GENERAȚIA B. Cum să sune cineva la firmă și secretara să spună “Life is hard”?

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Lui Erik Barna îi place să schieze, dar și sailingul - navigarea cu bărci cu vele. De altfel, nu se dă în lături de la nici un sport extrem. Destinația favorită de vacanță: Fuerteventura, în Insulele Canare, unde are loc anual campionatul mondial de kitesurfing.

Se descrie drept o fire ambițioasă și optimistă. Foarte puține lucruri îl đescurajează. Nimic nu e imposibil dacă îți dorești cu adevărat, este crezul lui.

A câștigat primii bani pe când era încă la liceu. Ajunsese la un moment dat să câștige de două ori mai mult decât mama sa, din salariul ei de asistentă medicală

Se ocupa de programe de calculator în timpul liber. Visa de atunci să aibă propria companie de soft. Îi părea rău că nu avea vârsta legală pentru a-și înființa o firmă. Asta se întâmpla prin anii ’90. Revoluția l-a prins în clasa a opta. 

La sfârșitul clasei a XI-a a realizat prima aplicație comercială pe care a vândut-o unor companii din Valea Jiului, unde a făcut și liceul și Universitatea din Petroșani, secția de științe economice, contabilitate și informatică de gestiune.

“Era o aplicație de gestiune a mijloacelor de inventar, foarte simplă, dacă stau să mă gândesc acum. Celor trei companii cărora le-am vândut aplicația li se părea foarte utilă. Mai târziu am reușit să vând aplicația și Inspectoratului școlar”, își amintește Erik Barna.

La acea vreme nu erau foarte multe calculatoare în dotarea instituțiilor pentru că erau destul de scumpe.

O pură întâmplare l-a făcut să își descopere pasiunea pentru calculatoare. În clasa a opta oscila între a merge la un liceu de arte - îi plăcea foarte mult pictura -, a merge la un liceu cu profil de marină sau la un liceu cu profil electronica. Îi plăcea foarte mult electronica.  

Prima dată când a intrat în contact cu un calculator a fost la sfârșitul clasei a opta. Dintr-o intâmplare, un vecin din bloc l-a chemat la el și avea un calculator. Atunci s-a produs declicul. A aflat că era și un liceu de informatică foarte bine cotat în Valea Jiului. Și s-a decis că era ceea ce căuta.

A doua aplicație comercială creată a fost una pe topografie, domeniul unde lucra tatăl său. Aplicația îi ajuta pe inginerii topografi să își creeze hărți, să facă calcule de măsurători, să genereze documentele necesare de topografie și de cadastru.

 A fost prima aplicație dezvoltată pentru Windows. A vândut-o unor companii private din Valea Jiului și din județul Alba. 

Din acel moment s-a decis că următorii pași ar trebui să îi îndrepte înspre dezvoltarea de aplicații pentru segmentul de business, IMM-uri.

Prima firmă și-a înființat-o la cinci ani după ce terminase facultatea. Lucra în Cluj la o companie de soft. Prima companie a fost înființată sub numele de KL Software, mai mult pentru a putea factura ceea ce lucra în afara jobului.

Cel dintâi produs vândut în afară a fost pentru o companie imobiliară din Franța. A fost un produs pe care l-a vândut apoi la zece companii din Franța. Asta se întâmpla prin 2005.

Afaceri în plină criză economică

Își aduce aminte cum a decis să renunțe la job și să se dedice firmei. Se întâmpla în septembrie 2008, în plină criză. Mai mult la insistențele actualului său asociat, Cătălin Chiș, care până atunci i-a fost client. 

”Din 2006 periodic mă bătea la cap <<Hai să ne asociem, hai să facem aplicații frumoase>>. Îi tot repetam că nu e acum momentul, că am credit la casă, că nu pot să risc. E o investiție pe care, dacă nu reușesc să o duc la bun sfârșit, o să îmi pierd casa>>”, își amintește Erik Barna.

Atunci când a decis renunțe la locul de muncă pentru a se dedica exclusiv firmei, nu avea foarte mare tragere de inimă.

“În 2008, reușind să pun ceva bani deoparte, am zis bun, risc. Și dacă lucrurile nu merg bine, pot șase luni-un an să mă descurc din banii puși deoparte ,să nu afectez siguranța familiei. Am făcut acest pas, s-a dovedit de succes și acum îmi pare rău că nu l-am făcut mai devreme”, rememorează el.

Evoluția indicatorilor financiari ai KL Software (Life is Hard din 2014) (în lei)

A început în plină criză economică, dar a început cumva altfel decât alte companii.

Nu a mai făcut outsourcing, adică nu a mai lucrat pe proiecte care să vină de la clienți și pe care să le personalizeze pe ce aveau aceștia nevoie, ci împreună cu asociatul său a început să se gândească să dezvolte propriile lor produse.

Așa a luat naștere primul produs - 24Broker, o platformă pentru managementul brokerilor de asigurare.

“Este produsul nostru fanion în acest moment. Această platformă gestionează toată activitatea unui broker de asigurare, din momentul în care ofertează clientul până în momentul în care brokerul se decontează cu societățile de asigurări, cu agenții de asigurări pe care îi are în subordine”, arată Erik Barna.

A fost o decizie strategică de a alege domeniul asigurărilor pentru că asigurările și sectorul medical, de regulă, sunt afectate în măsură mai mică în momente de criză

Vrând-nevrând, o asigurare RCA sau obligatorie de locuințe – PAD - tot trebuie să îți faci, au gândit cei doi asociați. E un sector mai puțin afectat de criza economică. Sectorul medical, la fel, când omul se îmbolnăvește, nu are încotro și face rost de bani din piatră seacă să meargă la doctor.

Aplicația pentru sectorul medical este făcută strict pentru cabinete și clinici private. Nu lucrează cu statul. Nu sunt aplicații destinate deservirii spitalelor și clinicilor de stat.

“ Am ales să ne nișăm pe sectorul IMM-urilor. Este un sector pe care marii jucători, companii de software, nu îl au în vizor. Multe companii targetează firmele mari”, motivează Erik Barna decizia de a ținti IMM-urile.

Spune că în prezent piața brokerajului de asigurări se ridică la 350 de brokeri activi. Aplicația 24Broker e folosită de 122 de brokeri de asigurare activi. Nu numărul e important, ci că în portofoliul lor se află mari brokeri din România. Șapte din primii 10 brokeri din România se regăsesc în portofoliul lor. 

La platforma 24Broker lucrează opt persoane - programatori și cei ce întrețin serverele - și o echipă de trei oameni la un call center dedicat. Plus o echipă de vânzări compusă din 2 oameni.

Trei programatori, șase luni și o aplicație folosită de 21 de clinici medicale private

Aplicația Medic’s Line, pentru gestiunea clinicilor medicale, e folosită în prezent de 21 de clinici. Nu au promovat-o foarte tare, spre deosebire de 24Broker, unde au oameni calificați ca și forță de vânzare. Totul a mers din recomandări. Aplicația este folosită de clinici din Craiova, Cluj, București, Iași, Suceava, Oradea. Pentru acest produs au lucrat trei oameni, timp de șase luni. 

Anual sunt făcute actualizări și apar funcționalități noi. Aplicația gestionează tot ceea ce înseamnă circuitul unui pacient, de la programarea lui, până în momentul în care se prezintă, își face analizele, investigațiile și pleacă, totul e gestionat electronic. Se interfațează cu casa de marcat, la recepție se scoate bonulul fiscal sau factura, după caz.

Premiați la Londra 

Un alt produs al firmei lui Barna și a asociatului său este 24Routier, o platformă ce permite monitorizarea flotei auto, a numărului de pasageri şi chiar emiterea automată a biletelor.

Cu acest produs firma celor doi a câștigat în acest an la Londra un premiu la European IT&Software Excellence Awards. Este o competiție la care au participat anul acesta 160 de aplicații din toată Europa, case de soft care produc aplicații specifice, companii care fac produse proprii.

“Competiția a fost destul de acerbă în acest an, nu credeam să intrăm în finală, darămite să câștigăm”, povestește Erik Barna.

Aplicația se adresează companiilor private ce fac transport pe rute interne și internaționale. Au o serie de întreprizători care folosesc aplicația. Există și componente mobile, gen tablete, pe care șoferii autocarelor pot emite biletele direct din autocar, știu exact ce pasageri au de îmbarcat, unde trebuie să îi îmbarce, unde trebuie să îi debarce, unde trebuie să îi transfere în alt autocar, eventual.  

Anul trecut au achiziționat o companie din Londra - Barandi Solution - pentru a-și diversifica liniile de business. Firma face outsourcing, adică lucrează pe proiecte care vin de la clienți și pe care le personalizează pe ce au aceștia nevoie.

Barandi și Life is Hard au împreună 60 de angajați, din care Life is Hard are 34.

Creșteri de 30% ale cifrei de afaceri în plină criză

În fiecare an firma a avut o creștere de 30% a cifrei de afaceri. În topurile Deloite privind companiile IT din Europa, companiile mici au ritmuri de creștere mult mai mari, față de marile companii.

“Noi am reușit doi ani la rând să intrăm în topul Deloitte, anul trecut am fost pe locul 28, anul acesta am intrat pe 34 în topul Technology Fast 50”, spune Barna.

Topul stabilește ierarhia celor mai dinamice companii de tehnologie din Europa Centrală și de Est, în funcție de creșterea veniturilor din ultimii cinci ani.

Anul trecut au intrat în top Deloitte FAST 500 EMEA - include Europa, Orientul Mijlociu și Africa -, un top cu cele mai active 500 de companii din această zonă, unde firma s-a clasat pe locul 362. “Pentru noi, ca și companie care desfășurăm 90% din activitate pe piața din România, în sectorul IMM, înseamnă că am făcut o bună alegere. Ne putem bate cu companii ce opereză global’, arată Erik Barna.

Pregătește lansarea pentru o altă aplicație pentru IMM-uri. Dorim să o lansăm în decembrie, după ce finalizăm listarea pe platforma de tranzacționare AERO, de la Bursa de Valori București, spune el.

“Programatorii noștri sunt vânați de angajatori din afară”

Desele schimbări legislative le iau ca atare, dar adevărata provocare pentru orice firmă de IT este lipsa personalului calificat. “E din ce în ce mai greu să atragi și să menții la costuri optime personal calificat. Pe programatorii noștri se duce bătălie la nivel european, dacă nu mondial. Sunt vânați de angajatori din afară. Reușim să ne motivăm personalul poate și datorită specificului nostru, pentru că nu foarte multe companii IT din România fac produse proprii. Se pot număra pe degetele de la două mâini. Acest fapt îi atrage pe oamenii din IT la noi”, mai explică Erik Barna. 

Un softist cu 3 ani de experiență în compania sa, în medie, câștigă undeva la 1.500 de euro. În străinătate un astfel de programator poate să ajungă liniștit la 3.000 de euro. De aceea și această migrare a companiilor din Europa de Vest și SUA către România.

Firma urmează să fie listată în decembrie la bursa, pe AeRO, piața administrată de Bursa de Valori București.

Primul motiv este că își doresc să fie transparenți. “Vom fi prima companie de software care se listează la bursa. Este și un vehicul bun de marketing”, spune el.

Cum să sune cineva la firmă și secretara să îi spună “Life is hard”?

Life is Hard (Work Soft) nu este denumirea unei melodii sau a unui film. Este chiar denumirea firmei pe care Erik Barna o are împreună cu asociatul său, Cătălin Chiș.

Inițial compania s-a numit KL Software. “Soția crede și acum denumirea că vine de la numele ei de fată. Când mă întrebau partenerii le spuneam că vine de la Key Logic Software. Anul trecut ne-am decis să schimbăm numele companiei. Am solicitat companiei de branding ca atunci când suntem puși pe o listă de companii să ne detașăm din prima, cel puțin prin nume. Multe companii au în numele lor termenii software sau solution. De multe ori suntem în ipostaza de a concura cu companii foare mari, cu mii de angajați. Am zis că trebuie să ne diferențiem prin nume, calitate și serviciile pe care le oferim”, mărturisește Erik Barna.

Ne place să fim inovatori. Rebrandingul și-a atins obiectivele

“Cei de la firma de branding au venit la noi cu propunerea ca numele firmei să fie schimbat în Life is Hard (Work Soft) și am întrebat dacă numele este Work Soft. <<Nu. Este Life is Hard>>. <<Dar cum? E un nume cu rezonanță foarte negativă. Cum să sune cineva la firmă și secretara să îi spună “Life is hard”? Cum o reacționeze acel client când tu îi răspunzi la telefon spunându-i că viața e grea?>>. << Nu, toată comunicarea care merge către client va fi și cu mesajul pozitiv work soft, prin care să le spunem că știm că viața e grea, dar prin ceea ce facem, prin serviciile pe care le oferim, vă ușurăm viața”, își aduce aminte Barna.

„Deși am fost foarte circumspecți, mi-am asumat riscul de a avea acest nume. Ne place să fim inovatori. Și-a atins obiectivele acest rebranding. Dacă de exemplu mergeam la bancă și trebuiau să caute prin dosare atunci ne întrebau unde e dosarul , cine este KL Software. Acum toată lumea știe. <<A, da, Life is Hard, acolo în sertarul de jos>>, toată lumea știe”, zâmbește el.

„Sau la târguri internaționale de profil din țară sau din afară este un foarte bun mijloc de comunicare, de networking. Când ne-am dus în 2014 la Londra la European IT&Software Excellence Awards, atunci nu am câștigat, dar am ajuns în finală. Toți veneau la noi să ne întrebe, de unde a venit ideea numelui, ce idee interesantă, era mai multă lume în jurul nostru decât în jurul câștigătorilor”, mai spune Erik Barna.

În 2014 cifra de afaceri a firmei Life is Hard a fost de circa 900.000 de euro. Media de vârstă a angajaților este de 27-28 ani. Cel mai tânăr angajat la Life is hard are 26 de ani. 

Sfaturi oferite de Erik Barna pentru cei ce vor să înceapă o afacere

1. Să nu le fie frică să ia inițiativa ("no action is worse then bad action"). Mai exact efectele non acțiunii pot fi mai grave decât dacă se acționează greșit

2. Este foarte important să nu se descurajeze atunci când dau de greutăți. Cine a zis că e ușor să fii antreprenor? Dacă era așa ușor toată lumea făcea acest lucru.

3. Este normal să greșim. Dar este important să învățăm din greșeli pentru că doar așa vom deveni mai buni.

4. Să încerce mereu să inoveze. Inovația este factorul de success în orice business.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp