Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum s-a făcut redeschiderea teraselor în Italia, Germania și Spania. GALERIE FOTO

Redeschiderea teraselor-

Foto: Matthias Oesterle/ Zuma Press/ Profimedia

Italia, Spania și Germania se numără printre statele care au redeschis terasele restaurantelor și cafenelele, cu condiția respectării unor măsuri stricte de igienă și distanțare socială, în contextul epidemiei de coronavirus. Aproape 32.000 de oameni au murit în Italia din cauza covid-19, iar economia se va restrânge cu aproape 10% în acest an.

Și în Spania a început relaxarea treptată a restricțiilor. Până la 10 persoane au voie să se întâlnească, cu condiția să poarte măști și să respecte distanța socială, în timp ce barurile și restaurantele și-au redeschis terasele la jumătate de capacitate. 

În Berlin restaurantele și cafenelele s-au redeschis începând cu 15 mai. Oamenii pot lua masa cu membri ai unei alte gospodării, dar trebuie să păstreze distanta de 1,5 metri unul de celălalt.

În România, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus că este „destul de sigur” că terasele vor fi redeschise de la 1 iunie, în condițiile respectării distanţei fizice de un metru şi jumătate. „Pot fi mai multe măsuri, dar evaluarea o vom face la sfârşitul acestei săptămâni. Vor apărea ordine de ministru comune în care vom relata şi zonele care se vor deschide, dar vom avea şi acele măsuri care dau modul de desfăşurare şi funcţionare a acestor activităţi care vor fi relaxate”, a spus Tătaru, la B1TV, potrivit Agerpres.

Clic pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria foto: 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In Magdeburg, conform fotografiei, angajata care serveste clientii poarta viziera si nu masca asa cu ati scris!
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult