem o minte sănătoasă. Mintea şi corpul nu sunt separate. Ele funcţionează împreună dar mintea este şeful, aşa că ea trebuie îngrijită şi însănătoşită iar corpul i se va supune.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alien check icon
    Eu inteleg pe unde ar fi problema cu trandavia, frivolităţile, alcoolul, cu drogurile... da' cu sexu' care-i problema?!
    Abstinenta limpezeste mintea? Am auzit eu de la un prieten ca de la prea multa abstinenta numa' drept nu mai gandesti.... si ca nivelul de anxietate sau stress creste prin tavan. Si cica nici respectul de sine sau sentimentele de neputinta nu-s tocmai in intervalele optime....
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult