Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum poate afecta Brexit justiția din România

Azi este Ziua Justiției (prima duminică din iulie) și cred că e momentul să explorăm dacă Brexitul poate afecta în vreun fel justiția din România. Cămașa e mai aproape de piele decât haina, așa încât voi porni de la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii și de la anticorupție, înainte de Mecanismul de Cooperare și Verificare și Procurorul European.

Probabil că înaintea alegerilor parlamentare (a căror dată încă nu a fost stabilită), vor avea loc alegerile pentru noua componență a CSM 2017-2022. Din fericire, Curtea Constituțională a tranșat problema pe care o creaseră unii membri ai actualului CSM împreună cu majoritatea politică din Senat. Din nefericire, nici ministrul Justiției, via primul-ministru, nici președintele nu s-au implicat în blocarea din fașă a problemei. Optimiștii spun că sistemul de justiție are deja propriii anticorpi, acum sub forma UNJR; pesimiștii, însă, punctează că a fost nevoie de o cale de intervenție excepțională, care avea foarte mici șanse de reușită.

Președintele a mai făcut un gest care a complicat situația, prin numirea dnei Stanciu la CCR. Astfel, e posibil ca, în această vară, numirea noului Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie opera actualului CSM, cu o majoritate suspect de apropiată de majoritatea din Senat. Ar fi fost mult mai bine, pentru noi toți, ca numirea noului Președinte ICCJ să fie lăsată la latitudinea viitorului CSM, legitimat prin votul adunărilor de magistrați. Prin aceste gesturi, Președintele României s-a îndepărtat un pic de promisiunea din februarie, „ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului.”

Din perspectiva MCV (despre care știm că va fi dizolvat până la alegerile europarlamentare din 2019), lucrurile se văd exact așa: una caldă, două reci. Pe vremea când responsabilul MCV din Reprezentanța Comisiei Europene la București era un britanic, cele „reci” nu ar fi trecut neobservate! Odată cu Brexitul, genul ăsta de erori de parcurs vor fi din ce în ce mai ignorate, iar pericolul unei justiții prost calibrate ne amenință mai mult pe noi, românii, decât pe britanici, olandezi, finlandezi sau germani. De Ziua Justiției, ar fi bine să reflectăm cât de multe astfel de erori sau deficiențe suntem dispuși să tolerăm, pentru că 2 pe an mi se pare deja prea mult!

Din fericire, Brexitul nu ne afectează eforturile anticorupție. UK Bribery Act din 2010 (legea britanică împotriva corupției, intrată în vigoare în 2011) rămâne în vigoare și atrage răspunderea, sub legea britanică, pentru orice act de corupție înfăptuit de un partener de afaceri din România (furnizor sau client), dacă acesta are un contract direct cu o firmă din Marea Britanie. Principiul răspunderii pentru eșecul de a preveni corupția, coloana vertebrală a UKBA, este reflectat și în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, care menține paradigma din 2012-2015, asimilând orice incident de integritate cu un eșec de management.

Dacă totul merge bine la DNA, cu sau fără ajutorul MCV ori UKBA, ne vom putea îndrepta atenția și asupra evoluțiilor europene privind înființarea Procurorului European (EPPO). Așa cum arătam în septembrie (video II), România poate utiliza experiența DNA pentru a construi și lansa EPPO în 2019, în timpul președinției rotative a Consiliului European. Iar Brexitul poate fi o oportunitate nesperată pentru proiectul EPPO, măcar pentru că nu mai suntem nevoiți să acomodăm și să ajustăm sistemul european de justiție, codificat, cu cel britanic, jurisprudențial. Ca să fiu și mai exact în exprimare, ajustarea EPPO față de sistemul de common law din Irlanda va fi mult mai simplă decât dacă Marea Britanie rămânea în UE.

Îți recomandăm

Întrebarea la care ar trebui să putem răspunde azi, de Ziua Justiției, este dacă știm să ne raportăm în primul rând la drepturile noastre de cetățeni europeni? Avem dorința individuală, unul câte unul, de-a ne garanta aceste drepturi printr-o Justiție imparțială și eficientă? Avem și putința instituțională, prin CSM, ICCJ, DNA, MJ și Administrația Prezidențială, de-a ne construi cadrul instituțional care să ne protejeze aceste drepturi individuale, la nivel european? Sau ne mulțumim cu declarații sforăitoare, lipsite de concretețe pentru viitorul nostru și al copiilor noștri?

===

Codru Vrabie, membru al Asociației Funky Citizens, este implicat în proiectul OnoratăInstanță.ro, care a dezvoltat indicele de performanță instituțională pentru instanțe și parchete.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nicicum. Nu exista nici o legatura intre Brexit si ceea ce noi numim justitie. La noi lipsesc institutii minimale si in compensare avem o organizare pe caste. CSM nu este decat un sindicat al magistratilor cu roluri diverse. Cine compune CSM, cum poate CSM sa se erijeze intr-o institutie publica daca nu este dependenta prin mecanisme democratice de justitiabil si foarte dependenta de decizia politica? Cum se intra in profesiile juridice si cum sunt eliminate persoanele care nu corespund profesional sau moral? Cum pot fi procurorii asimilati judecatorilor cand locul lor este langa avocat? Noi suntem pe alta planeta, pe noi Brexit nu are cum sa ne afecteze. Suntem handicapati la capitolul de organizare pe baza de principii. NU suntem in situatia in care sa aducem mici corectii ci suntem in situatia rediscutarii unor principii transate deja de mii de ani. Noi avem dezbateri pe tot felul de teme fara importanta si dezbatem si subiecte care nu pot fi dezbatute avand valoare de principiu si le dezbatem cu politruci fara nici o pregatire juridica.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult