Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum am trăit o epidemie de H1N1 la Londra: Isteria, exagerarea, lipsa de respect față de comunitate, mai contagioase decât virusul

H1N1 Londra

Foto: Guliver/ Getty Images

Ceea ce se întâmplă acum, în cazurile declarate de coronavirus, mă duce cu gândul la prima pandemie de gripă pe care am trăit-o în Marea Britanie în 2009 - 2010 - e vorba de gripa porcină H1N1. În perioada respectivă, în colectivul în care lucram, am participat la punerea la punct a programului de comunicare și asigurarea unui serviciu continuu pentru toate serviciile esențiale, în cazul care personalul ar fi fost afectat sau am fi avut cazuri care ar fi fost în carantină.

Îmi amintesc de faptul că totul era făcut în ordine, structurat, fără emoție sau panică, așezat, gospodărește și gândit până în cel mai mic detaliu. Lucru care, de altfel, ne-a servit și la nivel individual și la nivel comercial, ajutându-ne pe de-o parte să ne protejăm și pe de altă parte, să menținem un serviciu bun pentru clienții noștri. 

Sfaturile de atunci, rămase disponibile pe site-ul guvernamental al departamentului sănătății, sunt valabile și astăzi, în mare parte, și reluate de Organizația Mondială a Sănătății și de anumite guverne și departamente de sănătate. În plus, companiile încep să comunice cu angajații și să le atragă atenția la câteva lucruri esențiale care țin de igiena personală sau igiena în spațiile publice, dar și la călătoriile în afara teritoriului țării și carantinele preventive, autoimpuse, în momentul reîntoarcerii în țară.

Accentul este foarte clar pe respectul de sine și respectul față de ceilalți, de comunitate. Împuternicirea fiecăruia și conștientizarea faptului că suntem parte dintr-un întreg și trebuie să lucrăm împreună pentru ca să ne fie bine tuturor și să scăpăm de gripă cât mai rapid și fără consecințe grave. Toate aceste lucruri sunt facilitate și de o rețea de servicii (de la cumpărături efectuate la domiciliu, la accesul serviciilor medicale online) destul de bine pusă la punct, cel puțin în marile zone urbane. Pentru zonele izolate, intervin sfaturi în legătură cu un minim necesar pentru perioade de 14-28 de zile de carantină și lucrurile de bază pe care fiecare trebuie să le ia în calcul în aceste situații și în funcție de contextul personal (vârstă, condiție de sănătate, etc).

Nu mă pot abține să nu compar aceste detalii cu ceea ce văd în presă, cu tonul alarmist al unor publicații sau comportamentele emoționale ale unor persoane care răspund și reacționează exagerat. Emoția nu este niciodată un bun sfătuitor. Dimpotrivă.

Sănătate și înțelepciune ne doresc.

PS: Între timp, H1N1 a fost inclus în virusurile prevenite de vaccinurile antigripale, lucru la care mă aștept să se întâmple și cu coronavirus, după perioada de testare necesară. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În ceea ce privește România, starea de panică a fost generată de intervențiile alarmiste ale unor televiziuni, dar și de așa-zisele informații ”pe surse” care au invadat rețelele de socializare. De ieri, aceleași televiziuni recomandă să nu intrăm în panică, deoarece au constatat că lucrurile tind să scape de sub control: cozile de la magazine, disperarea cu care se cumpără masiv inclusiv alimente perisabile, năvala asupra spitalelor de urgență pentru simplul fapt că ai fost în nu știu ce zonă aflată la 1000 de km de un sat în care s-au îmbolnăvit câțiva oameni, probabil din cauza virusului ”fatal” etc. Dar, ca de obicei, întâi aruncăm ”bomba” și abia după aceea ne gândim dacă nu cumva am greșit ținta! Sau poate ... nu?!
    • Like 0


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult