Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum poți distruge cu o cifră o conspirație despre multinaționale

companie multinationala

Foto Getty Images

Fantastic cum poți distruge o conspirație cu o cifră, dacă o explici simplu și pe înțelesul tuturor. Un prieten m-a sunat recent și mi-a spus că sunt două variante să distrugi o conspirație: demonstrezi tehnic că NU e adevărată (greu de explicat și înțeles) sau presupui că este adevărată, vezi implicațiile și demonstrezi la final că este absurd. A doua este mai simplă și ușor de înțeles. Are dreptate. Nu îți cer să mă crezi … doar să înțelegi.

Conspirație: Multinaționalele nu declară profitul în Romania, nu plătesc taxe și de aceea nu ne dezvoltăm. Aceasta este cea mai mare problemă. Restul sunt secundare, irelevante și multe derivă din problema multinaționalelor.

Presupunem că este adevărat. Hai să vedem care sunt implicațiile - voi ajunge la o cifră esențială care demonstrează absurditatea conspirației, vezi mai jos.

- Cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România (605.646 firme) a fost de 2.374 mld lei în 2022, 50% este concentrată în 1.010 companii, dintre care 80% sunt multinaționale (venituri cumulate circa 1.000 mld lei), 35% au pierderi & 65% obțin profit, cu o profitabilitate medie de 2,5%

apasă pe imagine pentru a vedea la dimensiune mai mare

- profitul mediu al companiilor active în România a fost de 8% în 2022, dar dacă eliminăm sectorul de energie și combustibil (cu profituri excepționale în 2022) ajungem la circa 5%, aproape de media ultimilor ani

- să presupunem acum că multinaționalele ar face un profit de 4 ori mai mare decât cel actual, adică 10% vs 2.5%. Deci, să presupunem că profitul brut real al multinaționalelor ar fi de 10%, dublu vs media națională, un rezultat excepțional. Ce impozit pe profit ar plăti aceste companii, în acest scenariu? 1000 mld lei (cifra afaceri) x 10% (profit brut) x 16% (impozit) = 16 mld lei. Aceasta înseamnă doar 1% din PIB. Foarte puțin! Deficitul fiscal din acest an va depăși 100 mld lei. Salariile din sectorul public costă anual 120 mld lei. ANAF are de recuperat 70 mld lei datorii restante, din care 58 mld lei provin de la top 1000 restanțieri, un sfert provin de la companii de stat, zero multinaționale în top 1.000 restanțieri. Acestea sunt problemele adevărate!

apasă pe imagine pentru a vedea la dimensiune mai mare

apasă pe imagine pentru a vedea la dimensiune mai mare

Nu sunt avocatul nimănui. Nu susțin că absolut toate multinaționalele declară profitul real, ori că toate sunt ușă de biserică. Este treaba instituțiilor să demonstreze contrariul, acolo unde este cazul, punctual. Eu doar demonstrez, cred că foarte simplu și clar, un adevăr = dacă toate multinaționalele ar obține profituri excepționale în România, impactul fiscal ar fi marginal. Nu aici este problema esențială. Probabil este doar o marotă aruncată de unii, pentru a deturna atenția de la adevăratele probleme: risipa din bugetul public, colectarea foarte scăzută la ANAF, legislația foarte proastă care permite corupților să rămână în libertate cu averile ilicite neatinse, amnistie fiscală pentru rău platnici și împovărarea excesivă a celor care își plătesc dările la stat, traficul ilicit foarte mare, capacitatea modestă a guvernului de a planifica și executa investiții publice și de absorbție a fondurilor europene, lipsa reformelor profunde și revoluționare în administrația publică, digitalizate, educație, sănătate, piață de capital, sistemul public de pensii și așa mai departe. 

Recent am demonstrat tehnic că multinaționalele au o contribuție decisivă la bugetul public în ultimii 15 ani, dar nu datorită impozitului pe profit, ci accizelor, TVA și contribuțiilor pentru angajați. Acum am demonstrat invers, dacă nu ar fi adevărat, este irelevant pentru situația bugetului public. Crezi? Nu îți cer, nu mă interesează. Dar dacă nu înțelegi, te invit să-mi dai unfollow și îți doresc succes în procesul de identificare a dușmanilor externi și alibiuri conspiraționiste pentru toate problemele acestei țări.

Cred totuși că înțelegi, din moment ce ai citit până la capăt. Dacă vrei să faci un bine și altora, să-i ajuți să înțeleagă și să-i vindeci de boala conspiraționistă, distribuie acest text.

Articol preluat de pe contul de Facebook al autorului 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Interesant că acești conspiraționiști se lamentează că firmele nu plătesc impozit pe profit dar nici măcar nu amintesc că suntem pe ultimul loc în UE la colectarea TVA.
    • Like 0
  • Mihnea check icon
    Cred ca lucrurile trebuie privite cu mai multa impartialitate.
    Corporatiile cu cifre de afaceri mari sunt evident un plus pentru economie si buget; sustin un numar important de locuri de munca si genereaza incasari mari din tva si taxele pe munca.
    In acelasi timp, intr-o economie normala, valoarea bursiera a unei astfel de companii este determinata in buna masura de capacitatea de a face profit pentru actionari. https://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/New_Home_Page/datafile/margin.html
    Mi se pare de domeniul evidentei ca actionarii unor corporatii care vad ca in Romania, filiala lor produce 1% profit, sa analizeze foarte serios retragerea din piata.
    Cu alte cuvinte, un comportament economic corect ar conduce la raportarea realista a profitabilitatii. Exportul profitului prin inginerii contabile nu face altceva decat sa ne faca sa intelegem din ce in ce mai greu de ce rata de colectare in Romania este atat de mica.
    Pe langa ratiunile strict economice, acest fenomen ne mai spune un lucru: firmele straine nu au incredere in modul in care statul roman gestioneaza banii incasati din impozite si atunci prefera, probabil, sa plateasca impozite unor guverne care fac lucruri utile economiei cu acesti bani. Caz in care, guvernul ar face bine sa se aplece cu precadere pe partea de cheltuieli a bugetului.
    Ideea cu impozitul de 1% pe cifra de afaceri mi se pare usor stupida pentru ca practic, transforma toata povestea intr-un TVA de 20% si inflatie.
    • Like 0
  • În primul rând termenul -de fapt stereotipul - de CONSPIRAȚIE e folosit de dumneata cu sens voit greșit, doar pentru a inocula un dispreț pentru cei care au cumva alte păreri decât vrei dumneata. Corect este să spui SUSPICIUNE sau CONVINGERE, dar CONSPIRAȚIE e chiar lipsit de sens în acest caz concret, al evaziunii fiscale (chiar ”legale”) a unor firme, fie ele și multinaționale.
    Acum pe fond:
    Eu sunt convins că datele financiare prezentate de dumneata sunt corecte, nici nu mă mai obosesc să le verific cumva. De asemenea, semnificația lor este cu siguranță cea dată de dumneata. Dar iarăși ieși cu abureli la interval: asta e problema? Că și cu și fără impozitul pe profitul real al multinaționalelor tot nu am avea bani suficienți la buget? Da, cred și eu asta, dar ce vrei să spui dumneata, că dacă așa stau lucrurile, atunci ar trebui să lăsăm în pace multinaționalele să-și facă de cap și prin inginerii financiare să-și externalizeze profitul, adică să facă practic un fel de evaziune fiscală ”legală”? Lumea nu crede, așa cum susții dumneata, că singura problemă a finanțelor românești e (ne)taxarea multinaționalelor - dimpotrivă, tooată lumea știe și se revoltă împotriva statului ”obez”, cheltuitor și incompetent - dar aici avem o problemă de principiu. Dumneata duci acest principiu în derizoriu.
    Și dacă tot ai dumneata atitudinea asta lejeră și împăciuitoare, de avocat al celor care păgubesc bugetul de stat, dacă impactul fiscal e marginal, eu îți ofer o provocare absolut similară: vino dumneata ca și până acum, cu date concrete, referitoare la pensiile speciale. Care e valoarea lor și cu cât impactează bugetul de stat dacă se renunță la ele. Vei observa, cu siguranță, că și impactul acestor pensii speciale asupra bugetului, e, așa cum spui, marginal. Atunci, după logica dumitale, ar trebui să fii și avocatul menținerii pensiilor speciale, în pofida opiniei publicului larg. Și totuși sunt convins că în aces caz NU vei fi avocatul păstrării pensiilor speciale, ci al eliminării lor, oricât de marginal ar fi impactul bugetar. Dar atunci, într-o speță oarecum similară, de ce depui atâta efort pentru apărarea intereselor multinaționalelor, efort demn de o cauză mai bună? Pam-pam. Întrebare întrebătoare. Și abia acum cuvântul ”conspirație” (referitor la propaganda dirijată în media) parcă începe să ne revină cumva în minte și să capete cumva, un sens.
    • Like 2
  • 1% din PIB nu e putin ; oricum , puteti calcula linistit cu 20% vs 2.5%, nu cu 10%.

    Evident ca nu acopera gaura nici cu acesti bani... Si chiar daca ar fi acoperit-o, ar ajunge din nou sa cheltuie mai mult decat au. Atata timp cat cineva e dispus sa te imprumute, n-ar fi o nebunie politica sa nu iei banii ca sa dai pomeni?
    • Like 0
  • de acord că numai un spirit ticălos, primitiv, bălăcindu-se în impostură, cheltuiește mai mult decât are de primit din banii altcuiva, iar aici mă refer la guvern, la legiuitor, la orice ales prin proces electoral. Atunci când cheltuiala se face pentru consum, și te împrumuți ca să consumi, acel ticălos devine trădător, iar trădarea are un singur leac. Dar de aici, să folosești metoda reducerii la absurd și să-mi declari că nu am încasa mare lucru de la multinaționale și deci cei ce tânjesc după puținul ăla sunt conspiraționiști mi se pare sfidător. Carrefour, Orange, Vodafone, Romtelekom, Enel, E-on, nu plătesc impozit pe profit și să-i mai și justifici este imposibil de înțeles, dargă Iancu Guda. Singurul lucru care te salvează este faptul că nu ai avea habar despre cum funcționează și cum se mișcă lucrurile în economia reală.
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult