Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum se împart cele 29,2 miliarde din PNRR: 7,6 miliarde de euro pentru Transporturi, 3,6 miliarde pentru Educație, 2,4 miliarde de euro pentru spitale

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Premierul Florin Cîțu a prezentat miercuri, în Parlament, cum se vor împărți banii din PNRR. România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Cea mai mare sumă de bani va fi alocată Transporturilor, a spus Cîțu, care a promis că „în această guvernare vom trece Carpaţii cu o autostradă”.

Toate investițiile din PPNRR vor trebui finalizate până în 2026. „E vorba de proiecte mature, dacă nu se finalizează, pierdem banii. Nu mai strigați că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR, le spun mai ales celor din Opoziție, pentru că știți foarte bine că unele proiecte nu pot fi incluse”, a afirmat premierul.

Florin Cîțu în Parlament

Potrivit acestuia, 7,6 miliarde de euro vor merge la Transporturi, 3,6 miliarde de euro vor fi alocați proiectelor din România Educată, iar 2,4 miliarde de euro construcției de spitale. „Vom face spitale noi, în aceşti ani, lucru pe care nu l-a făcut nimeni în 30 de ani”, a declarat el.

2 miliarde de euro vor fi cheltuiți pe cloudul guvernamental și digitalizarea administrației publice și încă pe atât pe fondul local pentru tranziție verde și digitală.

1,6 miliarde de euro vor fi dedicați energiei regenerabile și infrastructurii de gaz cu hidrogen, 1,3 miliarde împăduririlor și 1,1 miliarde managementului deșeurilor.

„Acest plan sau reformă nu înseamnă reducerea veniturilor, pensiilor și alte scenarii apocaliptice”, a spus Cîțu.

Planul prezentat de el a fost criticat de Opoziție. „Această coaliție a șmenului a vrut să deturneze un plan lăudabil al UE către clientela de partid și firmele sale de consultanță. Apropo dle Barna, câte rude aveți pe lista de așteptare la proiectele din PNRR?”, a spus liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult