Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dacă tot zici că susții producătorii români, le cumperi produsele de pe unde le vezi: din piețe, din băcănii, din magazine mici sau din supermarketuri

Piață România

Foto: Profimedia

Disputa asta "pro" sau "anti" supermarket-uri este una care nu duce la nimic bun, ca multe altele. Dar, cel puțin, putem rămâne cu câteva idei sau concluzii, dacă tot zicem că vrem să susținem producătorii români din industria alimentară.

Încep prin a spune două lucruri:

1) Și mie mi-ar fi plăcut ca, la ora asta, să avem mai multe lanțuri de format mediu și mare care să aparțină unor antreprenori români. Acum avem doar câteva lanțuri regionale prin țară și încă unul cu acționariat semnificativ (nu majoritar) românesc, care poate ajunge lanț național. Cred că ei vor reuși să crească mai sănătos decât cei dinaintea lor.

Am fi putut avea, în ultimii 10-15 ani, două lanțuri importante de retail alimentar ale unor antreprenori români.

Însă unul și-a delapidat propria companie (Penescu, care avea PIC), iar altul dădea țeapă furnizorilor, pe care nu îi plătea (Patriciu, Mic.ro).

Deci unde erau lanțurile internaționale, acelea rele, în toată ecuația asta?

În fine, poate ne iese mai bine în următorii ani.

2) Sunt date publice care arată că produsele realizate în România sunt peste 50% la raft în magazinele medii și mari. În unele cazuri se ajunge la 70% din marfă. Ne uităm la asta și în calitate de clienți, când intrăm în aceste magazine medii și mari.

Mai știm și că nu suntem în postura în care să avem integrate toate fluxurile, ca să realizam produse 100%, sau măcar 90% românești. Doar unii producători reușesc să se apropie de procentul de 100%, dar tot le mai trebuie vreun ambalaj care nu-i de la noi.

Iar în toată această arhitectură de piață, noi dacă cumpărăm pătrunjel sau usturoi din piață, zicem că le arătăm noi lanțurilor de retail, ”să vezi ce o să le scadă vânzările’”

Dacă tot zicem că susținem producătorii români, vrem ca aceștia să capete scală, adică: dacă unul produce carne, ouă, pâine sau orice altceva și vinde de sute de mii sau 1 milion de euro anual are niște costuri relativ fixe și nici nu are forță de negociere cu alții. Inclusiv cu magazinele mici care sunt departe de locația lui, ca să nu zicem de acelea medii și mari.

Deci pentru a căpăta scală, adică să vândă de 5 milioane de euro peste câțiva ani, sau de 10 milioane de euro peste 10 ani, el trebuie să își ocupe capacitatea de producție. Și să vândă și către clienți mari.

Nu e vina lui, a producătorului, că majoritatea clienților sunt lanțuri internaționale de retail. Repet, poate în câțiva ani vom avea și noi cel puțin un jucător major cu capital semnificativ românesc.

Și atunci tu, client final, dacă îți plac produsele lui sau vrei să îl susții, îi cumperi produsele de pe unde le prinzi. Că sunt în magazine mici, în târguri, în băcănii sau în magazine mari de tip supermarket.

Nu mai intru în detalii de business precum continuitatea producției, care asigură costuri mai mici pentru acel producător pe care zici că îl susții. Ca să aibă continuitate în producție și să optimizeze, trebuie să aibă comenzi mari, adică tot ajungem la magazinele mari.

Dacă acel producător pe care tu zici că-l susții are o profitabilitate bună, se poate finanța, poate crește. Adică produsele lui o să fie și mai disponibile în piață, poate să facă mai bine față concurenței.

Iar astfel, o să putem și noi spune în câțiva ani că avem mai multe grupuri locale din industria alimentară cu vânzări de sute de milioane de euro sau de peste 1 miliard. La acest moment le numărăm pe degetele de la o mână.

În concluzie: să cumpărăm ce ne place și de unde ne place. Este cea mai bună formă de susținere a producătorilor noștri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Desi tema acestui articolul este oportuna/ necesara si putea fi tratata cu luciditate, pertinenta, onestitate si cu informare-documentare adecvate (daca erau solicitati s-o trateze si specialistii in domeniu), acesta "contributie" este surprinzator de superficiala si partial "paralela cu realitatea " (asa cum a mentionat un comentator).... Cateva intrebari esentiale ramase fara raspuns: 1.Cum ar putea fi adoptat in Romania comportamentul consumatorului din statele dezvoltate care decide sa achizitioneze doar produsele/ serviciile cu CALITATE MAXIMA si, simultan, PRET/ TARIF MINIM, conform drepturilor internationale ale consumatorilor adoptate si la noi prin OG 21/1992 dar si in absenta testarilor comparative si a altor date publicate privind produsele de pe piata, cu exceptia abundentei publicitati in mass si social media platite de producatori/ distribuitori (deci "de prima parte", deci LIPSITA DE CREDIBILITATE) ??? 2. Daca la compararea preturilor/ tarifelor se poate pricepe orice absolvent de scoala primara cu nota de trecere la aritmetica, la evaluarea si compararea calitatii unui produs/ serviciu sunt necesare cunostinte temeinice ce ar fi trebuit sa fie oferite si la noi de licee si universitati ("educarea consumatorilor",, desi inclusa in OG 21-1992, fiind cvasi inexistenta in curriculele Ministerului Educatiei si avand spatiul orar necesar ocupat de decenii de alte tipuri de educatii aparent mult mai importante pentru decidentii executivului si legislativului), 3. Cum ar putea producatorii nostri sa ofere macar 10% din DIVERSITATEA, CALITATEA, SECURITATEA, CANTITATEA, etc. de produse alimentare oferite in supermarket-uri de producatorii din alte state europene??? In unele situatii pana si preturile acestora sunt inferioare celor solicitate la noi, din varii motive binecunoscute dar persistente (tot din cauze cunoscute), ramase nesolutionate adecvat de decenii. Mai sunt si alte cauze ale absentei supermarket-urilor cu capital romanesc - de vazut articolele mele (publicate de contributors.ro si academia.edu) pe tema TREI DECENII DE PROTECTIE LEGALA A CONSUMATORILOR DIN ROMANIA .... Apreciez calitatea si pertinenta celorlalti comentatori care au mentionat deficientele acestei abordari diletante a situatiei....
    • Like 1
  • Antonio check icon
    Ar fi ceva dacă ar exista calitate la ceva de la noi ,dar începând de la construcții (e un bloc lângă mine la care nu am văzut vreo linie dreapta ) la mașini, alimente băuturi, toate nu respecta nici un standard de calitate .Băuturile sunt sub licență și prost făcute sau mai bine zis contrafăcute, țigările la fel ,nici nu mai miros a tutun ,alimentele scumpe și slabe calitativ, apartamentele foarte scumpe și mici ,prost construite etc etc Pana nu înțelegem calitatea nu o sa facem fata produselor străine..Cel mai mare rău îl fac ăștia cu subvențiile, atâta timp cât le da statul bani nimeni nu o sa se chinuie sa facă ceva calitativ și competitiv ,vorba aia ,,vând nu vând îmi da statul bani ,,
    • Like 1
  • Radsub Radsub check icon
    -"Și mie mi-ar fi plăcut ca, la ora asta" bunica sa fi avut 2 coaie - il batea pe stalin
    -"să capete scală," asta inseamna economie verticala? ca banuiesc ca nu vorrbei de bile la scala i milano?
    -"Nu e vina lui, a producătorului," niciodata nu e vina lui e a statului care ii da subventii si crede ca daca se asociaza cu vecinul il fura.
    doamne sincer ce mzerii de publicisti dau astia de la republica...
    m,acar ctp are bunul simt ca nu are comentarii dar maanca din ale altora
    • Like 1
  • Vladix check icon
    Sint cam trei probleme legate de lanțurile de supermagazine.
    Primul motiv ar fi de concurenta neloiala. Nu poți vinde mărfurile tale în același magazin cu ale celorlalți. Ori iti faci magazin propriu, unde vinzi doar marfa produsa de tine, ori ești doar distribuitor și vinzi mărfurile celorlalti. În mod obișnuit producătorii ar fi boicotat aceste supermagazine dacă ar fi avut opțiuni, insa acum au dispărut magazinele mici.
    Al doilea motiv este lipsa de varietate a produselor, care se vede cel mai bine cind te duci in orașe mici, unde găsești o gama mult mai larga de produse la preturi accesibile.
    Al treilea motiv ar fi ca detin monopol pe anumite zone si ca urmare își permit și preturi de monopol. Cumpara în disperare spatii comerciale in blocuri de cartier, la distante mici unul de altul, doar pentru a nu permite altora sa își deschidă magazin.
    • Like 1
    • @ Vladix
      Radsub Radsub check icon
      "Nu poți vinde mărfurile tale în același magazin cu ale celorlalți" *- daca ai mafa rmai proasta nu poti vinde.
      nu mai copiez aberatia aia cu distribuior. ca nu pot eu sa imi fac magazin sa vand laptele de la 2 vaci.dar daca eu imi fac o asociatiecu vecinii... corect merge.dar nu se face c daca vrei sa faci se gandesc ca ii furi.
      spatii?am un spatiu iiiiiiiiiiiiiiiii constanta unde numa ca nu vne albina sa sa imi aduca miere. 12 stupari vand toate produsele BIO. puteam sa se faca megaimage, dar un prieten a zis ca imi aducele el. la 1/3 din bani. am incredre. la 3 luni imi trimit pachet si ma dau mare
      • Like 2
    • @ Vladix
      Cum se numește afecțiunea aia din domeniul psihiatriei unde realitatea din capul tău e foarte diferita de realitatea de pe teren ?
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult