Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum se împart cele 29,2 miliarde din PNRR: 7,6 miliarde de euro pentru Transporturi, 3,6 miliarde pentru Educație, 2,4 miliarde de euro pentru spitale

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Premierul Florin Cîțu a prezentat miercuri, în Parlament, cum se vor împărți banii din PNRR. România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Cea mai mare sumă de bani va fi alocată Transporturilor, a spus Cîțu, care a promis că „în această guvernare vom trece Carpaţii cu o autostradă”.

Toate investițiile din PPNRR vor trebui finalizate până în 2026. „E vorba de proiecte mature, dacă nu se finalizează, pierdem banii. Nu mai strigați că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR, le spun mai ales celor din Opoziție, pentru că știți foarte bine că unele proiecte nu pot fi incluse”, a afirmat premierul.

Florin Cîțu în Parlament

Potrivit acestuia, 7,6 miliarde de euro vor merge la Transporturi, 3,6 miliarde de euro vor fi alocați proiectelor din România Educată, iar 2,4 miliarde de euro construcției de spitale. „Vom face spitale noi, în aceşti ani, lucru pe care nu l-a făcut nimeni în 30 de ani”, a declarat el.

2 miliarde de euro vor fi cheltuiți pe cloudul guvernamental și digitalizarea administrației publice și încă pe atât pe fondul local pentru tranziție verde și digitală.

1,6 miliarde de euro vor fi dedicați energiei regenerabile și infrastructurii de gaz cu hidrogen, 1,3 miliarde împăduririlor și 1,1 miliarde managementului deșeurilor.

„Acest plan sau reformă nu înseamnă reducerea veniturilor, pensiilor și alte scenarii apocaliptice”, a spus Cîțu.

Planul prezentat de el a fost criticat de Opoziție. „Această coaliție a șmenului a vrut să deturneze un plan lăudabil al UE către clientela de partid și firmele sale de consultanță. Apropo dle Barna, câte rude aveți pe lista de așteptare la proiectele din PNRR?”, a spus liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult