Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Cum s-a făcut redeschiderea teraselor în Italia, Germania și Spania. GALERIE FOTO
Foto: Matthias Oesterle/ Zuma Press/ Profimedia
Italia, Spania și Germania se numără printre statele care au redeschis terasele restaurantelor și cafenelele, cu condiția respectării unor măsuri stricte de igienă și distanțare socială, în contextul epidemiei de coronavirus. Aproape 32.000 de oameni au murit în Italia din cauza covid-19, iar economia se va restrânge cu aproape 10% în acest an.
Și în Spania a început relaxarea treptată a restricțiilor. Până la 10 persoane au voie să se întâlnească, cu condiția să poarte măști și să respecte distanța socială, în timp ce barurile și restaurantele și-au redeschis terasele la jumătate de capacitate.
În Berlin restaurantele și cafenelele s-au redeschis începând cu 15 mai. Oamenii pot lua masa cu membri ai unei alte gospodării, dar trebuie să păstreze distanta de 1,5 metri unul de celălalt.
În România, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus că este „destul de sigur” că terasele vor fi redeschise de la 1 iunie, în condițiile respectării distanţei fizice de un metru şi jumătate. „Pot fi mai multe măsuri, dar evaluarea o vom face la sfârşitul acestei săptămâni. Vor apărea ordine de ministru comune în care vom relata şi zonele care se vor deschide, dar vom avea şi acele măsuri care dau modul de desfăşurare şi funcţionare a acestor activităţi care vor fi relaxate”, a spus Tătaru, la B1TV, potrivit Agerpres.
Clic pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria foto:
Sursa: (Foto STR / AFP / Profimedia)
Oamenii mănâncă în aer liber la un restaurant din Wuhan, China, pe 19 mai. (Foto STR / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto: Herbert Pfarrhofer/ AFP/ Profimedia
Terasă din parcul de distracții Prater, Viena. pe 14 mai, cu o zi înainte de redeschidere. (Foto: Herbert Pfarrhofer/ AFP/ Profimedia)
Sursa: Foto Alex Halada/ AFP/ Profimedia
Chelner la un restaurant cu terasă din Prater, Viena, 14 mai, cu o zi înainte de redeschidere. (Foto Alex Halada/ AFP/ Profimedia)
Sursa: Foto Andreas Solaro/AFP / Profimedia
Un ospătar servește vin unui client la terasa unui restaurant din centrul Romei, pe 18 mai 2020. În Italia restaurantele și bisericile s-au redeschis pe 18 mai, ca ultim pas al unui proces treptat de revenire la normalitate, după restricții de două luni, în contextul epidemiei de coronavirus. ( Foto Andreas Solaro/AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Miguel Medina / AFP / Profimedia)
Oamenii se relaxează o terasă de cafenea din Piazza del Duomo, pe 18 mai 2020, în centrul orașului Milano. (Foto Miguel Medina / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Andrea Pattaro/ AFP / Profimedia
Terasă lângă podul Rialto, din Veneția, pe 18 mai 2020. ( Foto Andrea Pattaro/ AFP / Profimedia)
Sursa: (Foto Lionel Urman/ Bestimage / Profimedia)
Ventimiglia, Italia. Prima zi după redeschiderea teraselor. (Foto Lionel Urman/ Bestimage / Profimedia)
Sursa: Foto Jaques Pion/ AFP / Profimedia
Clienții de pe terasa unei cafenele stau la mese distanțate, la Pietra Ligure, Italia, în prima zi după redeschiderea teraselor în Italia, pe 18 mai. (Foto Jaques Pion/ AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Gent Shkullaku/ AFP / Profimedia)
O vedere de sus cu o cafenea redeschisă la New Bazar, în Tirana, Albania, pe 18 mai 2020. Cafenelele și restaurantele din Albania au fost autorizate să se redeschidă în condiții stricte de igienă după mai mult de două luni de la închidere. (Foto Gent Shkullaku/ AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Sandrine Mulas / AFP / Profimedia
Semnalizare pe teren, în fața meselor unei terase. (Foto Sandrine Mulas / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto IPA / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia
Redeschiderea restaurantelor din regiunea Campani. Bucătarii și ospătarii restaurantelor de pe Via Caracciolo comemorează victimele covid-19 din Napoli. (Foto IPA / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia)
Sursa: Foto IPA / Backgrid UK / Profimedia
Napoli, Italia, 21 mai 2020. (Foto IPA / Backgrid UK / Profimedia)
Sursa: Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia
O angajată a unui restaurant poartă mască atunci când îi servește pe clienti, pe o terasă in Magdeburg, Saxonia-Anhalt. (Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Oamenii stau la distanță pe o terasă exterioară din centrul orașului Magdeburg, pe 22 mai 2020, Saxonia-Anhalt, Germania. (Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Jordi Boixareu / Zuma Press / Profimedia
Un angajat al unei terase verifică distanța de siguranță între mese, chiar înainte de redeschiderea terasei barului unde lucrează în Barcelona, Spania. În Barcelona și zona sa metropolitană, începând de luni, terasele barurilor și restaurantelor s-au redeschis pe 25 mai la jumătate din capacitate, după 2 luni de la închidere, in contextul epidemiei de coronavirus. (Foto Jordi Boixareu / Zuma Press / Profimedia)
Sursa: Foto Matthias Oesterle / Zuma Press / Profimedia
Un client cu vizieră bea cafea la o terasă a unui bar din Barcelona.
(Foto Matthias Oesterle / Zuma Press / Profimedia)
Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.
Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia
Greu de privit modul „șobolănoș”, din colț în colț, în care N. Dan se ferește să răspundă la întrebarea insistentă a protestatarului Ceaușescu: „Îl susțineți pe Ilie Bolojan?”.
Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.