Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Daniel David vrea să ducă educația pe Tik-Tok: „Altfel mă tem, de multe ori, că devenim niște rezervații academice”

Daniel David

Foto: Profimedia

Timpul petrecut de către elevi pe rețelele de socializare, preponderent Tik-Tok, este adesea impresionant. Copiii mărturisesc adeseori că petrec chiar și peste cinci ore pe zi urmărind videoclipurile platformei, de unde mulți dintre ei se și informează. Sigur, fără criterii sănătoase și fără cunoștințe minimale despre separarea informației de balast virtual, informarea pe Tik-Tok e periculoasă chiar și pentru adulți. Copiii, însă, sunt într-o situație mult mai delicată.

Tocmai de aceea, în cadrul chestionarului aplicat de jurnalistul Florin Negruțiu în cadrul emisiunii ”În fața ta”, acesta a ridicat o întrebare importantă pentru Daniel David, ministrul Educației: ”Se poate face școală pe Tik-Tok?

Daniel David a explicat, în primul rând, care sunt pericolele utilizării unei platforme de socializare precum Tik-Tok pentru informare.

Nu știu de unde putem vorbi de generația Tik Tok, că eu, ca psiholog, definesc generațiile altfel. Poate începând cu generația Z, generația Alfa, de după 2012, cei care își iau nu numai distracția de pe Tik Tok, ci și cunoașterea de acolo. Ceea ce este o problemă, fiindcă cunoașterea în zona respectivă apare într-un amestec de cunoaștere și pseudo-cunoaștere, cu foarte multă pseudo-cunoaștere, manipulare, conspirație și foarte mulți n-au mintea pregătită să le separe și să separe de acolo lucrurile utile, pentru că sunt și multe lucruri utile în zona respectivă.

Cu toate acestea, modul de abordare a situației nu poate fi interzicerea platformei pentru elevi, de vreme ce orice interdicție vine la pachet cu riscul ca regula să fie oricum încălcată. Și atunci, crede ministrul Educației, ar fi mai util ca școala să meargă și în locurile unde se află adeseori mintea copilului. În acest sens a discutat cu experți la nivel european și spune că ar exista o posibilitate ca, la nivelul Comisiei Europene, să se poarte niște discuții cu platformele de socializare, care să faciliteze faptul ca, la anumite intervale de timp, utilizatorii să primească, sub forma unor spot-uri scurte, informație cu caracter educațional și științific.

Elemente de educație s-ar putea face pe Tik-Tok. Am avut o discuție cu un vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru că, discutând cu diverși experți în domeniu, ei aveau ideea legată de educație, eu de zona de știință, am vrea, de exemplu să ducem, la nivelul unui angajament european, la nivelul Comisiei care să ne ajute să negociem cu marile rețele sociale, să ducem conținuturi legate de știință și conținuturi educaționale, așa cum avem din când în când la televizor un spot de 30 de secunde pe stil de viață sănătos, după ce te-ai judecat 30 de minute, o oră, nu știu, dar după ce ai stat și ai socializat, să apară un pop-up cu un mesaj legat de știință, cu conținut educațional, astfel încât să ne asigurăm că ducem educația și acolo unde se află mintea copilului, că altfel mă tem, de multe ori, că devenim niște rezervații academice. Muzee. Adică avem clădiri, stăm acolo, dar copiii, chiar dacă vin acolo obligatoriu, au mintea altundeva. Hai să mergem și noi unde este mintea lor!” - a mai punctat ministrul Educației.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă unii, precum ministrul fantezist și aberant David, pot să aibă idei crețe de educație pe Tik-Tok, ar trebui să înțelegem că aia nu e educație, ci e o încercare de manipulare. Educația este, sau ar trebui să fie, cinstită, pe față, nu prin pop-up-uri pe Tik-Tok așa cum halucinează ministrul David. Ar trebui să vrem educație în deschidere, cinste și moralitate, nu să ne întrecem în manipulări - asupra tinerilor - cu alte manipulări, de pe platforma jegoasă Tik-Tok.
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      De acord! Tik-tok-ăreala trebuia închisă demult. Astfel, am fi fost scutiți inclusiv de "președintele ales", despre care trebuie să recunoașteți că habar nu ați avut până după turul anulat al alegerilor prezidențiale.
      Cât despre domnul Cristian David, pare să fie la fel cu înaintașii lui. Schimbăm pe ici, pe colo, să ne aflăm în treabă, în loc să găsească niște pârghii, niște stimulente, ceva care să-i motiveze pe elevi să pună mâna pe o carte, fie ea și e-book sau audio-book, că acum parcă toți au alergie la o carte adevărată, tipărită... să meargă la un teatru, la un concert, la un muzeu, să participe la competiții sportive etc. Să nu moară proști. Să nu fie legume. Dar educație cu pipeta, picurată între clipurile de pierdut vremea, nope, e cea mai proastă idee.
      • Like 0
  • Domnul ministru ar face bine să ducă învăţământul acolo unde îi este locul.
    Pe Tik-Tok e de multâ vreme!
    • Like 2
  • D check icon
    Deci în loc să facem cumva să aducem mintea elevilor înapoi la școală, alergăm cu găleata de cunoaștere și polonicul după ea pe câmpii. Genial, mă duce cu gândul la o poveste de Creangă.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult