Captură foto: Recorder.ro
După ce investigația Recorder despre „Schema Nordis” a dezvăluit o adevărată mașinărie de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar, reprezentanții companiei încearcă să se apere, subliniind într-o comunicat public că ancheta jurnalistică „are scopuri electorale” și că „este un material de propagandă”. În realitate, jurnaliștii au devoalat ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari țepe imobiliare la nivel național. Investigația arată și că, în România, spre deosebire de alte țări europene, cumpărătorii nu sunt protejați. De altfel, Republica a stat de vorbă cu unul dintre păgubiții Nordis. Acesta a mărturisit că în anul 2019 a semnat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare pentru un aprtament de tip studio într-una din clădirile ansamblului Nordis Mamaia, dar nu a mai intrat niciodată în posesia bunului pentru care a plătit suma integrală.
În reacția Nordis Group apărută după ancheta Recorder, reprezentanții companiei susțin că nu ar fi vândut apartamente de două ori și că ar fi plătit despăgubiri de 115 milioane de lei clienților pe care îi acuză că „au apelat ulterior la presiuni și șantaj pentru a obține beneficii suplimentare”.
Ancheta jurnalistică a scos la iveală o escrocherie de proporții, care a căpătat toate ingredientele unei scheme piramidale, cu sute de oameni păgubiți și multe milioane de euro dispărute din conturile dezvoltatorului, după cum scrie Recorder.
Cum gândește Nordis
În comunicatul de presă publicat săptămâna trecută, citat de SpotMedia, reprezentanții Nordis precizează că grupul „a fost ținta unor atacuri media care au adus în discuție atât activitatea companiei, cât și integritatea acesteia”.
Principalele șase precizări ale Nordis:
1) Nordis Group nu a vândut unitățile de două ori, așa cum se speculează. Este imposibil acest lucru. La baza oricărui contract de vânzare-cumpărare stă un extras de carte funciară. Acest extras este întotdeauna liber de sarcini, altfel vânzarea nu poate avea loc.
2) Până la acest moment, Nordis Group a plătit rezilieri și despăgubiri în valoare de 115.000.000 de lei și a restituit astfel sume semnificative de bani clienților sau partenerilor care, deși inițial păreau de bună credință, au apelat ulterior la presiuni și șantaj pentru a obține beneficii suplimentare. În ciuda acestui efort considerabil și a reparațiilor financiare oferite, aceste persoane au continuat să atace imaginea companiei în mass-media, prezentând versiuni trunchiate sau false ale situațiilor.
3) Atacurile la adresa Nordis din ultimii 2 ani, care au avut la bază interese personale asupra business-ului (a se vedea numeroase articole apărute in mass media) și contextul socio-economic au influențat negativ dezvoltarea conform planului, compania fiind nevoită să se apare, să plătească daune în loc să construiască, ceea ce a încetinit activitatea de dezvoltare.
4) Lupta unor entități pentru declararea insolvenței denotă rea voință și lipsa de conștientizare a faptului că această decizie prejudiciază în special investitorii ai căror proprietăți sunt în curs de dezvoltare.
5) Considerăm insolvența drept o perioadă de reorganizare și căutăm soluții pentru a redresa business-ul care nu este doar al Nordis, este al tuturor celor care au ales să investească într-un concept deosebit.
6) Încercările repetate de rezolvare pe cale amiabilă a tuturor dosarelor de deschidere a procedurii insolvenței au generat o reacție total contrară; respectiv, nu s-a înțeles efortul Nordis de a se redresa și de a duce la capăt proiectele și de a livra unitățile promise, ci s-a înțeles că formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței reprezintă cel mai bun mijloc de presiune pentru a obține sume de bani de la Nordis.
Dincolo de aceste concluzii, Nordis mai spune că investigația Recorder „a fost realizată într-un moment politic cheie, înaintea alegerilor” și are ca scop „forțarea Președintei Comisiei Juridice a Camerei Deputaților de a demisiona din funcție, implicit excluderea ei de pe listele parlamentare, ceea ce vizează scoaterea acesteia din Parlament”.
În urma anchetei jurnalistice, deputata Laura Vicol a demisionat marţea trecută din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor și, ulterior, din PSD. Laura Vicol este căsătorită cu Vladimir Ciorbă, asociatul principal al Nordis, iar jurnaliștii de la Recorder și G4 Media au dezvăluit cum deputata social-democrată a profitat de-a lungul ultimilor ani de banii grupului Nordis pentru a-și însuși bunuri de lux.
Mărturia unui păgubit Nordis
Reprezentanții Nordis, prin încercarea de a-și justifica modul de operare, se încurcă în minciuni și indică fix ceea ce păgubiți susțin că au făcut, adică au recompartimentat imobilele pentru care oamenii au plătit banii când încă erau în faza de proiect și aveau o altă încadrare.
„În România, nu constituie încălcare a legii semnarea unui ante-contract și a unui contract final pentru aparent aceeași unitate. Odată cu schimbarea modelului de business, de la o clădire cu apartamente într-un ansamblu hotel&residence, fiind 2 concepte diferite integrate, întregul sistem de notare a unităților s-a modificat”, spun cei de la Nordis. Și par să certifice prin această afirmație ceea ce a indicat un păgubti într-un interviu pentru Republica.
După ce a plătit a doua tranșă de bani, domnul Mihai a solicitat să meargă la fața locului împreună cu familia pentru a vedea evoluția proiectului. A ajuns cu soția sa la Constanța și spune că, în prima fază, personalul Nordis a fost foarte amabil cu aceștia. Le-au indicat și prezentat imobilul aferent promisiunii, iar domul Mihai spune că viitorul său apartament chiar avea și o numerotare pe un perete.
La câteva luni bune de la prima vizionare, domnul Mihai primește un e-mail cu o factură aflată în atașament, în care i se solicita plata unei alte transe de bani conform promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare. Așa că a solicitat să meargă din nou la Constanța să vadă evoluția proiectului.
„Am fost întâmpinat de o altă persoană responsabilă, care nu a știut să îmi mai arate care este imobilul din promisiune, deoarece în toată această perioadă a fost făcută o recompartimentare fără că noi să avem habar, iar imobilul inițial indicat a dispărut din planul de amplasament”, mărturisește domnul Mihai.
Concret, imobilul pe care reprezentanții Nordis i l-au indicat lui și familiei sale la prima vizionare nu mai era acolo la a doua vizionare. Domnul Mihai spune ca reprezentantul Nordis care îl însoțea de această dată era fratele unuia dintre partenerii principali ai grupului, iar în momentul în care a intrat în apartamentul despre care știa că este al său, așa cum îi indicaseră reprezentanții Nordis la prima vizionare, a observat că a apărut o ușă intermediară care lega două studiouri alipite.
Domnul Mihai l-a întrebat pe reprezentantul Nordis ce e cu acea ușă, dar acesta nu a știut să-i spună motivul. „<< Poate să vorbim pe la juridic, să vedem. Ar trebui să vorbim și cu șeful de șantier, ca să vedem ce s-a întâmplat și cum a apărut această ușă aici, că nici noi nu știm. >> Deci numai lucruri de genul acesta. Au rămas puțin surprins. Credeți-mă, m-am simțit precum într-un banc de Caragiale”, declară domnul Mihai pentru Republica.
Acesta indică faptul că, deși se obliga prin cadrul promisiuni că nu avea voie să facă nici o modificare, dezvoltatorul nu a respectat promisiunea.
Domnul Mihai s-a trezit că litigiul pe imobilul de la etajul unde știa că e apartamentul său a fost notat pe un imobil aflat la un alt etaj. Iar acest imobil avea o suprafață utilă de vreo 20m². „Cred că era vorba de un birou sau spațiu tehnic”, spune domnul Mihai.
Cum a fost posibil această schimbare? Cu ajutorul unui notar diferit față de cel în fața căruia s-a făcut promisiunea de vânzare cumpărare între domnul Mihai și Nordis.
„Promisiunea inițială a fost semnată de un notar, actele adiționale au fost semnate de un alt notar”, spune domnul Mihai, care ține să precizeze că el și soția sa nu au avizat și nu i-au dat acordul pentru așa ceva.
Tot domnul Mihai precizează că recompartimentarea întregului bloc a fost făcută fără că oamenii să știe. În plus, imobilul său inițial, care a fost identificat, a fost ulterior înstrăinat către o altă firmă care a cumpărat mai multe apartamente de la grupul Nordis.
Notă editorială: Pentru a proteja identitatea păgubitului, având în vedere că acesta încă se judecă cu grupul Nordis, Republica a ales să folosească un nume fictiv pentru persoana prejudiciată. Întreaga mărturie poate fi citită integral aici.
Efectele Nordis. PSD vrea să modifice după model francez legea care vizează dezvoltatorii imobiliari
După ce acest caz a trezit furia opiniei publice chiar în perioada de campanie, când PSD vrea să le ceară votul oamenilor, Marcel Ciolacu a încercat să scap de acest cartof fierbinte și a anunțat modificarea legii pentru a limita avansul dat la achiziția unui apartament în fază de proiect. Avansul va fi de cel mult 10% însă ar putea fi și mai mare, între 10% și 40%. Există o singură condiție însă: dezvoltatorul trebuie să încheie o poliță de asigurare cu o societate de asigurări, pentru a fi protejată această investiție. În prezent, avansul poate fi și de 90% și, cu cât este mai mare, dezvoltatorul imobiliar poate veni cu reduceri de preț.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ca NORDIS a incercat sa traga teapa celor care au dat avansuri (promisiuni) in vederea unei incheieri de vanzare/cumparare este cu totul si cu totul altceva.
https://defapt.ro/finul-laurei-vicol-directorul-portului-constanta/