Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cristian Ghinea: „Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă pe unde trece”

Lucrari

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a vorbit într-un pentru Republica.ro, la 100 de zile de la preluarea mandatului, despre problemele din gestionarea fondurilor venite de la UE. Unele dintre ele țin de desemnarea autorităților de management pentru perioada 2014-2020, altele de sistemul informatic de întregistrarea și stocare a proiectelor sau de lansarea ghidurilor. 

Totodată, Ghinea a vorbit despre existența unor condiționalități ex ante negociate cu Comisia Europeană pe care România s-a angajat să le ducă la bun sfârșit până la 31 decembrie 2016.

Nouă dintre acestea, care vizează sectoare precum achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetarea și inovarea și dezvoltarea digitală, au un risc crescut de neîndeplinire, în timp ce altele au fost îndeplinite sau urmează să fie îndeplinite până la sfârșitul anului. 

„Trebuie să facem o hartă a utilităților, să punem baza legislativă pentru crearea hărții utilităților. Sunt foarte multe proiecte europene blocate pentru că noi nu știm în țara asta ce conductă și ce linie pe unde trece. Nu există un loc, apropo de sisteme informatice, de unde să aflu, dacă vreau să trag o conductă pe bani europeni sau să fac o autostradă, ce îmi iese în cale. Și sunt foarte multe proiecte care au dat de o conductă. Și atunci în negocierile dintre Comisie și Guvernul României am zis: Hai să avem un fel de hartă. Asta e o condiționalitate ex ante, care nu a fost făcută la momentul respectiv. Sau o altă condiționalitate este planul de gestionare a deșeurilor, care ar trebui să spună ce facem cu gunoaiele în această țară. Cum le sortăm, cum le depozităm în gropi ecologice. Din nou, foarte întârziate. Dacă nu sunt îndeplinite până la 31 decembrie anul ăsta se vor bloca fondurile europene pe domeniile respective. Deși aceste lucruri țineau de alte autorități competente, Ministerul Fondurilor Europene s-a implicat în rezolvarea lor pentru a preîntâmpina o problemă gravă”, a declarat Cristian Ghinea. 

„Arată România a stat care a absorbit 80% din fonduri europene de 30 de miliarde de euro?”

Totodată, acesta a sus că a găsit atunci când a ajuns la minister programul de acreditare a autorităților de management blocat. „Un alt nod gordian mare este procesul de acreditare, de desemnare a autorităților de management unde ar fi trebuit luate decizii din timp. Acest sistem al fondurilor europene este și el un mamut, care, deși este pe hârtie coordonat de MFE, nu este doar la MFE. Sunt organisme intermediare la alte ministere, la Energie, la Comunicații, la Educație la Ministerul Agriculturii. Tot sistemul din punct de vedere formal este creat de la zero. Noi avem un nou exercițiu bugetar la nivel european și tot sistemul este refăcut. Am găsit procesul de acreditare întârizat și ne-am propus să trimitem pachetul în această toamnă-iarnă la autoritatea de audit și abia apoi o să putem să facem rambursări pe acele autorități de management la Bruxelles. Fatul că nu avem sistemul acreditat nu înseamnă că nu încep proiecte, dimpotrivă. Am lansat ghiduri de 7 miliarde de euro de când sunt la minister. Lucrăm pe avansul care a fost plătit de către Comisie, de 1,6 miliarde”, a afirmat ministrul Fondurilor Europene. 

Acesta a mai spus că își dorește mutarea accentului de pe aborbție înspre impact, în noul exercițiu bugetar 2014-202. „Au fost fonduri de 30 de miliarde de euro în perioada 2007-2013 și aici este o problemă majoră, la care ar trebui puțin să reflectăm. Arată România ca o țară care a absorbit 80%, pentru că probabil ăsta va fi procentul final, din 30 de miliarde de euro? Ne-am schimbat noi, ca țară? Dacă nu, ar trebui să avem o reflecție despre ce am făcut cu aceste fonduri europene și cum am ajuns ca în goana după absorbție să ignorăm impactul și schimbarea reală. Nu cumva am creat un sistem în care numai insiderii și consultanții din POSDRU să înțeleagă despre ce e vorba și un sistem de rente? Scopul fondurilor europene nu este să fie absorbite. Scopul fondurilor europene este să schimbe România. Și dacă noi nu vom schimba România cu fonduri europene, la un moment dat cei de la UE vor spune: „Poate nu ar trebui să mai primiți fonduri la nivelul ăsta, dacă nu le puteți folosi bine”. Această obsesie cu absorbția face să ne concentrăm pe partea formală. Eu aș vrea să văd discuții serioase pe impact, pe ce lăsăm în urmă. Ne voi uita la impact, dacă o primărie, un ONG, o biserică poate demonstra că poate ține copii la școală atunci la asta ne vom uita. Nu la hârtii”, a mai spus Ghinea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Pana la conducte e cale lunga.
    Suntem țara care nu știe pe ce strada sta.
    Suntem țara in care 20% din terenuri au cadastru:)
    Pana la conducte nu ar trebui sa avem măcar străzile ?
    • Like 0
  • Ok, dati-i bice in continuare.
    • Like 0
  • check icon
    din pacate sau din fericire toata acesta gargara legata de % si initiative, rezultate nerealiste si minciuni grosolane, este inutila. lucrurile sunt simple : lumea nu are bani - nici un guvern nu reuseste sa se oreasca din a fi doar o pargie pentru furturi, moare prin spitale din lipsa medicamentelor - medicii si angajatii sunt atat de saraci ca nu pot supravietui dect prin furt, bugetarii formeaza un popor diferit - romania este singura tara din lume in care salariile si beneficiile bugetarilor depaseste de 2-3 ori nivelul salariilor si beneficiilor din privat.
    • Like 0
    • @
      Asta cu diferenta intre salariile bugetarilor si a privatilor nu e decat o aberatie statistica. INS-ul nu are cum sa tina cont de munca la negru sau gri. Cam a treia parte din privati au cica salarii minime pe economie, ori marea majoritate a acelor salarii sunt de fapt la "gri". Ponderea lor fiind destul de mare in total, se ajunge la aberatii statistice ca cele enumerate de tine mai sus.
      • Like 0


Îți recomandăm

sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Cel puțin acum știm care este criteriul pe care ar trebui să-l adoptăm atunci când vine vorba de o afirmație sau o poziționare a PSD-ului. Iar acest criteriu este valabil și pentru ceea ce spun suveraniștii. Vedem direcția ideilor și atacurilor psd-iștilor și georgiștilor și ne dăm seama cum trebuie să ne poziționăm: exact invers. Pe scurt, dacă PSD susține pe cineva, atunci acea persoană e suspectă. Dimpotrivă, dacă unui psd-ist sau suveranist i se pune pata pe cineva, atunci tocmai acea persoană ar trebui să fie apreciată ca fiind corectă.

Citește mai mult

Sursa foto: Constantin Lacatusu / Facebook

Alpinistul Constantin Lăcătușu povestește, într-o postare pe Facebook, despre experiențele sale în Groenlanda, teritoriu intrat în atenția întregii lumi odată cu „apetitul arctic” al lui Donald Trump. Primul român care a cucerit vârful Everest povestește că a fost de două ori în Groenlanda, în urmă cu 16-17 ani, vizitând inclusiv o stație radar americană abandonată.

Citește mai mult