Capitala ar urma să aibă o altă înfățișare în următorii 8-10 ani. Mai multe zone din București ar urma să fie regândite fundamental, între care Piața Constituției, Bulevardul Unirii, Piața Cantacuzino, Piața Lahovari, Parcul Izvor, Piața de Flori.
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat recent planurile de urbanism zonal (PUZ) care reglementează peste 60 de proiecte cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.
Pe scurt, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) cuprinde reamenajarea bulevardului Unirii între Piața Constituției și Piata Unirii, reamenajarea Pieței Constituției și construirea mai multor parcări subterane. Piețele Cantacuzino și Lahovari vor fi și ele modificate, aici urmând să fie construite parcări subterane. Spațiul verde de la Sala Palatului va fi reamenajat. Proiectele sunt eligibile pentru fonduri europene, iar demararea lucrărilor depinde de accesarea fondurilor de la Uniunea Europeană.
Totalitatea proiectelor care s-ar putea realiza pe baza acestor PUZ-uri ar avea o valoare aproximativă de 240 milioane de euro, dintre care 127 de milioane de euro ar fi eligibili prin Programul Operațional Regional. Până la accesarea fondurilor europene va dura însă.
Deocamdată pasul următor ar fi aprobarea studiilor de fezabilitate și constituirea unei structuri de administrare a proiectului, în condițiile în care trebuie depuse și cereri de finanțare pentru Programul Operațional Regional, unde contează principiul întâietății.
Arhitectul Teodor Frolu, unul dintre cei peste 100 de artitecți care au lucrat timp de mai mulți ani la această strategie, spune că proiectele se bazează pe studii, analize și regim de proprietate.
„Sigur că orice proiect urban este un compromis, nu poate să mulțumească pe toată lumea”, admite pentru Republica.ro arhitectul Teodor Frolu.
Cum va arăta centrul Bucureștiului dacă proiectele din Planul Integrat vor fi puse în practică, în opinia arhitectului Teodor Frolu:
• Referitor amenajarea Bulevardului Unirii. Bulevardul Unirii este de 25 de ani un loc mort pentru oraș. Orice business care s-a deschis acolo a murit. E o zonă necirculată. De ce? Există o explicație din punct de vedere urbanistic. Acel bulevard este unul artificial creat, care a rupt o arteră esențiale care alimentau cu flux de oameni în mod organic zona centrală - Calea Rahovei și strada Uranus. Sunt cele două străzi care erau comerciale și care reprezentau, ca într-o inimă, aorta care alimenta zona centrală cu fluxuri de mărfuri și oameni.
„Despre acest bulevard artificial toată lumea spune acum că nu va fi pietonal pentru că nu va funcționa. Da, nu va funcționa dacă va fi lăsat așa cum este. Dar dacă se face o conexiune, așa cum este propus în proiect (PIDU - n.n) între Șelari și bulevard, prin refacerea conexiunii peste Dâmbovița, cum era pe vremuri - se chema podul Rahova, chiar în dreptul Șelariului - acea conexiune sau bretea pietonală va funcționa ca o supapă pentru Centrul istoric care este supraaglomerat în prezent. Iar bulevardul va deveni o zonă centrală vie, care va avea un cu totul alt caracter decât centrul istoric. Pentru că este o stradă foarte lată, cu vegetație, foarte ofertantă și vei avea un alt tip de profil urban în zonă”, explică arhitectul Teodor Frolu.
• Despre perioada de execuție. Lumea se uită la poze și nu are răbdare să citească. Este vorba de o strategie pentru zona centrală, prima strategie care are 60 și ceva de proiecte, dar care se vor realiza în decursul a 10 ani de zile.
• Mai mult spațiu pietonal. Strategia încearcă să pună ordine în zona centrală, să pună pe primul plan confortul cetățeanului, adică să negocieze pentru el spațiu pietonal mai mare. În plus, este propus un sistem de parcare integrat, la nivel central. Acesta este format dintr-o succesiune de parcări de mici dimensiuni care shimbă total conceptul de până acum, pentru că o parcare foarte mare în zona centrală devine ea un generator de trafic.
• Despre autostrada suspendată a lui Oprescu: „O nenorocire”. „Celebra autostradă suspendată a domnului Oprescu era o propunere catastrofală, deși domnul Oprescu a câștigat atunci alegerile cu această măreață idee. Toată lumea a crezut că este excepțională. Din punct de vedere urbanistic o autostradă prin oraș este o nenorocire. Marile orașe care au făcut astfel de greșeli acum 20 de ani, au renunțat la aceste proiecte. Sunt niște costuri enorme”, este de părere Teodor Frolu.
• Acces la Muzeul de Artă Contemporană. Proiectul propune pentru prima dată soluții în zone-cheie. De exemplu conexiunea între Centrul istoric și Bulevardul Unirii, conexiunea între zona Lipscani (care ajunge până la Dâmbovița) și Podul Izvor, cu acces direct la Muzeul de Artă Contemporană. Muzeul de Artă Contemporană nu este în circuitul public al orașului, având în vedere felul în care se ajunge la el.
• Majoritatea proiectelor din București au funcționat pe principiul design and build, în care constructorul era cel care oferea și designul. Conta mai mult prețul final și soluțiile de design care să fie cât mai eficiente economic și cât mai ușor de pus în practică.
Mai sceptic este arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR).
„Ordinul arhitecților nu este împotriva acestor proiecte, însă este pentru un dialog, pentru găsirea unei modalități prin care calitatea lor să fie realizată la o ștachetă foarte sus poziționată. Acest dialog nu prea a existat și nici cei din administrație nu dau semne că l-ar încuraja. Astfel ar putea fi eliminate elementele care s-ar dovedi că sunt excesive sau chiar neadecvate”, a declarat pentru Republica.ro președintele OAR.
El atrage atenția că soluția unor parcări subterane este una costisitoare și ar putea atrage trafic, în loc să rezolve problemele. Președintele OAR spune că există îngrijorări față de conducerea unor proiecte de către o primărie care a făcut proiecte spectaculoase „de dragul spectacolului”.
Arhitectul Șerban Țigănaș a detaliat, într-un interviu acordat Republica.ro, mai multe observații în legătură cu Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU):
• Proiecte private neintegrate. Proiectele se referă exclusiv la spațiul public, adică la ce poate controla Primăria ca șantiere și investiții, România având o mare problemă de cooperare între public și privat, problemă care în alte țări a fost rezolvată. De exemplu clădirile cu bulină roșie, multe alte construcții de patrimoniu, dacă sunt private nu pot primi suport financiar de la stat pentru a le fi conservată valoarea. Toate proiectele din PIDU merg până la fațadă, până la bordură și nu realizează o integrare completă a spațiului.
• Proiecte spectaculoase „de dragul spectacolului”. Există îngrijorări față de conducerea unor proiecte de către o primărie care până acum, prin foarte multe din proiectele sale, a dovedit excese sau ratări, spune arhitectul. În București s-au făcut proiecte spectaculoase de dragul spectacolului. Un pod suspendat peste Gara Basarab, de dragul de a avea un pod care arată ca traversând Bosforul sau semănând cu Golden Gate, deși era total nenecesară, din punct de vedere tehnic, o astfel de abordare, susține arhitectul.
• Despre amenajarea spațiilor publice. Este o anumită poftă de „zurgălăi și mărgele sclipitoare” pe care o are lumea într-un context cenușiu, obosit, de clădiri care se află, mai toate, la finalul unui ciclu de existență și nu își găsesc speranțe sau resurse de a se resuscita. Această dorință de a lăsa amprente spectaculoase pare riscantă. Este vorba de design voit foarte spectaculos, extrem de concentrat pe detalii care ar putea fi excesive, atunci când ne referim la amenajarea spațiului public.
• Despre Bulevardul Unirii. Bulevardul Unirii a fost cea mai serioasă intervenție care nu respectă organicul Capitalei, o tăietură bruscă, abuzivă într-un țesut urban care a fost mutilat. Asta știe toată lumea. Acest bulevard este abordat în PIDU într-o manieră care nu rezolvă nici pe departe problemele ei. Se umblă la conținutul acestui spațiu, în loc să se abordeze legăturile transversale necesare, adică legăturile dintre ce se află în spatele zidurilor de blocuri și rețeserea acelui țesut dinspre nord, deci dintre Tribunal, spre Antim, și spre sud și care de fapt nu sunt atacate suficient.
• „Nu cred că spațiul Bulevardului Unirii, prin repoziționarea pietonilor, prin retrasarea carosabilului sau a pistelor de bicicliști va căpăta un alt sens. El are pe departe spațiu suficient, el a fost croit monumental de la început și m-aș întreba de ce nu este atractiv acum. În nici un caz din cauza amplasării vegetației, a trotuarelor sau a locurilor de parcare. Este altceva acolo”, este de părere arhitectul Șerban Țigănaș.
• Despre construirea unor parcări în apropiere de Grădina Icoanei. În Lahovari, Piața Cantacuzino, în apropiere de Grădina Icoanei este prevăzută o intervenție cu un parcaj major care mai degrabă va atrage trafic decât va fluidiza circulația în zonă. Lucrurile au evoluat, acest plan integrat PIDU a pornit demult și între timp și gândirea față de ceea ce înseamnă automobilul în oraș a evoluat foarte mult. Cu cât creezi mai multe parcări, cu atât vei avea mai multe autovehicule acolo.
• Parcări costisitoare. „Pun la îndoială și faptul că toate aceste parcaje subterane - forma cea mai costisitoare de a realiza parcaje - vor funcționa impecabil. Hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu parcajul din Piața Universității. Soluția (în PIDU) este aceeași, replicată în mai multe locuri”, arată președintele OAR.
Sursa Foto Facebook/PIDU Central București
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In ceea ce priveste realizarea oricarui asemenea proiect, chiar daca ar fi unul bun, nu cred in ruptul capului ca ar fi posibil sa se intample. Destinul Bucurestiului este controlat in principal de PSD si PNL. In nici un caz nu vreau sa fac campanie pentru alte partide pentru ca nu cred ca daca ar fi participat in mod efectiv la administrarea orasului ar fi facut altfel. Stiu doar ca cei pe care i-am avut pana acum la carma nu au aratat in nici un fel ca ar avea dorinta si competenta sa faca un lucru bun. Totul s-a rezumat la invarteli in folosul unor afaceristi imobiliari si la niste lucrari si amenajari mult supraevaluate, platite din banii publici. Complicitatea transpartinica a celor din primarii si consilii locale este dovedita de faptul ca ori de cate ori s-a mai demarat cate o grozavie arhitecturala nu au iesit din nici o parte sa atraga atentia la modul serios asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, atunci cand s-ar mai fi putut face ceva.
Prin urmare, orice s-ar spune acum, nu am incredere deloc in cei care urmeaza sa gestioneze acest proiect. Pentru ca la conducerea primariilor de sectoare si generala sunt membrii unui partid al carui ministru al transporturilor care promitea ca se va muta in cort pe santierul unei autostrazi care nici nu a fost proiectata. Pentru ca premierul dat de acelasi partid a promis ca daca autostrada Comarnic Brasov mu este gata in 2016 nu mai candideaza si vedem ce se intampla. Pentru ca primarul unuia dintre sectoare este cercetat pentru plagiat in doctorat si urmarit de fisc. Pentru ca dupa arestarea primarului Oprescu a iesit la iveala faptul ca in consiliul general domnea intelegerea generala transpartinica.
Pentru ca exista destule proiecte de pasaje, reabilitari, amenajari, restaurari si dotari care nu au fost finalizate la timp si, mai mult, costurile au fost depasite, daca e sa credem ce au descoperit ziaristii.
Si atunci de ce as crede ca un asemenea proiect ar avea sanse de reusita? In termenul si suma alocata? Pana una alta s-a vazut doar o serie nesfarsita de ratari de termene si depasiri de bugete. Si ceea ce mi se pare cel mai grav este ca decontarea acestor ratari de termene va fi facuta de populatie pentru ca banii europeni vor trebui dati inapoi daca nu se respecta termenele de executie. Ma intreb daca nu cumva aceasta este intentia ascunsa din spatele acestui proiect de dimensiuni faraonice. Am banuiala ca atunci cand o lucrare nu este finalizata la timp si fondurile europene sunt returnate nu se mai cerceteaza daca ce s-a intamplat pana la acel moment a fost legal. Daca e asa, din momentul in care ramane ca totul sa fie platit din bani romanesti ajungem in situatiile cu care suntem deja obisnuiti si pe care le cerceteaza uneori DNA. Prea sunt dese aceste situatii ca sa nu intru la banuieli.
Sau, o fi vorba doar despre incompetenta, fara rele intentii. Si intr-un caz si in celalalt, nu cred ca este cazul de inceput un asemenea proiect cu echipa aflata acum la putere. Au "cazierul" prea incarcat cu promisiuni neonorate.
"bd Unirii legat prin pod" ... exista 3 poduri in zona. La Unirii la 2 pasi de Selari. La Natiunile Unite. La Izvor. Deeeci pentru ce inca 1 pod? Inutil.
"parcari subterane" 1. Incurajeaza traficul auto, ceea ce este o strategie gresita asa cum a aflat tot Vestul. 2. Exista si acum si stau goale. Inutil.
"acces la arta contemporana"... 1. Cati oameni sunt interesati? 2. Dati jos gardul si se va ajunge si mai usor.
Mai cu capul pe umeri pare dl Serban Tiganus.
Daca este este, daca nu este nu este, asta este!
Cam atât despre mutilările post decembriste.
Sa ne aducem aminte de defunctul București 2000 (mai multe detalii aici http://www.euroconferinte.ro/prezentari/Tema02.pdf)
Sa mai ne aducem aminte si de magistrala 5:
Pasaj Rutier la academia militara in paralel cu metroul :) Abandonat
Pasaj Rutier pentru tramvaiul 41 îngropat de primărie pentru ca era prea scump.
Dar când s-a licitat nu era scump? A investigat cineva modificarea de proiect?
Singura noutate care apare acum este ca se vor face proiecte frumoase de 240 de milioane de euro. Firmele de construcții si dezvoltatorii vor profita din plin de exproprieri pe banii primăriei. Iar in final din motive de costuri vom avea niște lucrări realizate de absolvenți de liceu de arhitectura la fără frecventa.
Vreți un exemplu? Parcarea de la Universitate. S-a ales proiectul cel mai ieftin, care s-a dovedit prea scump chiar dacă era cel mai ieftin :) , astfel încât in loc de vegetație, s-a ales soluția cu plantatul unor copaci in ghiveci si realizarea unor guri de ventilație supraterane.
Cine o fi aprobat modificările? Primarul singur?
Nu știu cum apar astfel de inițiative doar când e vorba de imobiliar si de mulți bani, se vând gogoși cu spatii pietonale si aerisire, in schimb daca căutam puz-urile vedem o grămadă de viluțe construite pe spațiul verde.
Domnii arhitecți au văzut cum arata "parcurile imobiliare"? Cred ca acum arhitecții cu drept de practica sunt admiși in OAR doar daca studiază foarte prost curentul Bauhaus. Arhitectura post decembrista a dat naștere unor complexe de blocuri hibrid intre închisoarea KGB Lublianka si portocaliul îndrăzneț din lagărele naziste. Eficienta utilizării spațiului din închisorile sovietice cu coloristica nazista, ce poate fi mai frumos. E un curs special?
Sa va dau exemplu de câteva dezvoltări ce se pot face cu bani putini si nu neapărat publici.
De exemplu extindere stație metrou Leu. Se construiește un pasaj
pietonal de 300 de metri intre stația de metrou Politehnica si AFI (Nu ar da AFI bani pentru un tunel de 300 de metri cu doua benzi rulante ? ) + un Pasaj pietonal AFI- Orizont tot cu două benzi de transport de 200 de metri In acest fel realizezi ceea si-a propus pasajul Basarab cu 200 de milioane de euro la un cost de 1%.
Sau Pasaj Pietonal Politehnica Grozavesti.
Doua benzi rulante de 300 de metri ar mai micșora traficul de pe linia tramvaiului 41 :)
S-ar putea realiza si alte pasaje Eroilor- Gara de Nord.
Nu, nu sunt foarte serios, poate că soluția nu este trecerea traficului pietonal în subteran, deși exista acest gen de soluții: gen South Kensington Pedestrian Tunnel.
Dar oare arhitecții sunt serioși?
Chiar suntem un popor murdar, am uitat sa traim frumos?