Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Criza din energie o putem depăși doar prin creșterea producției. Este important ca statul să despovăreze fiscal și să debirocratizeze piața energiei

energie electrica - Inquam Photos / Virgil Simonescu

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu 

Privind retrospectiv, nenumăratele măsuri luate în ultimul an în domeniul energiei se înscriu în „dinamica intervenționismului", explicată așa de frumos de Ludwig von Mises în cartea „Politici economice". Tot ce se întâmplă este atât de... telefonat; economistul parcă vede cu încetinitorul un film pe care îl știe pe de rost.

În carte Mises ia un exemplu, cel al prețului ridicat la lapte. Laptele este un produs important și scumpirea lui îi supără pe consumatori. Ce face guvernul? Chipurile ca să îi ajute pe consumatori decide să impună în preț maxim (sau un preț-plafon la lapte). Și are impresia că a rezolvat problema, că toată lumea e fericită. Ghinion. Laptele dispare de pe piață. Furnizorii de lapte încep să se plângă că ei nu au cum să vândă laptele cu un preț așa de mic, deoarece costurile lor sunt mari și merg în pierdere. Și atunci ce face guvernul? Se scarpină în cap și decretează: hai să fixăm un plafon de preț și la prețul furajelor, astfel încât furnizorul de lapte să poată opera în continuare. Dar, evident, lanțul slăbiciunilor nu se oprește aici, măsura va avea alte consecințe aparent neprevăzute, de exemplu producția de furaje va scădea, ceea ce va stimula guvernul să impună prețuri maxime și în alte domenii, până când se va ajunge la un haos total și la distrugerea economiei. 

Cartea este elementară, de fapt sunt niște prelegeri ținute de Mises la Buenos Aires după Al Doilea Război Mondial. Și nu conține nimic original, în afară de talentul autorului; principiile formării prețurilor sunt cunoscute de secole, le învață orice tânăr economist.

Ce au făcut Ciucă & Ciolacu? Case study: România. Au plafonat prețul la energie, așa cum Mises povestește despre plafonarea prețului laptelui. Și s-a felicitat singur în legătură cu marea realizare. Exact cum se arată în această cărticică.

După care, probleme. Guvernul de habarniști a descoperit că, dintr-un motiv sau altul (nu mai detaliez), furnizorii au o problemă și se vaită.

După un an, Ciucă & Ciolacu găsesc în sfârșit „soluția": să plafoneze prețul și la producător, astfel încât costurile furnizorilor să fie mici și ei să poată furniza energie în continuare.

Nu știi dacă să râzi sau să plângi. Tot ce se întâmplă este atât de logic în dinamica intervenționismului, știi din capul locului că guvernanții calcă pe greblă și o să le vină în freză, te uiți cum se mișcă precum niște analfabeți economici și, încet-încet, distrug tot mecanismul economiei.

În acest moment nu știu detalii despre extinderea plafonării pe care o va impune guvernul. Vom vedea. Însă ce știm este că va da naștere unor noi nemulțumiri și are potențial să saboteze producția de energie.

***

Am spus de nenumărate ori: ușor cu piața pe scări! Nu se face să distrugem piața, pentru că ea ne spune adevărul. Nu împuști mesagerul doar fiindcă îți dă vești proaste, ci iei măsuri ca să schimbi situația. Prețul de piață ne arată relația (tensiunea) dintre cerere și ofertă, este extrem de important, el constituie baza în continuare pentru ajustarea consumului și a producției. Degeaba te oftici pe preț, ca văcarul pe sat; problema de fond e alta, rezolv-o p-aia.

Problema de fond este producția limitată în raport cu consumul. E important să creștem producția și, atenție, nu vom depăși criza decât prin creșterea producției. În acest sens, este important ca statul să despovăreze fiscal și să debirocratizeze piața energiei. 

Vedem că se întâmplă și lucruri bune. Am văzut o știre excelentă legată de asistența pe care ne-o oferă SUA pentru centrala de la Cernavodă. Am văzut că se încearcă o iuțire a procedurilor de avizare în domeniul producției. Dar se putea face și este nevoie de mai mult.

În același timp, statul are propriile companii care produc energie, de fapt, grosul energiei de astăzi. Acolo el poate lua ce măsuri manageriale dorește, cât timp companiile operează profitabil. Cu siguranță, de un an de zile încoace aceste companii au fost cei mai mari speculanți din economie, vânzând la preț exorbitant energia care îi costă puțin să o producă.

Din păcate, discursul politic este dogmatic, ideologizat prostește. Opiniei publice i se inoculează ideea că soluția este distrugerea pieței, încă o plafonare, ceea ce reprezintă o gravă eroare. Acolo unde-i plafonat o dată și a ieșit prost, nu poți spera să mai plafonezi a doua oară și să iasă bine. Decât dacă ești varză la economie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Sistemul energetic este un sistem extrem de complex , unde legile fizicii dicteaza, nu ce le trece guvernantilor prin cap . Piata pe de alta parte, ca sa fie libera, trebuie sa respecte reguli, nu sa fie salbatica. In acest moment, atat sistemul energetic cat si piata de energie respecta interese, nu reguli. De aceea vedem in sistemul energetic (SEN) anomalii in investitii iar in piata traderi imbogatiti peste noapte. Dezechilibrele in SEN sunt asa de mari, incat corectiile, si daca ar incepe sa fie puse in practica de maine, le-am vedea in zece ani finalizate. Si nu razboiul din Ucraina este cauza exploziei preturilor la energie, ci clasa politica din 89 incoace. Afirmatia ca solutia este cresterea productiei, este partial adevarata si greu de pus in practica. Mirajul regenerabilelor fara compensarea acestora, este un cadou otravit. Iar piata libera fara reguli drastice, inseamna mai departe haos si coruptie.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult