Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

CTP: AUR nu este o surpriză

CTP la digi24.

„AUR nu este o surpriză”, a spus duminică gazetarul Cristian Tudor Popescu la Digi24. După numărarea a 95% din voturi, formațiunea politică cvasi-necunoscută a obținut 8,7% la Camera Deputaților și 8,7% la Senat.

„Virusul ăsta al totalitarismului de extremă dreaptă al, să-i spunem, neolegionarismului are o istorie destul de clar trasată în România de după război. Înainte de război, știm, Legiunea Arhanghelul Mihail. Însă în interiorul Partidului Comunist a luat naștere în anii 60 acest nucleu care s-a extins rapid, cucerind totul, odată cu venirea lui Nicolae Ceaușescu, al național-socialismului de tip neolegionar care răsturna comunismul. De pildă comunismul era internaționalist, fusese vreme de decenii internaționalist. Îl răsturna și devenea naționalist.

Acest nucleu care are toate datele, adică xenofobie, izolaționalim pe plan extern, naționalism agresiv, antioccidentalism, toate acestea se duc din ceaușismul anilor 80 se duc în PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor, apoi în PPDD-ul lui Diaconescu, deși nu a avut o componentă atât de puternic naționalistă PPDD-ul era mai degrabă un partid extrem populist, dar are și el destule puncte comune. După PPDD urmează PSD-ul lui Dragnea, și din PSD-ul lui Dragnea - pentru că dl Ciolacu a renunțat de fațadă, în clipa de față, pentru că nu mai mergea electoral, a renunțat la acest național ceaușim târziu -, a trecut în acest AUR. Și nu va dispărea”, a punctat Cristian Tudor Popescu.

Gazetarul a fost întrebat de Claudiu Pândaru dacă AUR poate reprezenta un pericol, într-o astfel de structură a parlamentului.

„Într-un fel nu, într-un fel este mai bine decât atunci când lucrul acesta se întâmpla la PSD. PSD, folosind dimensiunile lui ca partid, electoratul, faptul că 30 de ani a fost cel mai puternic partid din România, un partid de stânga, bazat pe valorile stângii democratice să îi spunem, pe el a fost placat acel naționalism xenofob agresisv ceaușit de către Dragnea. Un partid mare care ajunge la guvernare și care ați văzut cât de mult rău poate să facă.

Deci pe undeva este mai bine că s-au dus în acest AUR. PSD nu prea mai are cum (să cadă în acest extremism), pentru că acest tip de discurs a fost preluat de acest partid mic, un partid care nu poate crește peste o anumită valoare. Partidele extremiste sunt în orice societate, dar, cu excepția situațiilor ieșite din comun, care se petrec într-o societate, gen Hitler, în Germania anilor 30, ele nu reușesc să se ducă pe locul 1, 2, să se ducă la guvernare. Rămân acolo, pot fi partide pivot sau balama în parlament, pot face jocuri politice. De ce spuneam că e mai bine? Ăștia sunt declarați, se știu, partidul își va avea procentele lui 5, 7, 10, cât o avea, dar mai sus nu se poate duce”, a spus Cristian Tudor Popescu la Digi24.

Claudiu Pândaru: Cum va arăta un parlament cu această formațiune care va avea 10 la sută dintre dintre parlamentari, dacă se păstrează această cifră (valabilă după numărarea a 50 la sută din voturi)?

CTP: Cum să arate? Dar Germania cum arată cu Alternative fur Deutschland? Trăiește în continuare. Fiecare țară își are partidul extremist, aproape că e anormal dacă nu apare un partid definit ca atare ca extremist în direcția asta naționalistă, abia atunci trebuie să îți pui întrebări, înseamnă că el este disipat în celelalte, le contaminează pe celelalte, dacă el nu e adunat într-un loc. Credeți că nu puteți găsi niște simpatizanți, dacă nu chiar virtuali membri ai AUR - în PSD nu mai vorbesc, știți sigur că îi avem, sunt tot acolo -, dar în PNL? În PNL sunt niște domni pe acolo care și-au făcut cunoscute opiniile ultraconservatoare în anumite momente.

Claudiu Pândaru: Dacă ar fi să trageți o primă concluzie a acestor alegeri parlamentare din anul pandemiei?

CTP: Pe de o parte trista concluzie că elanul pe care poporul îl are la un moment dat, românii îl au într-un anume moment astral, să îi spunem, cum a fost în ultimii 30 de ani, se pierde, se topește după un timp. Și iată că s-a topit 2015 - Colectiv, 2017, 2018 - 10 august. Acum, s-a topit, oamenii au uitat. 

Și 2, nu este vina numai a votanților, a celor ce nu au venit la vot. PSD nu a câștigat voturi la aceste alegeri, ăștia sunt votanții lui. Au pierdut PNL voturi. De ce le-au pierdut? Pentru că și-au subestimat electoratul, pentru că nu au avut curajul să dea cu barda, să facă lockdown, să facă carantină totală în septembrie, trecea o lună carantina, după care aveau timp să își revină. Și nici nu erau atâția morți și infectați. Asta a fost greșeală strategică. 

Invitat anterior duminică seara în studioul Știrilor ProTV, Cristian Tudor Popescu a vorbit despre „o greșeală de strategie socio-medicală politică” a actualei guvernări în această toamnă, care a condus la prezența scăzută la vot.

„Când votezi la europarlamentare nu votezi pentru România, votezi teoretic pentru România, votezi indirect, votezi pentru niște oameni pe care îi trimiți la Bruxelles. Când votezi la președinție, votezi pe președinte, votezi pe persoană fizică, nu votezi pentru România acolo. Singurele alegeri unde cel votat sau cea votată este România sunt alegerile parlamentare. Acolo ai sau nu ai conștiința națională, că nu votezi nici pentru cartierul tău nici pentru gunoiul de pe stradă, nici pentru o persoană fizică sau pentru Bruxelles. Votezi pentru România. Și când vine vorba despre România, cu toate că avem atâția care se bat cu pumnii în piept, care se înfășoară în tricolor, iată că România e cel mai puțin votată în aceste tipuri de alegeri. Dar acum, nu aceasta este cauza principală. Asta e o cauză generală, în timp. Trebuie să o spunem, este greșeala strategică socio-medicală a conducerii, a guvernării în această toamnă. Dacă această guvernare și-ar fi luat inima în dinți și ar fi făcut un lockdown, o carantină asa cum au făcut în primăvară, în septembrie să spunem, o țineau o lună, după care lucrurile nu ar fi ajuns aici, la numărul asta de infectări și de morți pe zi, iar până la alegeri oamenii ar fi putut să se mai elibereze de teama explicabilă și justificată de a se duce și a se îmbolnăvi, oricat am încerca să îi lămurim că nu sunt probleme, și nu sunt mai mari decât la un magazin, asta e cauza. O greșeală de strategie socio-medicală politică în ultima instanță a guvernării”, a subliniat gazetarul.

„Aș mai spune ceva legat de ce poate să facă și să desfacă parlamentul și se pare că mulți dintre cetățenii nostri nu sunt conștienți de asta. De aceea acest absenteism. Păi să se uite la frații noștri din Republica Moldova și să vadă ce poate face un parlament cu un președinte ales acum de către cetățeni, și anume să întoarcă pur și simplu Moldova spre Kremlinul lui Putin în forță, fără niciun fel de ezitare, așa cum s-a întâmplat aici în 2017, 2018, 2019”, a mai spus CTP. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult