Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum a câștigat antreprenoarea Irina Schrotter primii bani - 30.000 de lei - la deschiderea unui mic magazin cu haine în Iași în anii `90 și de ce s-a lăsat de meseria sa de medic. Cum răspunde la întrebarea „Ați luat plic?”

Irina Schrotter

Foto Raluca Ciornea

Antreprenoarea Irina Schrotter a vorbit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre cum a intrat, la începutul anilor 90, în lumea antreprenoriatului, nemulțumită fiind de salariul modest de medic, după terminarea celor șase ani de facultate, dar și de lipsa de respect și recunoaștere pentru profesia sa. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din Iași, secția medicină generală, promoția 1989, Irina Schrotter a lucrat aproape un an în spitalul de urgențe la secția chirurgie plastică și reparatorie, unde făcea șapte-opt gărzi pe lună.

După stagiu își dorea să înceapă specializarea de dermato-cosrmetică, dar a prins adoptarea legii privatizării, legea 54. acela fiind momentul în care s-a decis să intre în lumea micilor antreprenori.

„În acel moment, ca medic in România nu puteai să ai o viață decentă. În 1989, 1990, un medic în România câștiga undeva în jur de 2.700 lei, iar eu făceam șapte-opt gărzi pe lună în spital de urgențe. Îmi amintesc că eram atât de revoltată de condiția medicului - după ce înveți șase ani și dai atâtea examene, parcă puțin mai mult respect era necesar”, își amintește Irina Schrotter, reflectând asupra începuturilor sale în domeniul medical. 

Împreună cu soțul său, israelian, fost coleg de facultate, cu un an mai mare, Irina Schrotter intenționa în 1990 să plece în Israel și de acolo mai departe, dar în momentul în care legea privatizării a fost adoptată, a văzut o oportunitate de a intra în sectorul privat: „Am avut curaj, am riscat și am încercat în antreprenoriat”.

În ultimele luni de muncă la spital „nici nu mi-am ridicat salariul de frustrare și am decis că trebuie să încerc și altceva din păcate.” „Așa bănuiesc că s-a perpetuat frustrarea în rândul tinerilor și așa am pierdut milioane de tineri din țară, poate că pentru că unii dintre ei nu au avut curajul să încerce un alt drum și au văzut, știți cum se spune, câinii cu coadă în altă parte”, vede ea.

Irina Schrotter a făcut atunci un pas curajos către un viitor plin de promisiuni. În timp ce era stagiară la spital, ea a pornit un mic business cu doar câțiva lucrători. Prima zi la deschiderea magazinului a fost un succes neașteptat, cu o coadă de clienți care se întindea pe trotuar și vânzări care au depășit așteptările - 30.000 de lei într-o singură zi.

„Aveam 4 lucrători care munceau acasă la ei și o maestră care îmi croia, iar eu căram de la una la alta lucrurile, Am deschis un mic magazin, in același timp eram medic stagiar la spital și în prima zi când am deschis magazinul în 1990, pe Lăpușneanu, era rând afară ca pe vremuri la pâine. Am vândut haine în prima zi de 30.000 de lei. Mi s-a părut că strada e prea cenușie, femeile sunt prea triste și că aici e un loc de ofertă. (...) Aveam un talent de a simți ce își doresc femeile și poate si pe zona de styling am un mic talent, pentru că de desenat eu desenez la nivelul unui copil de cinci ani, nu am talent, dar am știut să mă înconjor tot timpul de profesioniști”, a povestit Irina Schrotter la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Impreună cu sotul său, israelian, fost coleg de facultate, cu un an mai mare, Irina Schrotter intenționa în 1990 să plece in israel si de acolo mai departe, dar în momentul în care legea privatizării a fost adoptată, a văzut o oportunitate de a intra în sectorul privat. „Am avut curaj si am riscat si am incercat in antreprenoriat”.

În ultimele luni la spital „nici nu mi-am ridicat salariul de frustrare și am decis că trebuie să incerc si altceva din păcate.” „Așa bănuiesc că s-a perpetuat frustrarea în rândul tinerilor și așa am pierdut milioane de tineri din țară, poate că pentru că unii dintre ei nu au avut curajul să încerce un alt drum și au văzut, știți cum se spune, câinii cu coadă în altă parte”, vede ea.

Irina Schrotter a făcut atunci un pas curajos către un viitor plin de promisiuni. În timp ce era stagiară la spital, ea a pornit un mic business cu doar câțiva lucrători. Cu o maestră care îi croia hainele și un echipe talentată de muncitori la domiciliu, Irina și-a deschis primul magazin pe strada Lăpușneanu din Iași.

Prima zi la deschiderea magazinului a fost un succes neașteptat, cu o coadă de clienți care se întindea pe trotuar și vânzări care au depășit așteptările - 30.000 de lei într-o singură zi.

„Aveam 4 lucrători care munceau acasă la ei și o maestră care imi croia, iar eu căram de la una la alta lucrurile, Am deschis un mic magazin, in acelasi timp eram medic stagiar la spital si in prima zi cand am deschis magazinul in 1990 pe Lăpușneanu, era rând afară ca pe vremuri la pâine și am vândut haine în prima zi de 30.000 de lei. Mi s-a părut că strada e prea cenușie, femeile sunt prea triste și că aici e un loc de ofertă.

Aveam un talent de a simti ce își doresc femeile și poate si pe zona de styling am un mic talent, pentru că de desenat eu desenez la nivelul unui copil de 5 ani, nu am talent,. dar am știut să mă inconjor tot timpul de profesioniști. 

„30.000 de lei în prima zi de deschidere a magazinului însemna jumătate de Dacie”, a continuat ea. „Mama mea, care lucra în contabilitate, când a văzut că eu am venit acasă după o zi de muncă - mă rog erau mai multe zile în spate - cu 30.000 de lei, și-a dat seama că ceva nu e în regulă în țara aia. Ea avea economii de 100.000 lei - toate economiile noastre și mi-a spus - Irina, ia-le, ăștia sunt toți banii noștri, să dea Domnul să nu ne îmbolnăvim un an de zile, că alți bani nu mai avem. Fă ce știi cu ei, că oricum ăștia nu vor mai avea nicio valoare în curând. Așa a fost începutul”, a rememorat antreprenoarea.

Cu toate că în anii 90 s-a confruntat cu inflația de 175% și cu pierderi financiare semnificative, ea a învățat din greu ce înseamnă să fii antreprenor, transformând fiecare obstacol într-o oportunitate de creștere.

Irina Schrotter a mărturisit că a pornit în afaceri obișnuită cu câștiguri importante, facilitate de un climat economic favorabil în anii '90, caracterizat de oportunități aparent infinite. În acea perioadă, succesul părea accesibil oricărei idei, deoarece atunci piața era practic neexplorată. „Ceea ce azi nu se mai poate (...) Noi spunem că fiecare an care trece necesită dublul muncii din perioada precedentă și câștigăm la jumătate. Și tot asa, 30 de ani”, spune ea.

Primii 12 ani de antreprenor a trăit „doar pe datorie”, dar a avut fler să evite să se împrumute de la bănci. „Eu mi-am construit relații foarte speciale cu furnizorii mei, așa fel încât dacă dădeam telefon și spuneam am nevoie de cutare marfă și ți-o plătesc peste trei luni, că nu pot mai repede, oamenii mă credeau și îmi dădeau pe cuvânt. (...) Comunicarea mi s-a părut foarte importantă, bunul simț și respectul față de parteneri. Astea cred că m-au deosebit în piață”, a subliniat Schrotter.

Astăzi, business-ul Irinei Schrotter numără sute de lucrători, câteva fabrici în Iași și Vaslui, cinci magazine în țară și un magazin monobrand în Elveția. 

„Bietului domn din patul ăla i s-a făcut milă de cum arăt...”

La emisiunea „În fața ta”, când a fost întrebată dacă, în calitate de medic, a primit vreodată plicuri cu bani de la pacienți, Schrotter a răspuns că singurul lucru pe care l-a primit a fost un fruct. Epuizată de desele gărzi la spital și slăbită, ajunsă la o greutate de 47 de kilograme, într-0 zi un pacient abia operat i-a oferit un măr. Gestul pacientului a determinat-o să aibă un moment de conștientizare a faptului că ceva nu era în regulă, nici cu ea, nici cu condițiile în care lucra în spital.

„Nu. Ca medic am luat o singură dată un măr de la un pacient. Nu l-am luat, mi l-a oferit el.  Era un pacient abia operat, eu intrasem în salon. Făceam, cum spuneam, șapte-opt gărzi pe lună și ajunsesem la 47 de kilograme. Gărzile de chirurgie nu sunt gărzi ușoare pentru stagiari. Pacientul respectiv m-a strigat: domnișoara doctor, vă rog, luați mărul ăsta și mâncați-l. Cred că eram atât de slăbită și arătam atât de groaznic, că bietul om mi-a dat mărul lui să îl mănânc. Și în momentul ăla mi-am dat seama că ceva nu e în regulă, nici cu mine, nici cu ceea ce se întâmpla acolo. Ăla a fost primul moment în care m-am gândit că nu sunt pe  o direcție în regulă, dacă bietului domn din patul ăla i s-a făcut milă de mine, de cum arăt și a simțit că trebuie să mă alimenteze cumva”, a povestit antreprenoarea la emisiunea „În fața ta”.

Întrebată de ce nu a acceptat vreodată plicuri cu bani, presupunându-se că i s-au oferit, ea a subliniat că nu ar fi putut face asta, chiar dacă unii medici nu își permit luxul de a refuza plicul din diverse motive, cum ar fi obligațiile financiare sau familiale. Totuși, a precizat că fiecare își organizează viața și își urmează propriile principii, iar pentru ea personal nu ar fi fost niciodată o opțiune să accepte bani de la un pacient.

„(Dar de ce n-ați luat plic? Bănuiesc că vi se oferea). Eu nu vreau să comentez lucrul acesta. Am început spunându-vă că eu am refuzat să iau salariul de 2.700 lei cu opt gărzi pe lună, după șase ani de facultate. Dar din păcate nu toți medicii pot să își permită să facă lucrul acesta, pentru că au obligații, au familie, au probleme și ei. Nu e vorba că încerc să scuz pe cineva sau să găsesc o explicație. Nu știu, cred că fiecare își organizează viața și are principiile pe care le are. Eu pur și simplu n-aș fi putut niciodată să iau un plic cu bani de la un pacient. Nu puteam să fac lucrul ăsta. Mie mi-ar fi fost imposibil”, a spus ea.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am urmărit cu interes emisiunea în fața ta din acest weekend așteptând niște răspunsuri inedite de la un antreprenor ca Irina Schrotter, din păcate are aceeași mentalitate ca majoritatea antreprenorilor români. Plânge de mila salariaților pe care-i plătește cu minim pe economie și așteaptă ca statul să nu mai impoziteze salariile ca aceștia să câștige mai bine. Se pare că au trecut prea mulți ani de când era stagiar plătită cu 2700 de lei pe lună și când a refuzat acel salariu de mizerie deși toată lumea o ducea greu în anii '90. Se victimizează ca orice antreprenor român că afacerile merg greu și orice indexare a salariului minim îi provoacă frisoane dar din scurta observație asupra doamnei și chiar din ceea ce povestea nu rezultă că ar fi foarte strâmtorată. Era bine îmbracată, bine hrănită, purta bijuterii scumpe , bănuiesc că n-a venit la emisiune cu autobuzul și a petrecut ceva ani cu fiul ei care și-a făcut studiile în Elveția ( una dintre cele mai scumpe țări) și unde studiile costă exagerat de mult. Deci nu și-a depășit condiția de a ieși din mentalitatea și cultura organizațională românească . Când susții că profiturile din branșă sunt foarte mici dar ai un asemenea nivel de trai e clar că e vorba de o gândire schizofrenică. Îmi aduc aminte de un interviu hilar din anii '2000 cu un mic antreprenor de măcelărie care la întrebarea reporterului de ce carnea de porc e așa scumpă la el a dat un răspuns care l-a lăsat mut pe reporter " scump zici, păi dumneata știi cât mă costă pe mine întreținerea la Mercedes ? " încheiat citatul. La fel plânge de mila tinerilor care părăsesc țara dar omite cu grijă să spună că principala cauză e tocmai salariul de mizerie pe care și dânsa îl plătește propriilor salariați. Nici un antreprenor român din câți știu dar absolut nici unul nu a preluat în costuri impactul pandemiei sau a creșterii costurilor cu energia și combustibilul păstrând prețul la fel prin investiții serioase din profitul anilor de boom. Absolut toți au folosit atunci profiturile pentru propria bunăstare. Acum intră în sevraj când salariatul cere sau primește o indexare de la guvern de 15 % când prețurile la alimentele de bază și utilități au crescut cu peste 50 % și toți antreprenorii au aruncat toate costurile în prețuri contribuind la explozia inflației. Deci aceeași gândire de arendaș de moșie care e de acord cu orice politică economică a guvernului care privește salariații cu condiția să nu le afecteze nivelul lor de trai. Când mai dăm exemple de antreprenori de succes din occident ar fi bine să adăugăm că mulți din aceștia sunt și mari filantropi ceea ce nu e cazul la cei români. Lăsând la o parte faptul că antreprenoriatul nu e pentru plângăcioși te și miri cum de au emigrat peste 4 milioane de salariați și nici un antreprenor dacă e așa de grea viața de antreprenor. Am fost în câteva țări occidentale unde este implementat salariul minim ( Elveția, Germania , Danemarca , Franța ) de peste 1000 de € / lună și mi s-a spus că dacă un antreprenor nu poate plătii un astfel de salariu nu are voie să angajeze salariați și înseamnâ că modelul de business respectiv nu e viabil pe piață și asta e legea. Dacă nici un antreprenor român nu a reușit sa dezvolte o afacere acolo dar 4 milioane de salariați au reușit să se angajeze acolo asta spune multe despre "calitatea" antreprenorilor români.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult