Cristian Tudor Popescu, despre Putin: „«Suntem gata pentru orice», spune acest om bolnav psihic și eu îl cred!”

MARS ACASA, BOLSEVIC NEFERICIT! nu ti-e rusine sa vorbesti cand acolo mor oameni, manipulator nesimtit ce esti!
MARS la tac-tu si nu mai posta pe Rebublica!

Știți, probabil, că există paraziți care au capacitatea de a prelua controlul minții gazdei, manipulând-o în interesul lor.
Mă tem că sunteți parazitat iremediabil de teoriile conspiraționiste, care v-au alterat atât judecata propriu-zisă cât și limbajul în care o ambalați.

Sau, ca să rezum totul la un singur cuvânt:
AIURELI!

Nu-l poate bloca nimeni pe acest Radu Panaitescu? L-am mai văzut scriind si pe la alte articole. Pe lângă ca e bolnav psihic mai e si obsedat sexual. Chiar nu poate face nimeni nimic?

Domnule mata esti tampit sau xenofob ?. v-am spus o realitate o constatare dintr-o sursa documentata pe baza unei informari pertinente cu legatura la un trend mondial doar cu scopul de a constientiza de a lua act pentru cine doreste sa stie pus si in contextul razboiului actual si a discrepantelor idologice sau de conduite. V-am atacat la persoana stimabililor ?. N-am nici o treaba pe personal cu voi lemurienilor !. Comentati la articol daca vi se pare ca aveti un punct de vedere si nu desfintati pe acela care chiar are ceva de spus ca si opinie sau informatie. Dv. prin aceste acuzatii gratuite cum credeti ca va situati pe o scara ideologica constand in termenii "fascism" "rasism" "extremism" "radicalism" etc. ?..nu mai spun de atac la libertatea de exprimare....si va dati ca fiind oameni care apara niste idealuri inalte ! Hilar. Va rog mult NU "MAI VOPSITI GARDUL" in Romania sunt multi care nu sunt ceea ce pretind ca sunt. O zi buna va doresc !

Dvs. ati mâncat detergenți pastile? Intreb pentru ca e ceva ce ati afirmat in text.

Incerci sa justifici actiunile acestui criminal? Dar daca, in "marinimia sa caracteristica" ar incerca sa" salveze" si romania si pe romani de acest fenomen mentionat, caci, "slava domnului", suntem agresati de publicitate si amuzament de cea mai josa speta?

"libertate de exprimare" zici?! Mai dar este identic cu ragetele sosoacai si tiganului derbedeu, nu singurul, de la monstrozitatea aur. Stimabile, nu toti ar trebui sa se bucure de libertate in general. A veni acum si a justifica, "bine documentat", actiunile unui dictator criminal precum putin si a camarilei lui este o sfidare a intregii societati umane. Mai putem discuta despre sceleratul putin, dar dupa judecarea si candamnarea lui de catre tribunalul international pentru crime impotriva umanitatii. Ar fi probe nu numai din ucraina. Ce a fost valabil pentru sarbi ar trebui sa fie valabil si pentru rusi. Abia aici avem ce critica cu privire la atitudinea "marilor" puteri, fara a oferi circumstante atenuante rusilor si lui putin.

M-ai doborat! Ma simt analfabet functional! Nu numai ca nu am inteles nimic din ce ai scris, dar nici nu am putut citi pana la capat.

Lucrurile nu sunt așa de simple. Dacă s-ar interveni în Ucraina atunci șansele declanșării unui nou război mondial sunt foarte mari. Nimeni nu poate risca așa ceva și nu ar fi în interesul nimănui. Da, se moare pentru libertate, dar pentru libertatea propriului stat sau alianță din care faci parte (de ex. NATO) dar nu obligatoriu și pentru libertatea terților, dacă asta ar însemna să dăm foc la lumea întreagă. Lumea e deja un butoi cu pulbere din multe motive și atât i-ar trebui: o scânteie. Singura soluție atât onorabilă cât și înțeleaptă este blocarea lui Putin și a Rusiei prin măsuri economice extrem de dure și eficiente. Abia aici sunt de acord cu Dvs că se manifestă stilul unsuros-politicianist-mercantil al țărilor UE, care ezită să lovească economic și financiar Rusia, fiindcă ar însemna să sufere și ei într-o oarecare măsură, la rândul lor, iar ei nu acceptă să lase nimic din standardul lor de bunăstare. Aici e problema și aici s-ar dovedi trădarea lor. Sper totuși să fie doar ezitări din buimăceala de moment și să revină cu duritate maximă la sancțiuni extrem de dure, care să fie și eficiente. Ideea ar fi ca odată ce Putin ar deveni păgubos (datorită sancțiunilor occidentale) pentru elita economico-militară rusească, atunci chiar ei să-l ”rezolve” într-un fel sau altul. Ăsta ar fi mecanismul care ar putea funcționa.

Si daca "noi" evitam un razboi mondial cine ne garanteaza ca rusia, putin, camarila militara din jurul lui nu vor impinge lucrurile pana acolo? S-a tot ezitat, s-au facut tot felul de strategii, de catre "analisti" de toate felurile in timp ce putin isi consolida pozitiile razand de o buna parte a omenirii, facea aliante cu viitorii cuceritori chinezii si cu vasalii sai din europa. Iar ue, nato aveau mereu tot felul de opozanti la masurile impotriva rusiei, opozanti interesati doar de afacerile lor. Nato este slabut si nu-mi doresc sa-l vad "la lucru" in cazul agresiunii unui membru al organizatiei, lucru foarte probabil, iar ue a dovedit, inca odata, ca nu este capabila sa faca fata unei crize in europa. Aceste doua organizatii sunt foarte subrede. Mie mi-e frica.

Gândind la rece da aveți dreptate , dar acum acei eroi ucraineni au nevoie de sprijin și nimic nu justifică abandonarea lor , doar frica de deranj și "vai doamne " nu cumva să pierdem vreun avantaj financiar. Stimate domn există situații când trebuie să răspundem cu onoare , curaj și abnegație arunci când ne sunt amenințate idealurile și libertățile democrațiilor noastre , nu sunt ele perfecte , poate nici cele mai corecte din punct de vedere social , dar sunt totuși deocamdată mai bune decât ideologiile dictatoriale . Faptul că putem să nu fim de acord unul cu altul , să vedem rezolvările unor probleme diferit înseamnă progres iar puterea de convingere cheia rezolvării problemelor sociale . Acestea sunt idealurile democrației care generează la un moment dat bunăstare, pace socială. De aceea un popor care se luptă pentru identitatea sa națională aspirând la idealurile democrației este fratele nostru și noi cetățenii acestor state trebuie să punem presiune pe politicienii care fac jocurile din culise. Totuși trebuie să laud viziunea politicului românesc în această perioadă, care de voie sau de nevoie a ales României prim ministru un fost general.

Sunt de acord cu cele 2 teze care răzbat din postările tale și anume:
1) Putin nu este pe persoană fizică, ci el este (parțial) exponentul unui curent / grup de interese politico-economico-militare care e favorabil imperialismului și nu se dă în lături de la război. Totuși sancțiunile economice și de toate felurile, dacă sunt ferme, au darul de a lovi în ÎNTREAGA gașcă a lui Putin, nu numai în el personal. Deci ar trebui să-și atingă scopul, de a bloca agresivitatea lui Putin și a Rusiei. Repet, dacă sunt ferme. Dacă nu, atunci... ne merităm soarta. Fiindcă unele state europene vor fi pus orbește pe primul plan iluzia propriei lor bunăstări față de susținerea fermă a sancțiunilor economice. Cine nu înțelege că trebuie să mai lase un pic și de la el pentru a opri nebunia rusească chiar își merită soarta.
2) Instituțiile occidentale (în special NATO) la început păreau puternice, însă ”pe timp de pace” s-au lenevit, au slăbit. E ceva oarecum firesc, dar evident că nu e acceptabil. Totuși eu zic că nu e cazul să ne înfricoșăm, fiindcă atunci când apare pericolul real și imediat, instituțiile ”se trezesc la viață” vrând-nevrând.

Există 2 extreme NEDORITE și periculoase în ceea ce privește acțiunile față de războiul acesta. Una este cea a unor state europene prospere (doar câteva dintre ele) și care nu renunță la micile lor avantaje economice pentru a impune sancțiuni ferme împotriva Rusiei, având în vedere că ar fi și ele afectate mai mult sau mai puțin și pur și simplu nu au chef de asta. E o atitudine oribilă, lașă și trădătoare, dar nu ne miră. Toate statele importante ale lumii, în spatele vorbelor frumoase despre principii democratice, au interese economice sau de alt fel. Dar unele state dovedesc că în momente de restriște pot să se ridice la înălțimea situației și să acționeze frumos și corect, chiar dacă propriile interese au temporar de suferit, în schimb ce alte state se dovedesc josnice, punând pe primul plan păstrarea intactă a propriilor beneficii, chiar dacă ar trebui să fie alături de cei care acționează corect și astfel să fim toți uniți și să acționăm coerent și eficient.
Cealaltă extremă este a entuziasmului juvenil care ar prefera să păstrăm intacte principiile democrației și înfrățirii, cu orice risc. Chiar dacă în urma înfrățirii pentru război, la finalul acestuia ”nu ar mai rămâne piatră pe piatră”. Nici așa ceva nu se poate accepta. Dacă o țară occidentală ( de regulă membră NATO) ar intra în războiul ruso-ucrainean de partea Ucrainei, asta ar însemna un război Rusia-NATO, adică practic al treilea război mondial. Iar de aici... Dumnezeu cu mila, fiindcă totul va fi scăpat de sub control. De aceea zic că soluția o reprezintă doar sancțiunile economice. Dar să știți că acestea nu sunt o frecție la piciorul de lemn, fiindcă dacă am acționa toți uniți și ferm, cu duritate, sancțiunile pot să fie cele mai eficiente metode de luptă. Fiindcă acum deja lumea e globalizată. A lăsa Rusia ”în fundul gol” în lume din punct de vedere financiar și din toate punctele de vedere înseamnă a o pune parctic cu botul pe labe imediat. N-ar avea ce să facă decât să se potolească, altfel ar putea chiar dispărea ca stat. Nu exagerez. Totul e să fie tot occidentul la fel de ferm, pe aceeași parte a baricadei. Știu că neintrarea în război a occidentului pentru apărarea ”fraților întru democrație” ucraineni vi se pare o trădare a occidentului, dar nu e așa, din motivele de mai sus. Există totuși trădare, dar doar din partea statelor ce nu susțin sancțiunile. Acestea se vor acoperi de rușine în final.

În sfârșit Europa a acționat.
Sunt generații care nu au de ales decât sacrificiul suprem ori jugul dictatorial. Din păcate în aceste zile trăim o reală amenințare a libertăților noastre , Puțin a mințit incontinuu a spus că nu atacă Ucraina iar acum vedem soldați ruși filmați în orașele ucrainene și aceste lucruri nu sunt minciuni. După cum am mai spus democrația europeană nu este perfectă, nici guvernele țărilor care alcătuiesc uniunea europeană nu reprezintă chiar voința comună a cetățenilor ei , dar este a noastră și este deocamdată cea mai bună formă de guvernământ. Avem multe partide cu interese și ideologii diferite și ce frumos este atunci când politicienii reușesc să rezolve probleme sociale , da este și urât când politicienii aleg câștigul personal in fața câștigului comun , dar odată la patru ani putem ca să schimbăm acest aspect sperând la o viață mai bună. Pentru aceste valori merită să trăiești , să lupți și chiar să mori dacă se întâmplă , dar lașitatea supunerea necondiționată este rușinea omenirii atât timp cât agresorul este un dictator. Se poate spune multe despre Europa și uniunea ei, dar că este dictatorială nu. Admir curajul ucrainienilor și sper că atunci când este cazul să pot să mă ridic și eu la nivelul lor și să nu îmi fac țara , naționalitatea și familia de rușine. Sunt un spirit liber și așa doresc să fie și urmașii mei , de aceea atunci când țara mă va chema voi da un exemplu în primul rând familiei mele. Iar țara mea este Uniunea Europeană.

Putin si-a luat masuri de protectie pentru a nu ajunge in situatia lui Sadam Husein si Gadafi .

Asta înseamnă că unii nu prea au evoluat.
Eu sunt amatoare de sf. Dar cărțile în care același om neevoluat, un troglodit cu mentalitate de om al cavernelor se preumblă prin spațiu mă lasă rece, chiar dacă e opera vreunui autor vestit. Îmi place să cred în evoluția omului. Că acesta va lepăda spiritul belicos fiindu-i clar că duce la stagnare și involuție.
Priviți câte se pot face pe timp de pace: totul. Educație, sănătate, bunăstare, mers înainte.

Nu m-am așteptat să mă afecteze atât. Dar războiul e o oroare. E antagonismul dezvoltării.
Și mă întreb, cum pot unii să mai vrea așa o oroare?
Nu degeaba i se zice Putler. Totuși din analogii cu trecutul am putea întrezări rezolvarea.
Dictatorii au întotdeauna o apărare beton. Nici un atentat n-a reușit să-l înlăture pe un Hitler ori Stalin.

Mă tem că monstrul de la Kremlin va pricinui multă suferință. Sper că se va reuși evitarea unui război atomic. Sper numai că scuturile alea anti-rachetă funcționează. Și mă mai tem că ostaticul de data asta e Cernobîl. Că nu vor ezita să-l " reactiveze " pentru a provoca și mai multe daune. Exact ca spărgătorii de bănci care nu ezită să execute ostatici dacă nu primesc ce vor.

Dacă scăpăm, Rusia ar putea avea soarta Germaniei după WW2.

Nu țin să vă contrazic în general, dar vreau să amintesc că cele mai rapide și mai mari salturi tehnologice au fost catalizate de războaie.

Și de asta să ne dorim război?
Mai gândiți-vă cât regresează omenirea în fiecare război. După urmează o fază de refacere și abia apoi vine progresul. Cred că am depășit nevoia șutului în spate. Fără războaie omenirea era departe. Să nu mai amintesc pericolul anihilării nucleare.

Paradoxul este că deși nimeni nu declară că dorește războiul toți îl fac, într-o formă sau alta. Căci ce alta este Competiția decât o formă de război așa-zis „benign”, oricare ar fi aspectul sub care se concretizează.
(Un meci de fotbal, de exemplu. Sau competiția pentru o resursă deficitară, cum ar fi apa; sau gazul; sau... orice, căci toate vor începe să nu mai ajungă unei populații care crește exponențial.)

Oricât s-ar scandaliza adepții umanismului ortodox, voi îndrăzni să afirm că Războiul este inevitabil. Mai mult chiar, el este necesar.
Chiar dacă, în mod concret, fiecare instanță a lui este mizerabilă.

Competiția NU ucide. Nici fotbalul. Războiul însă da.
N-am să consider niciodată un bărbat drept fătălău că nu vrea război. Pacea e neprețuită și condiția evoluției. Nu și atunci când ești atacat.
Însă am să-i consider totdeauna ca pe niște cocoși înfuriați ori cu niște complexe de natură sexuală. Cei care pornesc un război sunt din punctul meu de vedere niște primitivi.
Populațiile civilizate se auto-reglează, o spune și Bill Gates. Nu de război e nevoie ci de civilizație.

„Competiția NU ucide”, susțineți dv.

Nu ucide direct, dar cultivă și trăiește din atavismele pe care le repudiați.
Războiul este aspectul maximal, extrem, al Competiției.
Tocmai de aceea războiul nu o să dispară.
Poate doar într-o lume utopică, în care indolența este omniprezentă și atotcuprinzătoare. Dar o asemenea societate este neviabilă.

Vă propun să suspendăm aceste discuții teoretice, până la o o nouă perioadă de relativă pace în proximitatea noastră.

Într-adevăr omenirea are în sânge Competiția, care uneori degenerează în Război. Și asta nu numai pentru resurse deficitare, caz în care ar exista circumstanțe atenuante, ci pentru resurse punct. Fiindcă există tot în sânge și Lăcomia. Adică de ce să nu avem mai mult decât strict suficient?
Nimeni nu dorește în orice condiții războiul dacă are toate mințile la el. (NU e cazul lui Putin care a dovedit că e nebun). Dar uneori suferința războiului e pusă de unii în balanță cu nevoia stringentă de libertate, sau resurse vitale. Sau în unele cazuri cu lăcomia sau dorința de dominație strategică. Astfel își calcă pe inimă și acceptă suferințele și pierderile războiului. Putin în cazul de față pierde mult și câștigă foarte puțin, deci el rațional nu are de ce să-și dorească un război, dar el face socoteli iraționale fiindcă e nebun. Cred că e clar pentru toată lumea.
Termenul ”umanism ortodox”, deși există consemnat, mi se pare greșit. Dacă ne referim prin ”umanism” la atitudini și acțiuni în beneficiul direct al oamenilor, atunci e parțial corect. Dar de regulă doctrina umanistă este cam opusă creștinismului și chiar religiei în general, fiindcă presupune ”ridicarea pe un piedestal” a oamenilor, în locul lui Dumnezeu. În ultimă instanță deplasarea importanței către creație în locul creatorului, respectiv către profan în locul sacrului.
În legătură cu Războiul, la modul general (nu acesta de acum). Omenirea se deplasează de-a lungul istoriei în mod oarecum ciclic. După o perioadă de dezvoltare, când totul merge bine și economic și social și politic, încep să se insinueze, ușor-ușor premizele Crizei. Inflația crește, resursele par să nu mai ajungă sau să fie scumpe. Pentru oricine, în particular, se poate observa că banii se fac din ce în ce mai greu și îți zboară printre degete din ce în ce mai repede. Apar frământări sociale, idei cretine de tot felul, apare criza morală și în final criza economică și pe toate planurile. Dezvoltarea pare compromisă, tensiunile se întețesc. Acesta se cheamă Butoiul cu Pulbere. El e pregătit ca la apariția unei Scântei să facă BUM. Urmează războiul, distrugerile, suferința. Deci foarte rău pentru toată lumea, chiar dacă unii mai au și de câștigat câte ceva în urma războiului. DAR... în urma distrugerilor apare nevoia de reconstrucție, dezvoltarea din nou a piețelor care fuseseră strangulate pe vremea crizelor antebelice. Se fac din nou ușor banii, Se fac salturi tehnologice importante bazate inclusiv pe acțiunile creatoare (de nevoie), din timpul războiului. Apare boom-ul economic, apare speranța de mai bine, care, pentru un timp se și concretizează. Până la următoarea restricție datorată crizei. Până când generațiile uită suferințele trecutului și încep să se comporte ca și copiii răsfățați, făcând din problemele mici, secundare, unele importante și uitându-le pe cele cu adevărat importante pe care nu le mai percep la adevărata valoare (cum ar fi viața tihnită, libertatea, valorile morale, pacea etc) Din această cauză pare că aveți dreptate când spuneți că Războiul este necesar și inevitabil. Dar eu cred că totuși, de la un punct al istoriei noastre încolo, vom putea lupta cu ciclurile crizelor și altfel, mai pașnic. Nu total benign, dar măcar printr-o luptă / competiție fără victime directe ale violenței. Pot exista atacuri la nivel cibernetic, pot exista lupte de drone, poate apărea un neo-colonialism economic etc. Niciunele dintre astea nu sunt de dorit, dar tot sunt mai acceptabile decât un război clasic, cu victime umane. Și cred că spre așa ceva ne îndreptăm. Nu am evoluat în lăcomia noastră față de preistorie, dar cu siguranță am evoluat ca mijloace de satisfacere a lăcomiei, spre a avea minime pierderi de vieți omenești. De asemenea apariția bombei nucleare a avut și are și rolul de garant al dispariției războaielor mondiale, scăpate de sub control. Mai rămân de evitat / stopat războaiele regionale, cum e și cel de acum, dar pe căi atipice (prin sancțiuni economice) pentru a nu oferi Scânteia pentru Butoiul cu Pulbere pe care stă lumea deocamdată.

Răspunsul pentru Dl Dorin e potrivit și pentru Dvs.

Cred că și dv sunteți consumator de literatură SF, așa cum doamna Delia MC a spus că este.
În ce mă privește am renunțat de mult la ea, de când am înțeles că realitatea întrece orice închipuire.

Dar mi-ați adus aminte de o carte a unui scriitor american, al cărui nume îmi scapă deși e foarte cunoscut, carte în care omenirea ajunsese la un asemenea grad de evoluție încât exemplarele ei, oamenii acelui viitor închipuit, erau practic numai cap, cu un creier hipertrofiat și niște mici apendice atârnând de el, vestigii ale corpului ancestral

Poate atunci va fi acel „punct al istoriei” de la care considerați că omului îi va veni mintea la cap.

Vă propun și dv să amânăm aceste discuții teoretice pentru vremuri ceva mai nebelicoase.

Competiția NU e război, e omniprezentă, e modalitatea de a selecta pe cel mai bun. În toate.
Din punctul meu de vedere nu există nici o scuză pentru război.
Corect, cu o persoană căreia i se aprind becurile când aude zăngănit de arme nu am ce discuta, nu-i împărtășesc absolut deloc opinia.
Apărarea iese din discuție.

Dorine, faptul de zeflemisi sefistii dupa care ne povestesti niste SF ante-deluvian din URSS ma face sa ma indoiesc de largimea vederilor tale. In contextul in care bolsevicii impreuna cu idiotii utili exind atacul criminal cu multa manipulare in mass-media, iti recomand calduros sa iei o pauza pana ce se termina cu rahatul REAL din Ucraina. Cu speranta ca prietenul tau putin o ia pe coaja. Si mult-cantatul rezbel necesar pentru evolutie se termina cu el atarnand intr-un streang si cu ma-ta (buna, vitrega) Rusia pusa pe labe pentru inca o generatie, doua, macar.

Doamna Delia, Dorin canta exact textul propagandei rusesti, deci recomand calduros sa il ignoram. Nu merita efortul de a-i raspunde, care de fapt ii va alimenta infinita poliloghie. El e platit sa faca asta, noi o facem din convingere.

Eu locuiesc undeva, în centrul țării. Dacă aș fi putul să merg acum în Ucraina pentru a lua parte efectiv la conflict, aș fi plecat deja. Căci dacă aș fi scos din luptă chiar și un singur soldat putinist, țelul meu ar fi fost atins, indiferent de ce mi s-ar fi întâmplat.
Dar sunt mai multe motive pentru care nu mi-aș fi putut realiza planul, fiecare fiind suficient ca să-l împiedice.

Aș putea încerca să merg în Moldova, fiindcă nu am nicio îndoială că și ea este inclusă în „meniul” lui Putin, așa, ca desert. Soarta Ucrainei îmi este indiferentă, dar nu și a Moldovei. Dar dorința aceasta e irealizabilă, din aceleași motive.

Acum, întorcându-mă spre alegațiile dv vă întreb:
Chiar nu ați înțeles nimic din propunerea de a amâna discuțiile până DUPĂ încetarea conflictului armat?
Dacă nu ați înțeles, și e clar că nu ați înțeles, vă deplâng capacitățile de înțelegere.

Apropo, nici măcar faptul că am menționat clar că ziceam de un scriitor american n-a fost recepționat de dv.
Mi-am adus aminte, azi dimineață, numele lui. Este Kurt Vonnegut.
E cumva un rusnac precursor al Putinismului, înțelepciunea dv?

Încă o chestie, am găsit la sf-uri și alte distopii o treabă foarte deșteaptă, și anume cum ar putea evolua ( ori involua) omenirea ori o țară. Unii scriitori fantazează absurd însă unii văd posibile drumuri. Pentru că se inspiră din psihologia umană reală.
Povestea slujitoarei ne-a spus, dacă mai era nevoie, cum se poate institui brutal o dictatură. E o avertizare. Altele povestesc despre alte pericole.
Sf nu e deloc despre gângănii extraterestre ori alieni. E despre om și ce poate el deveni, cum poate evolua, ce pericole îl pasc. Autorii de sf nu sunt niște fanteziști ci cumva niște vizionari (nu în sensul de profeți ori visători cu capu-n nori ) ci unii care trasează posibile jaloane.

Încă nu sunt lămurită. În anumite privințe le spune absolut în regulă, la fel ca și "amicul" mRNA ce posta înainte sub alt nume. Și el scria extraordinar de adecvat și corect până a venit pandemia și a trecut în tabăra conspiraționiștilor, fapt pe care l-am regretat însă aia e. Mi-a arătat că noi, românii, suntem mult prea vulnerabili la manipulări și dezinformări fiindcă nu știm să le detectăm după criterii și nici să verificăm ferindu-ne de capcana bias-ului de confirmare ori de șerpii perfizi ce-si concep scrierile după cea mai perfecționată artă a manipulării.
Se poate să fie și doi cu numele ăsta dar platforma Republica ar trebui să nu permită 2 cu același nick.

Într-adevăr, am constatat și eu o dată că altcineva a postat, tot cu pseudonimul meu, fiindcă e un pseudonim. În cazul respectiv am achiesat la postare dar am anunțat că nu e a mea.
Mă gândesc să-mi schimb eu pseudonimul. Dar procedura de înscriere s-a finalizat atât de greoi, de enervant, cel puțin în cazul meu, că mai degrabă aș renunța să mai postez aici decât să mă reînscriu.

Încolo, să știți că, din punctul meu de vedere, le spuneți absolut în regulă, în general. Dar e absolut normal să ne mai și deosebim, din când în când, fiindcă nu suntem absolut identici. Până acum am indentificat două subiecte, în care pozițiile noastre nu se suprapun.

Și încă ceva. O polemică de idei nu este un război (în sensul primar al cuvântului). Consider, deci, că refuzul de a o purta, în virtutea faptului că preopinentul vă contrazice fundamental convingerile, nu se justifică rațional. E doar un abandon prematur, o teamă de înfrângere într-o competiție intelectuală.
Dar, fiecare alege după caracterul și posibilitățile sale.

Cât privește SF-ul, am renunțat la el după ce am intrat la liceu. Sunt basme, mai mult sau mai puțin atrăgătoare, mai mult sau mai puțin realizate. Iar basme n-am mai putut citi încă din clasa a III-a.
Dar să nu deviez. Pe scurt, prin clasa a X-a l-am descoperit pe Dostoievski, cu ale sale „Amintiri din casa morților” și alea nu au fost povești. Apoi și multe altele. Cum aș mai fi putut aprecia SF-ul ca gen?
Dar asta e o discuție separată.

Si eu.

Nu sunt de acord cu moartea unui om , dar Putin este deja un animal de pradă care trebuie să dispară.

Prea usor scapa daca moare,in cusca sa se stinga de foame si sete in pietele publice din toate tarile pe care el le ataca fara mila ucigand oameni nevinovati cu tot ce au ei mai scump"copii".