Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cultura organizațională, sau ce se întâmplă în companie atunci când top managementul nu este cu ochii pe cei din subordine

companie - relaxare - Foto: Wavebreak / Profimedia)

Foto: Wavebreak / Profimedia

Misiunea principală a top management-ului este, sau ar trebui să fie, să ofere viziune și direcție companiei, să se asigure că sunt clare la toate nivelurile organizației și să asigure suport pe parcurs astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite. Ce se întâmplă mai departe, cum se realizează efectiv obiectivele, ce acțiuni întreprind diferitele echipe și care sunt sinergia, chimia și energia în interiorul companiei, ține mai mult de cultura organizațională pe care nu o poți impune de la nivelul board-ului, ci trebuie identificată și înțeleasă din interiorul companiei. Cultura nu se modifică în funcție de misiune, viziune și strategie, dar le poate distruge dacă nu e înțeleasă. Ideal ar fi să începem cu diagnoza culturii, înțelegerea ei și a elementelor din care este construită și apoi să dezvoltăm strategia pe baza acestor informații.

Cultura organizațională în mediul nostru de business este sublimă, dar de cele mai multe ori lipsește cu desăvârșire. Nu pentru că nu am ști să o definim și să o construim, ci pentru că nu a părut importantă peste nivelul de misiune, viziune și valori frumoase pe care să le scriem pe site și pe perete la receptie. Teoria e frumoasă, practica ne omoară. Elementele care construiesc cultura organizatională sunt cunoscute și de cele mai multe ori, parte din ele, sunt analizate individual. Problema este că se face o analiză doar la nivel de management, iar cultura este suma acțiunilor, comportamentelor și valorilor tuturor angajaților. Putem spune despre cultura unei companii că este ce se întâmplă în companii când top management-ul nu se uită. Iar rolul managementului nu este să stea tot timpul cu ochii pe echipele din subordine.

Când însă ne trezim în situații necunoscute, care necesită schimbări de profunzime, realizăm că ar fi fost fain să avem mai mult decât cuvinte frumoase și viitor luminos în comunicatele de presă. Că ar fi fost grozav să întelegem mecanismele intangibile care fac organizația ca un întreg să reactioneze pozitiv sau negativ la deciziile top management-ului. Și astfel să includem în deciziile strategice, care definesc directiile în care ne dorim să îndreptăm compania, elementele de cultură fără de care este imposibil să îndeplinim cu succes planurile construite.

Pentru a analiza cultura organizațională, luăm în calcul direcția generală a companiei, paradigma ce ne spune care sunt valorile, misiunea și viziunea companiei, la care adaugăm alte 6 cadrane de interes. Analizăm cât de formală sau informală este comunicarea, cum este perceput leadership-ul și cine deține puterea și ia deciziile. De asemenea vorbim și despre tipurile de comportamente bune sau rele în organizație, care sunt structurile organizatorice și nu în ultimul rând care este gândirea comună, scopul mai mare al grupului, răspunzând la întrebarea de ce suntem noi ca grup, ca indivizi aici. Iar pentru finalizarea evaluării culturii identificăm lucrurile problematice rezultate în urma analizei si gasim modalități pentru îmbunătățire. De asemenea folosim acele elemente benefice pentru a realiza procesul de schimbare.

Suntem într-o situatie complexă, cu multe provocări care au solicitat ca multe organizații să schimbe complet sau să își adapteze modul de lucru la noul context în care ne aflăm. Având în vedere importanța și efectul culturii asupra activității, într-o companie cu comunicare formală, unde puterea este menținută într-un grup restrâns și leadership-ul se rezumă la elemente de management, este foarte dificil să implementezi schimbări rapide și să implici toată organizația în identificarea de soluții pentru transformare. E nevoie din ce în ce mai mult de structuri flexibile, leadership împărțit între niveluri de conducere și un echilibru între comunicarea formală și cea informală. Și este mai ales nevoie să acordăm subiectului cultura organizatională importanța si timpul corespunzător, pentru a putea să înțelegem cu adevărat organizația din care facem parte sau pe care o conducem.

Cultura potrivită, deschisă si receptivă la schimbări, agilă și bazată pe principii reale si leadership modern poate redresa orice corabie indiferent de severitatea furtunii. Ce trebuie să înțeleagă din ce în ce mai multe organizații este că rezultatele sunt mult mai bune când pregătim organizația și cultura înainte de a ne confrunta cu furtuni și adversitate. Teama de schimbare, de necunoscut și poate de pierderea controlului total ar trebui eliminate de beneficiile pe care o cultură organizatională bine definită le poate aduce la nivel de performanțe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult