Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cristian Ghinea: „Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă pe unde trece”

Lucrari

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a vorbit într-un pentru Republica.ro, la 100 de zile de la preluarea mandatului, despre problemele din gestionarea fondurilor venite de la UE. Unele dintre ele țin de desemnarea autorităților de management pentru perioada 2014-2020, altele de sistemul informatic de întregistrarea și stocare a proiectelor sau de lansarea ghidurilor. 

Totodată, Ghinea a vorbit despre existența unor condiționalități ex ante negociate cu Comisia Europeană pe care România s-a angajat să le ducă la bun sfârșit până la 31 decembrie 2016.

Nouă dintre acestea, care vizează sectoare precum achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetarea și inovarea și dezvoltarea digitală, au un risc crescut de neîndeplinire, în timp ce altele au fost îndeplinite sau urmează să fie îndeplinite până la sfârșitul anului. 

„Trebuie să facem o hartă a utilităților, să punem baza legislativă pentru crearea hărții utilităților. Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă și ce linie pe unde trece. Nu există un loc, apropo de sisteme informatice, de unde să aflu, dacă vreau să trag o conductă pe bani europeni sau să fac o autostradă, ce îmi iese în cale. Și sunt foarte multe proiecte care au dat de o conductă. Și atunci în negocierile dintre Comisie și Guvernul României am zis: Hai să avem un fel de hartă. Asta e o condiționalitate ex ante, care nu a fost făcută la momentul respectiv. Sau o altă condiționalitate este planul de gestionare a deșeurilor, care ar trebui să spună ce facem cu gunoaiele în această țară. Cum le sortăm, cum le depozităm în gropi ecologice. Din nou, foarte întârziate. Dacă nu sunt îndeplinite până la 31 decembrie anul ăsta se vor bloca fondurile europene pe domeniile respective. Deși aceste lucruri țineau de alte autorități competente, Ministerul Fondurilor Europene s-a implicat în rezolvarea lor pentru a preîntâmpina o problemă gravă”, a declarat Cristian Ghinea. 

„Arată România a stat care a absorbit 80% din fonduri europene de 30 de miliarde de euro?”

Totodată, acesta a sus că a găsit atunci când a ajuns la minister programul de acreditare a autorităților de management blocat. „Un alt nod gordian mare este procesul de acreditare, de desemnare a autorităților de management unde ar fi trebuit luate decizii din timp. Acest sistem al fondurilor europene este și el un mamut, care, deși este pe hârtie coordonat de MFE, nu este doar la MFE. Sunt organisme intermediare la alte ministere, la Energie, la Comunicații, la Educație la Ministerul Agriculturii. Tot sistemul din punct de vedere formal este creat de la zero. Noi avem un nou exercițiu bugetar la nivel european și tot sistemul este refăcut. Am găsit procesul de acreditare întârizat și ne-am propus să trimitem pachetul în această toamnă-iarnă la autoritatea de audit și abia apoi o să putem să facem rambursări pe acele autorități de management la Bruxelles. Fatul că nu avem sistemul acreditat nu înseamnă că nu încep proiecte, dimpotrivă. Am lansat ghiduri de 7 miliarde de euro de când sunt la minister. Lucrăm pe avansul care a fost plătit de către Comisie, de 1,6 miliarde”, a afirmat ministrul Fondurilor Europene. 

Acesta a mai spus că își dorește mutarea accentului de pe aborbție înspre impact, în noul exercițiu bugetar 2014-202. „Au fost fonduri de 30 de miliarde de euro în perioada 2007-2013 și aici este o problemă majoră, la care ar trebui puțin să reflectăm. Arată România ca o țară care a absorbit 80%, pentru că probabil ăsta va fi procentul final, din 30 de miliarde de euro? Ne-am schimbat noi, ca țară? Dacă nu, ar trebui să avem o reflecție despre ce am făcut cu aceste fonduri europene și cum am ajuns ca în goana după absorbție să ignorăm impactul și schimbarea reală. Nu cumva am creat un sistem în care numai insiderii și consultanții din POSDRU să înțeleagă despre ce e vorba și un sistem de rente? Scopul fondurilor europene nu este să fie absorbite. Scopul fondurilor europene este să schimbe România. Și dacă noi nu vom schimba România cu fonduri europene, la un moment dat cei de la UE vor spune: „Poate nu ar trebui să mai primiți fonduri la nivelul ăsta, dacă nu le puteți folosi bine”. Această obsesie cu absorbția face să ne concentrăm pe partea formală. Eu aș vrea să văd discuții serioase pe impact, pe ce lăsăm în urmă. Ne voi uita la impact, dacă o primărie, un ONG, o biserică poate demonstra că poate ține copii la școală atunci la asta ne vom uita. Nu la hârtii”, a mai spus Ghinea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Pana la conducte e cale lunga.
    Suntem țara care nu știe pe ce strada sta.
    Suntem țara in care 20% din terenuri au cadastru:)
    Pana la conducte nu ar trebui sa avem măcar străzile ?
    • Like 0
  • Ok, dati-i bice in continuare.
    • Like 0
  • check icon
    din pacate sau din fericire toata acesta gargara legata de % si initiative, rezultate nerealiste si minciuni grosolane, este inutila. lucrurile sunt simple : lumea nu are bani - nici un guvern nu reuseste sa se oreasca din a fi doar o pargie pentru furturi, moare prin spitale din lipsa medicamentelor - medicii si angajatii sunt atat de saraci ca nu pot supravietui dect prin furt, bugetarii formeaza un popor diferit - romania este singura tara din lume in care salariile si beneficiile bugetarilor depaseste de 2-3 ori nivelul salariilor si beneficiilor din privat.
    • Like 0
    • @
      Asta cu diferenta intre salariile bugetarilor si a privatilor nu e decat o aberatie statistica. INS-ul nu are cum sa tina cont de munca la negru sau gri. Cam a treia parte din privati au cica salarii minime pe economie, ori marea majoritate a acelor salarii sunt de fapt la "gri". Ponderea lor fiind destul de mare in total, se ajunge la aberatii statistice ca cele enumerate de tine mai sus.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult