Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dacă fumul nu e de la mici, atunci e de la deșeurile arse ilegal și, dacă nu e nici de la deșeuri, atunci e de la spitale

Fum Matei Balș

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Dacă fumul nu e de la mici, atunci e de la deșeurile arse ilegal și, dacă nu e nici de la deșeuri, atunci e de la spitale. Nu ne mai tăiem de multă vreme craca de sub picioare, asta ar însemna muncă și munca în sistem e pontată în cel mai bun caz pe zi scurtă, pe coloana de numiri politice, așa că ne dăm foc la craca de sub picioare și așa uscată de 30 de ani de la Revoluție.

La cât de dese sunt deja incendiile în spitalele noastre, ne trebuie un minister întreg pentru prevenirea lor, spre exemplu cel de la Transporturi oricum stă degeaba, Comarnic - Brașov va fi gata când va cânta 50 Cent la Cerbul de Aur...

Radiourile și televiziunile ar trebui ca la rubrica starea vremii să vorbească și de probabilitate de incendiu pe cap de pacient. Măcar să pregătim din timp coliva, dacă statul ne aprinde cu stoicism lumânarea.

Casele de pariuri ar trebui să listeze probabilitatea de incendiu în spitale, cotele ar fi mai ceva ca la meciurile de fotbal...

Dacă pe clădirile spitalelor din România s-ar pune o bulină roșie, precum cele care indică riscul de prăbușire la seism, atunci am avea o Românie cu pojar. Dacă mai vine și - Doamne Ferește! - vreun cutremur, nici bubele nu mai rămân din ea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Peste vreo 20 de ani vor si sanse mari ca 50cents sa cante la Cerbul de Aur, dar nu va veni pe autostrada ca nu va fi gata, ci eventual cu helicopterul.
    Eu nu cred ca se doreste modernizarea Romaniei. Aceasta modernizare inseamna nu numai o viata mai buna in multe zone, dar si o reducere a influentei statului in bunastarea cetatenilor. Iar acest lucru nu de doreste pentru ca cetatenii nu mai depind de stat si nu mai pot fi influentati economic de politic. In plus se va vedea ca cetatenii se pot conduce singuri si atunci incepem sa discutam serios de autonomii, guverne regionale, etc. care bineinteles nu pot fi dorite de guvernele fanarioate din ultimiii 30 de ani.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult