Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Cum s-a făcut redeschiderea teraselor în Italia, Germania și Spania. GALERIE FOTO
Foto: Matthias Oesterle/ Zuma Press/ Profimedia
Italia, Spania și Germania se numără printre statele care au redeschis terasele restaurantelor și cafenelele, cu condiția respectării unor măsuri stricte de igienă și distanțare socială, în contextul epidemiei de coronavirus. Aproape 32.000 de oameni au murit în Italia din cauza covid-19, iar economia se va restrânge cu aproape 10% în acest an.
Și în Spania a început relaxarea treptată a restricțiilor. Până la 10 persoane au voie să se întâlnească, cu condiția să poarte măști și să respecte distanța socială, în timp ce barurile și restaurantele și-au redeschis terasele la jumătate de capacitate.
În Berlin restaurantele și cafenelele s-au redeschis începând cu 15 mai. Oamenii pot lua masa cu membri ai unei alte gospodării, dar trebuie să păstreze distanta de 1,5 metri unul de celălalt.
În România, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus că este „destul de sigur” că terasele vor fi redeschise de la 1 iunie, în condițiile respectării distanţei fizice de un metru şi jumătate. „Pot fi mai multe măsuri, dar evaluarea o vom face la sfârşitul acestei săptămâni. Vor apărea ordine de ministru comune în care vom relata şi zonele care se vor deschide, dar vom avea şi acele măsuri care dau modul de desfăşurare şi funcţionare a acestor activităţi care vor fi relaxate”, a spus Tătaru, la B1TV, potrivit Agerpres.
Clic pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria foto:
Sursa: (Foto STR / AFP / Profimedia)
Oamenii mănâncă în aer liber la un restaurant din Wuhan, China, pe 19 mai. (Foto STR / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto: Herbert Pfarrhofer/ AFP/ Profimedia
Terasă din parcul de distracții Prater, Viena. pe 14 mai, cu o zi înainte de redeschidere. (Foto: Herbert Pfarrhofer/ AFP/ Profimedia)
Sursa: Foto Alex Halada/ AFP/ Profimedia
Chelner la un restaurant cu terasă din Prater, Viena, 14 mai, cu o zi înainte de redeschidere. (Foto Alex Halada/ AFP/ Profimedia)
Sursa: Foto Andreas Solaro/AFP / Profimedia
Un ospătar servește vin unui client la terasa unui restaurant din centrul Romei, pe 18 mai 2020. În Italia restaurantele și bisericile s-au redeschis pe 18 mai, ca ultim pas al unui proces treptat de revenire la normalitate, după restricții de două luni, în contextul epidemiei de coronavirus. ( Foto Andreas Solaro/AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Miguel Medina / AFP / Profimedia)
Oamenii se relaxează o terasă de cafenea din Piazza del Duomo, pe 18 mai 2020, în centrul orașului Milano. (Foto Miguel Medina / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Andrea Pattaro/ AFP / Profimedia
Terasă lângă podul Rialto, din Veneția, pe 18 mai 2020. ( Foto Andrea Pattaro/ AFP / Profimedia)
Sursa: (Foto Lionel Urman/ Bestimage / Profimedia)
Ventimiglia, Italia. Prima zi după redeschiderea teraselor. (Foto Lionel Urman/ Bestimage / Profimedia)
Sursa: Foto Jaques Pion/ AFP / Profimedia
Clienții de pe terasa unei cafenele stau la mese distanțate, la Pietra Ligure, Italia, în prima zi după redeschiderea teraselor în Italia, pe 18 mai. (Foto Jaques Pion/ AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Gent Shkullaku/ AFP / Profimedia)
O vedere de sus cu o cafenea redeschisă la New Bazar, în Tirana, Albania, pe 18 mai 2020. Cafenelele și restaurantele din Albania au fost autorizate să se redeschidă în condiții stricte de igienă după mai mult de două luni de la închidere. (Foto Gent Shkullaku/ AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Sandrine Mulas / AFP / Profimedia
Semnalizare pe teren, în fața meselor unei terase. (Foto Sandrine Mulas / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto IPA / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia
Redeschiderea restaurantelor din regiunea Campani. Bucătarii și ospătarii restaurantelor de pe Via Caracciolo comemorează victimele covid-19 din Napoli. (Foto IPA / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia)
Sursa: Foto IPA / Backgrid UK / Profimedia
Napoli, Italia, 21 mai 2020. (Foto IPA / Backgrid UK / Profimedia)
Sursa: Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia
O angajată a unui restaurant poartă mască atunci când îi servește pe clienti, pe o terasă in Magdeburg, Saxonia-Anhalt. (Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Oamenii stau la distanță pe o terasă exterioară din centrul orașului Magdeburg, pe 22 mai 2020, Saxonia-Anhalt, Germania. (Foto: Ronny Hartmann / AFP / Profimedia)
Sursa: Foto Jordi Boixareu / Zuma Press / Profimedia
Un angajat al unei terase verifică distanța de siguranță între mese, chiar înainte de redeschiderea terasei barului unde lucrează în Barcelona, Spania. În Barcelona și zona sa metropolitană, începând de luni, terasele barurilor și restaurantelor s-au redeschis pe 25 mai la jumătate din capacitate, după 2 luni de la închidere, in contextul epidemiei de coronavirus. (Foto Jordi Boixareu / Zuma Press / Profimedia)
Sursa: Foto Matthias Oesterle / Zuma Press / Profimedia
Un client cu vizieră bea cafea la o terasă a unui bar din Barcelona.
(Foto Matthias Oesterle / Zuma Press / Profimedia)
Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.
O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.
Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.
1. Disclaimer: raportul american care a dat aripi bulei „suveraniste” nu e despre România, nu e despre Georgescu, nu e despre Simion, nu e despre democrație sau libertate de exprimare. E despre banii lui Musk și ai giganților tech.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.