Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum se va aplica impozitul specific pentru restaurante, baruri sau hoteluri. Studii de caz

În Monitorul Oficial din 14 octombrie 2016 a fost publicată legea privind impozitul specific ce se va aplica din anul 2017 pentru anumite categorii de activități.  

Noutatea absolută constă în faptul că pentru opt categorii de activități din România, mă refer cu precădere la activitățile de restaurant, bar, respectiv activitățile de hoteluri și facilități de cazare, cei ce achită impozit pe profit în 2016 nu mai au obligația să plătească impozit pe profit, începând cu 1 ianuarie 2017 și vor plăti un impozit denumit impozit pe activități specifice. 

Acest impozit este, din punctul meu de vedere, o formă evoluată a impozitului forfetar. Acel impozit forfetar pe care l-am cunoscut în anii 2009-2010 a evoluat și de data aceasta este unul foarte atractiv pentru societățile mari și îl vom regăsi sub forma unei sume de plată anuale. 

Acest impozit se determină după niște formule matematice care țin cont de mai mulți parametri, de exemplu pentru un restaurant se ține cont de rangul orașului, de frecvența cu care turiștii frecventează acest restaurant sau de suprafața restaurantului, ajustată cu un coeficient de utilități tehnice de 0,9. 

Am făcut o simulare de calcul și mi-ar plăcea și mie pentru cabinetul Adrian Benta, dar și pentru societățile la care sunt administrator să primesc o cotă de astfel de impozit specific pentru că, la o primă vedere, impozitele sunt foarte mici în comparație cu impozitele care s-ar fi plăit în anul 2016. 

Eu am făcut un calcul potrivit căruia la un restaurant de 320 de metri pătrați din centrul vechi al Bucureștiului, o zonă ultracentrală, impozitul este undeva la 52.000 de lei, adică echivalentul încasărilor probabile din una-două seri. Ceea ce totuși arată că uneori ar trebui să fim mai fermi și să nu avatajăm doar anumite categorii de contribuabili.

Acestea sunt veștile bune, pentru că pentru categoriile de activități economice menționate acest impozit specific pe activități este unul redus.

Studiu de caz 1: calcul impozit pentru un restaurant

Pentru a determina un calcul de impozit, trebuie să ținem cont de următoarea formulă:

Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde:

k - 1400, valoarea impozitului standard (lei);

x - variabilă în funcţie de rangul localităţii;

y - variabilă în funcţie de suprafaţa utilă comercială/de servire/de desfăşurare a activităţii;

z - coeficient de sezonalitate;

q = 0,9 şi reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate-locaţie de desfăşurare a activităţilor.

Presupunem că acest restaurant este situat în București, în zona A (centru), și are o suprafață de 320 metri pătrați. Variabilele de calcul sunt date de legiuitor, astfel:

K = 1400;

X = 17;

Y = 58;

Z = 0,45;

Q = 0,9.

Impozitul specific anual = 1400 * ( 17 + 75 * 0,9) * 0,45 = 53.235 lei.

Studiu de caz 2: calcul impozit specific pentru un hotel

Pentru a determina un calcul de impozit, trebuie să ținem cont de următoarea formulă:

Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde: Impozit specific standard - k - LEI/loc cazare/an

Presupunem că avem un hotel de 3 stele cu o capacitate de 50 de locuri situat în București.

Impozitul specific anual este dat prin lege la suma de 308 * 50 = 15.400 lei.

Impozitul specific se va păti în două tranșe semestriale. Până la finele anului 2017 societățile trebuie să declare dacă se încadrează în acest tip activități, iar impozitul se va plăti și de către cei care au activitate principală, dar și de cei care au ca activitate secundară în zona aceasta de restaurant, bar, facilități de cazare.

Acum trebuie să spunem și veștile mai puțin plăcute și anume că microîntreprinderile nu beneficiază de această posibilitate, ci doar societățile plătitoare de impozit pe profit, adică doar societățile mari. În anumite situații s-ar putea ca o microîntreprindere să plătească impozit pe venit mai mult decât o societate mare, cu o cifră mai mare de afaceri. Probabil cei mici vor rămâne cu un gust amar.

Pe de altă parte, s-ar putea să avem niște întrebari de la Comisia Europeană pentru că astfel de reduceri de impozit acordate cu dedicație doar anumitor sectoare de activitate sau doar anumitor operatori economici sunt susceptibille de a fi încadrate ca ajutor de stat de către comunitatea europeană.

Dragi cititori ai Republica.ro, vă urez ca de obicei să faceți afaceri profitabile, ca să aveți bani, căci de impozitare se ocupă legiuitorul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult