Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cum poate afecta Brexit justiția din România

Azi este Ziua Justiției (prima duminică din iulie) și cred că e momentul să explorăm dacă Brexitul poate afecta în vreun fel justiția din România. Cămașa e mai aproape de piele decât haina, așa încât voi porni de la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii și de la anticorupție, înainte de Mecanismul de Cooperare și Verificare și Procurorul European.

Probabil că înaintea alegerilor parlamentare (a căror dată încă nu a fost stabilită), vor avea loc alegerile pentru noua componență a CSM 2017-2022. Din fericire, Curtea Constituțională a tranșat problema pe care o creaseră unii membri ai actualului CSM împreună cu majoritatea politică din Senat. Din nefericire, nici ministrul Justiției, via primul-ministru, nici președintele nu s-au implicat în blocarea din fașă a problemei. Optimiștii spun că sistemul de justiție are deja propriii anticorpi, acum sub forma UNJR; pesimiștii, însă, punctează că a fost nevoie de o cale de intervenție excepțională, care avea foarte mici șanse de reușită.

Președintele a mai făcut un gest care a complicat situația, prin numirea dnei Stanciu la CCR. Astfel, e posibil ca, în această vară, numirea noului Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie opera actualului CSM, cu o majoritate suspect de apropiată de majoritatea din Senat. Ar fi fost mult mai bine, pentru noi toți, ca numirea noului Președinte ICCJ să fie lăsată la latitudinea viitorului CSM, legitimat prin votul adunărilor de magistrați. Prin aceste gesturi, Președintele României s-a îndepărtat un pic de promisiunea din februarie, „ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului.”

Din perspectiva MCV (despre care știm că va fi dizolvat până la alegerile europarlamentare din 2019), lucrurile se văd exact așa: una caldă, două reci. Pe vremea când responsabilul MCV din Reprezentanța Comisiei Europene la București era un britanic, cele „reci” nu ar fi trecut neobservate! Odată cu Brexitul, genul ăsta de erori de parcurs vor fi din ce în ce mai ignorate, iar pericolul unei justiții prost calibrate ne amenință mai mult pe noi, românii, decât pe britanici, olandezi, finlandezi sau germani. De Ziua Justiției, ar fi bine să reflectăm cât de multe astfel de erori sau deficiențe suntem dispuși să tolerăm, pentru că 2 pe an mi se pare deja prea mult!

Din fericire, Brexitul nu ne afectează eforturile anticorupție. UK Bribery Act din 2010 (legea britanică împotriva corupției, intrată în vigoare în 2011) rămâne în vigoare și atrage răspunderea, sub legea britanică, pentru orice act de corupție înfăptuit de un partener de afaceri din România (furnizor sau client), dacă acesta are un contract direct cu o firmă din Marea Britanie. Principiul răspunderii pentru eșecul de a preveni corupția, coloana vertebrală a UKBA, este reflectat și în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, care menține paradigma din 2012-2015, asimilând orice incident de integritate cu un eșec de management.

Dacă totul merge bine la DNA, cu sau fără ajutorul MCV ori UKBA, ne vom putea îndrepta atenția și asupra evoluțiilor europene privind înființarea Procurorului European (EPPO). Așa cum arătam în septembrie (video II), România poate utiliza experiența DNA pentru a construi și lansa EPPO în 2019, în timpul președinției rotative a Consiliului European. Iar Brexitul poate fi o oportunitate nesperată pentru proiectul EPPO, măcar pentru că nu mai suntem nevoiți să acomodăm și să ajustăm sistemul european de justiție, codificat, cu cel britanic, jurisprudențial. Ca să fiu și mai exact în exprimare, ajustarea EPPO față de sistemul de common law din Irlanda va fi mult mai simplă decât dacă Marea Britanie rămânea în UE.

Îți recomandăm

Întrebarea la care ar trebui să putem răspunde azi, de Ziua Justiției, este dacă știm să ne raportăm în primul rând la drepturile noastre de cetățeni europeni? Avem dorința individuală, unul câte unul, de-a ne garanta aceste drepturi printr-o Justiție imparțială și eficientă? Avem și putința instituțională, prin CSM, ICCJ, DNA, MJ și Administrația Prezidențială, de-a ne construi cadrul instituțional care să ne protejeze aceste drepturi individuale, la nivel european? Sau ne mulțumim cu declarații sforăitoare, lipsite de concretețe pentru viitorul nostru și al copiilor noștri?

===

Codru Vrabie, membru al Asociației Funky Citizens, este implicat în proiectul OnoratăInstanță.ro, care a dezvoltat indicele de performanță instituțională pentru instanțe și parchete.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nicicum. Nu exista nici o legatura intre Brexit si ceea ce noi numim justitie. La noi lipsesc institutii minimale si in compensare avem o organizare pe caste. CSM nu este decat un sindicat al magistratilor cu roluri diverse. Cine compune CSM, cum poate CSM sa se erijeze intr-o institutie publica daca nu este dependenta prin mecanisme democratice de justitiabil si foarte dependenta de decizia politica? Cum se intra in profesiile juridice si cum sunt eliminate persoanele care nu corespund profesional sau moral? Cum pot fi procurorii asimilati judecatorilor cand locul lor este langa avocat? Noi suntem pe alta planeta, pe noi Brexit nu are cum sa ne afecteze. Suntem handicapati la capitolul de organizare pe baza de principii. NU suntem in situatia in care sa aducem mici corectii ci suntem in situatia rediscutarii unor principii transate deja de mii de ani. Noi avem dezbateri pe tot felul de teme fara importanta si dezbatem si subiecte care nu pot fi dezbatute avand valoare de principiu si le dezbatem cu politruci fara nici o pregatire juridica.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult