Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cresc pensiile, alocațiile și salariul minim de la 1 ianuarie. Pensionarii care au până la 1.600 de lei vor primi un sprijin de 1.200 de lei plătit o singură dată

Viață cotidiană București

Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei

PNL și PSD au căzut de acord, la ultima rundă de negocieri, să crească de la 1 ianuarie 2022 pensiile, alocațiile pentru copii și salariul minim. Publicată inițial pe surse de Hotnews, informația a fost ulterior confirmată oficial de Nicolae Ciucă, propunerea de premier a PNL. Potrivit acestuia, impactul bugetar al măririlor va fi de 13,6 miliarde de lei – circa 1,2% din PIB.

Conform înțelegerii dintre cele două partide, mărirea va fi de 10% în cazul pensiilor, în timp ce pensia minimă va crește de la 800 la 1000 de lei.

Pensionarii care au o pensie de până la 1.600 de lei ar urma să primească în luna ianuarie un sprijin de 1.200 de lei, acordat o singură dată, pentru a acoperi scumpirea utilităților. Cei care au o pensie de peste 4.000 de lei vor plăti contribuții pe sănătate de 10%.

În cazul copiilor de la 0 la 2 ani, alocația va crește la 600 de lei, iar în cazul celor de peste 2 ani la 243 de lei. 

Salariul minim brut pe economie ar trebui să fie din ianuarie de 2.550 de lei.

Conform surselor citate de Hotnews, programul de guvernare este finalizat urmând ca în cursul zilei de vineri liderii PNL, PSD și UDMR se decidă cine va fi premierul pe care îl vor susține.

Aflați mai mult:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine ,bine ,ok ce s-a hotarat, dar cu alea nesimtite ? Cum ramane ?
    -- Ca lu ,dorneanu ,sau altii cu peste 20 000 pensie ,le trebuie mult timp ca sa-i numere ! Ori altii ,numara in catva secunde .
    • Like 1


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult