Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cursa de a găsi „o doamnă bună” pentru copilul meu. 7 lucruri pe care le recomand părinţilor care își înscriu copiii la clasa pregătitoare

Încep înscrierile pentru clasa pregătitoare: emoţii mari pentru părinţi şi eforturi pe măsură pentru „a prinde” o şcoală bună şi o doamnă pe măsură. Este normal, fiecare vrea ce este mai bun pentru copilul său, mai ales că doar o dată în viaţă începi şcoala. Şi este de preferat să o începi cu dreptul, deoarece acum începe şi pregătirea ta academică pentru viaţă şi nu numai. 

În România, majoritatea părinţilor au convingerea că succesul copilului în viaţă este determinat în mod exclusiv de inteligenţa copilului, la care adăugăm profesionalismul cadrelor didactice, dotarea şi felul în care arată şcoala, manuale de ultimă generaţie, acces la tehnologie modernă, existenţa unui afterschool şi, nu în ultimul rând, o listă interminabilă de opţionale pe care copilul le poate face după ce se termină orele de curs.

În ultimii 20 de ani, specialiştii în psihologia dezvoltării copilului au făcut studii şi cercetări din care rezultă o serie de informaţii foarte valoroase, pe care am putea să le luăm în considerare, tocmai pentru a-i crea copilului un start cât mai bun, conform cu creşterea potenţialului său uman. Avem în vedere aici existenţa a 3 elemente cheie: starea emoţional afectivă, alimentaţia şi somnul. Am putea face o analogie cu un computer – dacă vrei să îţi instalezi un soft inteligent este necesar ca partea de hard să îţi permită. Adesea cei trei factori sunt trecuţi în mod eronat cu vederea, deşi validarea lor corespunzătoare face diferenţa între un copil căruia îi place şcoala şi unul care nu are această înclinaţie.

Aşadar, pentru a ne asigura de prezenţa acestora în viaţa de zi cu zi a copilului atunci când începe şcoala este recomandat să acordăm puţină atenţie unor paşi simpli:

- în primul rând o vizită la medicul oftalmolog: mulţi părinţi nu ştiu că există posibilitatea unei deficienţe de vedere a copilului, ceea ce îl va determina pe copil să nu vadă la tablă, de exemplu. O simplă corecţie cu o pereche de ochelari poate face diferenţa. În general, în clasa a treia sau poate mai târziu se constată întâmplător că ceva nu este în regulă cu felul în care priveşte copilul în timpul orelor şi se recomandă o consultaţie oftalmologică. Cred că există multe beneficii pentru copil dacă depistăm acest lucru la timp. Este oportun să facem această verificare chiar de la început de drum;

- alegerea şcolii este de dorit să se facă mai ales după principiul proximităţii: avantajul de a petrece puţin timp pe drumul casă-şcoală-casă este completat şi de faptul că relaţia dintre copii poate deveni una de prietenie dacă petrec mai mult timp împreună şi în parc unde se joacă, de exemplu; sunt copii care stau şi 12 ore în afara casei, ceea ce este extrem de epuizant pentru ei, oricât ar fi o şcoală de minunată;

- numărul de ore petrecut la şcoală trebuie să fie cât mai mic cu putinţă, copilul are nevoie să petreacă un timp mai îndelungat în cadrul propriei case cu care este familiarizat, în prezenţa unor adulţi cu care copilul a dezvoltat deja o relaţie emoţională de încredere şi îl pot însoţi la efectuarea temelor ;

- pentru a putea merge cu plăcere la şcoală este necesară o armonizare între „chimia doamnei” şi cea a copilului, aşa că este extrem de important să existe un minim schimb de cuvinte înainte de a face alegerea. O mare capcană este o recomandare primită pentru cineva cu care nu ai intrat personal în contact, nu vei şti dacă în cazul copilului tău va funcţiona, oamenii sunt diferiţi şi relaţiile dintre ei unice;

- prezentarea şcolii se va face din perspectiva unui loc frumos unde va merge să înveţe lucruri care îi dezvoltă mintea şi creierul pentru a începe construcţia unei relaţii afective cu şcoala şi mediul de acolo; pentru el este important cuvântul părintelui pentru că deja are încredere în el;

- începerea şcolii este o perioadă de schimbare majoră în viaţa unui copil şi povestirea amintirilor părinţilor din perioada în care au început şi ei şcoala îi ajută pe copii să facă tranziţia mai uşor către nou şi necunoscut;

- chiar atunci când va merge la şcoală, este important să îi fie asigurat timp nestructurat copilului, adică să fie lăsat să se joace, de preferat în compania copiilor de aceeaşi vârstă, este maniera prin care se face descărcarea psihicului de stres; unul sau două opţionale maxim reprezintă un optim pentru copii la această vârstă.

Adesea se pune accent doar pe transmiterea şi acumularea de informaţii la nivel cognitiv, fără a se avea în vedere că ele au nevoie de un suport emoţional adecvat care să îl ajute pe copil să meargă mai departe.

Când se face echilibrul între creier şi emoţie, copilul îşi va dori să meargă la şcoală şi să înveţe singur, aducând şi succesul şcolar în viaţa lui. Aceasta este cea mai sigură cale de a-şi dezvolta motivaţia şi „dragul de învăţat”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Domnu Trandafir chiar era un domn: văd însă că în romgleza din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, domn/doamnă devin din termeni de politețe, meserie! Poate ar trebui să ne analizăm mai întâi pe noi, să vedem dacă suntem în stare să transmitem cu precizie ceea ce vrem să spunem după un afterschool și înainte de un (o?) parenting (care o fi pluralul?!
    Dacă știm să spunem ceva ... dacă nu, să vină DOAMNA DE SERVICIU să șteargă ce-am scris!
    • Like 0
  • check icon
    Eu am o idee și mai bună: fiecare copil acolo unde este arondat. E o măgărie să stîrnești zîzanie între învățători că ăsta e bun și ăsta e rău. Adică la întîmplare. Contează ce face copilul DUPĂ ce vine de la școală. Asta e treaba părinților.
    • Like 0
    • @
      check icon
      Și eu cred că această distribuire ar fi cea mai OK. S-ar evita crearea de școli „de elită” pentru vârste atât de mici.
      Acest elitism care umflă puternic orgoliile mămicilor și ale doamnelor învățătoare nu cred că este la fel de bun și pentru sănătatea mintală (și fizică!) a celor mici.
      • Like 0
    • @
      De fapt ce nu stie d-na cu articolul este ca in alte tari nu e dupa cum vrei tu ca parinte la ce scoala si invatatoare sa dai copchilu' ci pur si simplu in functie de cartier, strada etc. esti arondat la scoala cutare, invatatoarea Cutarescu. Nu te intreaba nimeni ca esti de acord ori ba. Iar cum Romanika copiaza tot ce vede in Vest ca asa e cool, in curand va fi si la noi asa.
      • Like 0
    • @ Sergiu F.
      check icon
      Teoretic și a noi e așa, dar practic nu.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult