Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu vom asista la o depreciere atât de masivă a euro, așa cum s-au depreciat marca germană și francul francez în anii 1980, dar tendința generală duce euro în jos, nu în sus

supermarket. - AFP / Profimedia

Foto: Léo Pierre / AFP / Profimedia

Iată, în imaginea de mai jos, ce s-a întâmplat după precedenta criză energetică, cea din anii 1970, când inflația a explodat (era oricum în creștere din cauza războiului din Vietnam), iar SUA au luat măsuri solide de stopare a ei. Dobânda la dolar a crescut în 1980. Dolarul s-a apreciat.

Ce s-a întâmplat cu monedele europene, vedeți mai jos: unele și-au pierdut chiar și peste jumătate din valoare (francul, lira italiană).

Creșterea dobânzilor și scumpirea dolarului a provocat și celebra criză a datoriilor din anii 1980 în țările în curs de dezvoltare. A fost un deceniu învolburat.

Unde suntem azi? Tot criză energetică, tot război. SUA par decise să combată inflația. Dobânda la dolar a crescut iute, dolarul a urcat. Ultima știre este că lira britanică s-a depreciat serios, motivul fiind noul program fiscal-bugetar. Dar astea sunt detalii, sunt copacii care ne împiedică să vedem pădurea. La fel cum tăierea gazelor de către Putin ne-a captat toată atenția și ne-a făcut să uităm că inflația era în curs de explozie oricum - masa monetară crescuse uriaș în timpul pandemiei și dobânzile erau artificiale, mult real-negative.

Pădurea este că economiile europene, toate, sunt într-o situație proastă, în comparație cu cea a SUA. Că Europa nu luptă hotărât contra inflației, că folosește inflația ca o formă de taxare.

Nu cred că vom asista la o depreciere atât de masivă a euro, așa cum s-au depreciat marca germană și francul francez în anii 1980, dar tendința generală duce euro în jos, nu în sus.

Unde se va termina povestea, nu știe nimeni. Cert este că istoria, chiar dacă nu se repetă, rimează al naibii de bine. Și unele lucruri par incredibile, la momentul predicției, după care, când se scrie istoria, toată lumea spune că era firesc să se întâmple.

Cum se spune în engleză, been there, done that.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro