Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu vom asista la o depreciere atât de masivă a euro, așa cum s-au depreciat marca germană și francul francez în anii 1980, dar tendința generală duce euro în jos, nu în sus

supermarket. - AFP / Profimedia

Foto: Léo Pierre / AFP / Profimedia

Iată, în imaginea de mai jos, ce s-a întâmplat după precedenta criză energetică, cea din anii 1970, când inflația a explodat (era oricum în creștere din cauza războiului din Vietnam), iar SUA au luat măsuri solide de stopare a ei. Dobânda la dolar a crescut în 1980. Dolarul s-a apreciat.

Ce s-a întâmplat cu monedele europene, vedeți mai jos: unele și-au pierdut chiar și peste jumătate din valoare (francul, lira italiană).

Creșterea dobânzilor și scumpirea dolarului a provocat și celebra criză a datoriilor din anii 1980 în țările în curs de dezvoltare. A fost un deceniu învolburat.

Unde suntem azi? Tot criză energetică, tot război. SUA par decise să combată inflația. Dobânda la dolar a crescut iute, dolarul a urcat. Ultima știre este că lira britanică s-a depreciat serios, motivul fiind noul program fiscal-bugetar. Dar astea sunt detalii, sunt copacii care ne împiedică să vedem pădurea. La fel cum tăierea gazelor de către Putin ne-a captat toată atenția și ne-a făcut să uităm că inflația era în curs de explozie oricum - masa monetară crescuse uriaș în timpul pandemiei și dobânzile erau artificiale, mult real-negative.

Pădurea este că economiile europene, toate, sunt într-o situație proastă, în comparație cu cea a SUA. Că Europa nu luptă hotărât contra inflației, că folosește inflația ca o formă de taxare.

Nu cred că vom asista la o depreciere atât de masivă a euro, așa cum s-au depreciat marca germană și francul francez în anii 1980, dar tendința generală duce euro în jos, nu în sus.

Unde se va termina povestea, nu știe nimeni. Cert este că istoria, chiar dacă nu se repetă, rimează al naibii de bine. Și unele lucruri par incredibile, la momentul predicției, după care, când se scrie istoria, toată lumea spune că era firesc să se întâmple.

Cum se spune în engleză, been there, done that.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult