Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum să faci ca toți elevii din România să aibă acces la lecțiile celor mai buni profesori din țară. Propunerea lui Mircea Miclea, „În fața ta”

Mircea Miclea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Una dintre premisele de la care ar fi trebuit să pornească noua lege a educație ar fi trebuit să fie integrarea tehnologiilor digitale în procesul de învățare. Acest lucru ar fi putut oferi acces copiilor din zonele dezavantajate la lecțiile celor mai buni profesori din țară și ar fi putut constitui o resursă importantă pentru cadrele didactice, a spus profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, în emisiunea „În fața ta” de la Digi 24.

„Cu siguranță, tehnologiile digitale vor fi tot mai prezente în viața oamenilor. Mintea copiilor, dincolo de orice pandemie sau non-pandemie, este formatată semnificativ de tehnologiile digitale. Inevitabil, dacă de când ești mic zi de zi tu interacționezi cu tehnologii digitale, interacțiunea permanentă cu o tehnologie treptat formatează mintea. Și atunci, inevitabil, trebuie să ții cont de o ofertă de formare în care o componentă, de exemplu, trebuie să fie digitală. Ce cred că, de exemplu, ce trebuie luat în seamă sau ar fi trebuit luat în seamă este învățământul hibrid. Mai concret, eu filmez lecțiile celor mai buni profesori din această țară și apoi la filmul respectiv adaug exemple contraexemple, probleme rezolvate, resurse suplimentare, creez o lecție multimedia și pun această lecție multimedia pe o platformă de învățare la nivel național, accesibilă tuturor elevilor, tuturor părinților. Deci, toate lecțiile de la clasa întâi la clasa a 12-a, predate de cei mai buni profesori în această țară, sunt pe această platformă. Oare nu ar fi bine să dau posibilitatea elevilor să acceseze toate acele conținut, repet, cele mai bune lecții ale celor mai buni profesori? Așa că eu, ca elev de la țară, pot să compensez faptul că prestația didactică a profesorului din fața mea e slabă. Pentru că mă uit de câte ori doresc la lecția celui mai bun profesor. Și apoi, după ce mă uit la această lecție pe digital, stau de vorbă cu profesorul meu la clasă, mă duc în clasă. El funcționează ca un fel de coach, ca un fel de facilitator care mă ajută să înțeleg, eventual poate să aducă lucruri suplimentare. El însuși va preda mai bine. De ce? Pentru că știe că eu, elevul, o să-l compar cu lecția celui mai bun și el va fi motivat să-mi predea mai bine. Pentru că are un model de predare a lecției, teorema lui Pitagora, după cum o predat-o dl. profesor cel mai bun din țară. Și el va preda mai bine, pentru că va încerca să aducă valoare”, a spus Mircea Miclea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu știu?... Lecțiile de pe YouTube mi-au folosit ca să montez imprimanta. Efectul formativ al lecțiilor apare doar dacă există interesul elevului, altfel rămân biete expuneri, oricine le-ar
    ține. La acest interes al elevilor, al societății, trebuie umblat. El nu poate fi, nu va fi stârnit de politicieni semidocți plagiatori prin măsuri administrative.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Câtă vreme profesorii nu devin stăpâni pe profesia lor și înghit tot felul de bazaconii venite de sus, ca în comunism, sistemul va rămâne același: centralizat, greoi, umflat și plin de erori. Dați controlul profesorilor! Programele, manualele și examenele să fie făcute de cei de la catedră, cei din prima linie! Dar nu se dorește schimbarea, pentru că... na! Ar produce valuri, și nu e bine!
    • Like 0
  • Andreea check icon
    Și uite așa se naște o noua industrie (la fel ca cea a manualelor, tabletelor din pandemie etc.), investițiile in învățământ se transforma in achiziții de echipamente it, platforma/ platformele la “x” și “y”, cursurile predate doar de anumiți profesori selectati pe sprânceană de comitetul de “y”, iar rezultatul final - niște carcase goale și banii împrăștiați in buzunarele cui trebuie. Dar da, totul va duce la performanța și copii “pregătiți” pt ziua de mâine. Și cel îl face pe un “profesor cel mai bun din tara” - rezultatele academice, inteligenta emoțională, recenziile “prietenilor”? In stilul acesta mai bine punem lacăt pe scoli, ca nu e nevoie si de socializare, selectam comitetul profesorilor top care sa pregătească materiale pe banda rulantă, iar părinții sa își țină copii acasă si sa cotizeze pentru aceste servicii.
    • Like 0
  • Razvan check icon
    SuperȘcoala este platforma?
    • Like 0
  • Nu. Faceti atat de atragatoare meseria de profesor incat toti sa isi doreasca o sa faca, sa fie profesori valorosi oriunde.
    • Like 3
    • @ Liviu Andrei Torcătoru
      Opinia dv. conține numai chestiuni mult prea generale , simplu de formulat în orice program guvernamental, însă fără vreo valoare practică!
      Cum s-ar putea face „meseria” aceasta atrăgătoare?
      Cu alfabetizarea încă neîncheiată?
      Cu probleme grave de abandon școlar?
      Cu salarii inadmisibil de mici?
      Și, ce înseamnă „profesori valoroși” peste tot?
      Vi se pare că valoarea este apreciată în învățământ???
      k
      • Like 1
    • @ Liviu Andrei Torcătoru
      Valentin check icon
      Pentru ca meseria de profesor să devină atrăgătoare e nevoie ca aceștia să devină stăpâni pe profesia lor, așa cum se întâmplă în sistemele normale. Acolo, programele școlare, manualele și subiectele de examen sunt făcute de cei care lucrează cu copii, la catedră, în prima linie, zi de zi.
      La noi sunt făcute de tot felul de persoane care în mare parte n-au călcat pragul unei școli și n-au predat o secundă în fața unor copii.
      Profesorii sunt nevoiți să predea o programă absurdă, de multe ori plină de erori, alambicată și cu mult peste vârsta copiilor. Situația rămâne în continuare aceeași, pentru că nu se dorește schimbarea. S-ar răsturna barca și... na! Ar ieși din schemă mulți...
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Să nu ne imaginăm că hăinuțele digitale vor regla educația. Din câte îmi amintesc, lecția oferită de sociologul Marshall McLuhan arată că un nou mediu nu schimbă doar uneltele pe care le folosim, ci și mentalitatea. Computerul este multitasking și divergent, ceea ce modelează un nou tip de gândire, cu care cei care au copilărit înainte de apariția acestuia vor fi mereu străini.

    Degeaba transpunem o lecție conservatoare pe un mediu nou, pentru că elevii o vor respinge aprioric. Un profesor care împrumută modul de gândire digital poate face o lecție eficientă cu o tablă și o cretă, și poate ieși mai bună ca una cu unelte digitale.

    Modul în care gândești e important. Învățământul românesc - în special cel preuniversitar - este încă marcat de principiile sovietice: înghesuit, convergent, pretențios academic etc.

    Nici zece mii de manuale digitale nu vor face diferența, câtă vreme nu demolăm și reconstruim din temelie învățământul.
    • Like 0
  • Mhai Nai check icon
    Pana la nivelul anul 1 de liceu, nu cred ca are sens. Sa pui un elev de 6-14 ani sa invete singur lectiile de o platforma digitala consider ca e cam mult.
    • Like 4


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult