Azi este Ziua Justiției (prima duminică din iulie) și cred că e momentul să explorăm dacă Brexitul poate afecta în vreun fel justiția din România. Cămașa e mai aproape de piele decât haina, așa încât voi porni de la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii și de la anticorupție, înainte de Mecanismul de Cooperare și Verificare și Procurorul European.
Probabil că înaintea alegerilor parlamentare (a căror dată încă nu a fost stabilită), vor avea loc alegerile pentru noua componență a CSM 2017-2022. Din fericire, Curtea Constituțională a tranșat problema pe care o creaseră unii membri ai actualului CSM împreună cu majoritatea politică din Senat. Din nefericire, nici ministrul Justiției, via primul-ministru, nici președintele nu s-au implicat în blocarea din fașă a problemei. Optimiștii spun că sistemul de justiție are deja propriii anticorpi, acum sub forma UNJR; pesimiștii, însă, punctează că a fost nevoie de o cale de intervenție excepțională, care avea foarte mici șanse de reușită.
Președintele a mai făcut un gest care a complicat situația, prin numirea dnei Stanciu la CCR. Astfel, e posibil ca, în această vară, numirea noului Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie opera actualului CSM, cu o majoritate suspect de apropiată de majoritatea din Senat. Ar fi fost mult mai bine, pentru noi toți, ca numirea noului Președinte ICCJ să fie lăsată la latitudinea viitorului CSM, legitimat prin votul adunărilor de magistrați. Prin aceste gesturi, Președintele României s-a îndepărtat un pic de promisiunea din februarie, „ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului.”
Din perspectiva MCV (despre care știm că va fi dizolvat până la alegerile europarlamentare din 2019), lucrurile se văd exact așa: una caldă, două reci. Pe vremea când responsabilul MCV din Reprezentanța Comisiei Europene la București era un britanic, cele „reci” nu ar fi trecut neobservate! Odată cu Brexitul, genul ăsta de erori de parcurs vor fi din ce în ce mai ignorate, iar pericolul unei justiții prost calibrate ne amenință mai mult pe noi, românii, decât pe britanici, olandezi, finlandezi sau germani. De Ziua Justiției, ar fi bine să reflectăm cât de multe astfel de erori sau deficiențe suntem dispuși să tolerăm, pentru că 2 pe an mi se pare deja prea mult!
Din fericire, Brexitul nu ne afectează eforturile anticorupție. UK Bribery Act din 2010 (legea britanică împotriva corupției, intrată în vigoare în 2011) rămâne în vigoare și atrage răspunderea, sub legea britanică, pentru orice act de corupție înfăptuit de un partener de afaceri din România (furnizor sau client), dacă acesta are un contract direct cu o firmă din Marea Britanie. Principiul răspunderii pentru eșecul de a preveni corupția, coloana vertebrală a UKBA, este reflectat și în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, care menține paradigma din 2012-2015, asimilând orice incident de integritate cu un eșec de management.
Dacă totul merge bine la DNA, cu sau fără ajutorul MCV ori UKBA, ne vom putea îndrepta atenția și asupra evoluțiilor europene privind înființarea Procurorului European (EPPO). Așa cum arătam în septembrie (video II), România poate utiliza experiența DNA pentru a construi și lansa EPPO în 2019, în timpul președinției rotative a Consiliului European. Iar Brexitul poate fi o oportunitate nesperată pentru proiectul EPPO, măcar pentru că nu mai suntem nevoiți să acomodăm și să ajustăm sistemul european de justiție, codificat, cu cel britanic, jurisprudențial. Ca să fiu și mai exact în exprimare, ajustarea EPPO față de sistemul de common law din Irlanda va fi mult mai simplă decât dacă Marea Britanie rămânea în UE.
Întrebarea la care ar trebui să putem răspunde azi, de Ziua Justiției, este dacă știm să ne raportăm în primul rând la drepturile noastre de cetățeni europeni? Avem dorința individuală, unul câte unul, de-a ne garanta aceste drepturi printr-o Justiție imparțială și eficientă? Avem și putința instituțională, prin CSM, ICCJ, DNA, MJ și Administrația Prezidențială, de-a ne construi cadrul instituțional care să ne protejeze aceste drepturi individuale, la nivel european? Sau ne mulțumim cu declarații sforăitoare, lipsite de concretețe pentru viitorul nostru și al copiilor noștri?
===
Codru Vrabie, membru al Asociației Funky Citizens, este implicat în proiectul OnoratăInstanță.ro, care a dezvoltat indicele de performanță instituțională pentru instanțe și parchete.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.