Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dacă veniturile gospodăriilor populației nu vor fi mai mari, iar investițiile și cheltuielile în educație, sănătate și cultură nu vor crește, nu vom avea loc în elita economiilor europene

Vineri, de la Statistică, au venit două comunicate. Importanţa lor este cardinală. Fiindcă ne dau noi indicii, semnificative, despre dezvoltarea ţării. Şi, totodată, despre standardul de viaţă al populaţiei României.

Primul comunicat, intitulat „Produsul Intern Brut (PIB) în 2016 – date provizorii 2”, reconfirmă că anul trecut creşterea economică a României a înaintat cu cea mai mare viteză înregistrată în Uniunea Europeană.

Cel de-al doilea, în care sunt analizate mediile lunare ale veniturilor şi cheltuielilor din gospodăriile populaţiei, vine de asemenea cu o reconfirmare. Una însă care nu ne face deloc cinste. În Uniunea Europeană, între 28 de ţări – căci încă doi ani de aici înainte, până când Brexit-ul va fi finalizat, vom continua să fim 28 de ţări – noi înregistrăm, după bulgari, cele mai mici câştiguri din muncă.

Din 2011, de când a fost reluată creşterea economică plus, rata anuală a PIB-ului a înregistrat ritmuri tot mai mari. Numai că nu întotdeauna, când creşte PIB-ul, cresc concomitent şi sumele de bani din buzunare. Banii disponibili. Vor mai trece ani până când cea mai mare parte a populaţiei, o masă critică, nu va mai fi obligată să-şi restrângă drastic cheltuielile. Iar o schimbare a stilului de viaţă nu va veni numai de la un PIB cu plus, oricât de mare îi va fi viteza de înaintare. Va fi nevoie şi de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuaţie, mai apropiată de cerinţele eficienţei, proprietatea, munca, producţia, venitul şi consumul. Într-un cadru economic pe care numai o piaţă funcţională consolidată îl va putea asigura.

Drumul către această nouă tablă de valori a început cu macrostabilizarea. Ca să fie aduse în limite adecvate inflaţia, banii, cursul valutar, deficitele, împrumutul public, dobânzile. Acum, după ani îndelungaţi de strădanii, sunt îndeplinite nu doar cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru euroaria, ci şi cele din tabloul de bord european. Normal era însă ca, imediat, să avanseze şi microstabilizarea: oxigenarea companiilor care suflă greu.

Or, fără o reformă radicală a companiilor nu vom ajunge la dezvoltarea dorită. O reformă care să înceapă de la vârful companiilor. Căci fără manageri competenţi, îndrăgostiţi de eficienţă şi de performanţe, nu vom reuşi.

Noii răsfăţaţi ai istoriei sunt managerii. Dar nu puţini dintre ei (cei de la noi) ţipă mai tare decât Napoleon că au nevoie de bani. Numai că nu doar banii contează. Ca să câştige cursa pentru competitivitate, managerii au nevoie de mai mult decât „bani, bani şi iar bani”, cum striga Napoleon. Au nevoie, cu deosebire, de înţelepciune potrivit definiţiei date de Socrate: atitudine corectă faţă de realitate. Şi nu poate fi, în acest moment al istoriei României, o atitudine mai corectă a societăţii româneşti faţă de realitate decât aderarea noastră la întărirea macrostabilităţii, concomitent cu restructurarea din temelii a companiilor. Şi a managementului.

Şi nici măcar un model bazat pe un raport echilibrat între producţie şi consum, pe investiţii, pe inflaţie mică, pe cursuri stabile, pe un deficit bugetar care să se încadreze în cerinţele europene… nu rezolvă lucrurile. Mai e nevoie de companii stabilizate, care să-şi fi încheiat liberalizările, restructurările, să-şi fi asigurat funcţionalitatea şi un grad înalt de competitivitate. Altfel, bunăstarea rămâne o vorbă în vânt.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Or, fără o reformă radicală a companiilor nu vom ajunge la dezvoltarea dorită." ...
    Ce semidoct acest individ cu aere de specialist. Am tot zis ca nu mai deschid articolele lui dar cred ca asta e si ultimul. Deci compania privata trebuie sa se reformeze, fix antreprenorul roman este problema cea mare in Romania. Nu Statul care il considera din start un fel de infractor, nu Statul care il hartuieste cu taxe aberante si amenzi, cu birocratie excesiva. Ce tampit !
    • Like 0
    • @
      O descriere foarte buna a situatie. Multumesc.
      • Like 0
  • Vom putea vorbi de bunastare si cresterea profitului economic al familiilor atunci cand Statul nu va mai face politica marilor multinationale. Producatorul autohton, cetateanul Roman , a devenit consumator prin excelenta tocmai datorita faptului ca sorosienii au vandut efectiv Romania , marilor multinationale, care la randul lor sunt o prelungire a politicilor de globalizare.... Cu Basescu si Iohannis(desi nici Iliescu si Constantinescu nu sunt de uitat) Romania a fost mai distrusa decat de otomani, fanarioti, imperiul Austro-Ungar si URSS, luati laolalta. Va trebui sa redevenim producatori. Pentru acest lucru trebuie luate masuri de punere pe picior de egalitate a cetateanului roman cu multinationalelel care beneficiaza in Romania de facilitati discriminatorii , in raport cu cetatenii romani....Politicieni aserviti, care daca istoria nu va fi vitrega, vor putea fi judecati ca tradatori de tara!....
    • Like 0
    • @ Cumpanasu Cristian
      Anon check icon
      Si reptilienii de pe Molfos ne ataca energetic si civilizational, asta apropo de sorosieni, sunt mana in mana.
      "Cu Basescu si Iohannis(desi nici Iliescu si Constantinescu nu sunt de uitat) Romania a fost mai distrusa decat de otomani, fanarioti, imperiul Austro-Ungar si URSS, luati laolalta" - haida! Cate vieti omenesti s-au pierdut in razboaie cu Basescu si Iohannis la putere? Cate lagare am avut? Cate experimente de tipul celui de la Pitesti? Cat sange s-a varsat?
      • Like 1
  • check icon
    Nu e de ajuns o reforma radicala a companiilor fara o reforma radicala a legislatiei.Va dau un exemplu,poate nesemnificativ...O firma are activitate doar iarna, din decembrie pana in martie inclusiv. La inceputul lui decembrie se depun actele pt.obtinerea avizului de functionare,dar nu sunt luate in considerare deoarece se cere o copie dupa chitanta achitata firmei de salubrizare.Contractul cu firma de salubrizare incepe,normal,pe 1 dec.,prima factura se emite dupa 15 ianuarie si plata se poate face pana pe 10 febr. Dupa ce duci dupa 15 ian.copia chitantei achitate,actele firmei intra in lucru si dupa 30 de zile obtii avizul de functionare,adica dupa 15 febr.!! Daca in tot acest timp iti vine vreun control esti bun de plata,desi nu esti vinovat cu nimic! Si exemplele de acest fel ar fi multe...
    • Like 1


Îți recomandăm

Neptun Deep

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Mai puțină muncă manuală, erori reduse aproape la zero, control sporit și o relație mai matură cu clientul – acestea sunt doar câteva dintre transformările aduse de digitalizarea contabilității. Nu vorbim doar despre eficiență, ci despre un avantaj strategic real.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Petrut Rizea

Tot mai des auzim că „nu mai există respect ca înainte”. Formula pare banală, dar în spatele ei se ascunde o realitate vizibilă în multe spații ale vieții cotidiene: în școli, în instituții, în trafic, pe rețelele sociale, chiar și în familie. Nu este vorba doar despre politețe sau despre formule de adresare, ci despre o schimbare mai profundă, e despre felul în care ne raportăm unii la alții și la reguli.

Citește mai mult