Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dați-i unui copil de școală primară să comunice în orice platformă online nouă pentru el și o va dovedi în maximum 15 minute. Nu elevilor le este complicat să se adapteze la tehnologie, ci profesorilor

elevi - predare la distanta - Foto Robin Utrecht / Sipa Press / Profimedia)

Foto: Robin Utrecht / Sipa Press / Profimedia

Aseară mă gândeam că m-am mutat online, pe bune. Sunt un flux de gânduri care se materializează undeva în cloud. Deși corpul meu fizic e aici, majoritatea interacțiunilor cu ființe umane s-a mutat online. Mintea mea planifică în permanență noi acțiuni online și trebuie să proceseze în același timp și mai multă informație de la toată populația care acum produce și consumă informație online în cantități pe care mintea noastră nu le credea posibile acum 20 de ani. Din când în când închid tot și evadez în realitatea palpabilă, cu cer albastru, păsări și copaci roditori, pentru că nu vreau ca această lume a mea să devină „cealaltă realitate”. Altfel m-aș simți ca puștii mei care în jocurile video intră și ies din lumi diferite în funcție de cheful pe care îl au să facă sau să nu facă ceva.

Și cum în ultimele 60 de zile toată activitatea mea s-a mutat online, cu workshopuri, cursuri, coaching și tot tacâmul – voiam să las aici câteva dintre observațiile mele legate de predarea online pentru elevi (6-14 ani) și comportamentul copiilor online – în ideea în care pot fi de folos și altor profesoniști implicați mai nou în educația online (sunt doar observații, nu lecții).

1. Dați-i unui copil să comunice în orice platformă online nouă pentru el și o va dovedi în maximum 15 minute. Nu elevilor le este complicat să se adapteze la tehnologie, ci profesorilor, așa că profesorii trebuie să-și aloce mult mai timp prin tutoriale online și să înțeleagă funcționalitățile aplicației pe care o folosesc, pentru a preda online. Pe de altă parte părinții rămân sursa cea mai importantă de suport tehnic la nevoie, mereu pe recepție.

2. Am observat că elevilor le place să socializeze înainte de începerea propriu-zisă a cursului chiar dacă atunci se văd prima oară, așa că întotdeauna îi rog să-și deschidă camera și îi încurajez la dialog înainte de curs.

3. Elevii mei de la Public Speaking School preferă cât mai puține slide-uri și cât mai multă interacțiune cu profesorul sau între ei, elevii. Imediat ce se văd toți pe ecran se animă. Așa că alternez cât pot de mult slideuri cu dialog cu camera deschisă ca să le mențin atenția trează.

4. Elevii mei vin din școli diferite, sisteme diferite și țări diferite dar chiar și așa am învățat că ei funcționează după ritmul școlii lor, de aceea o sesiune de curs online nu trebuie să depășească 50 minute. Au nevoie de pauze dese mai ales când cursul se desfășoară la finalul programului lor zilnic de școală, de aceea uneori, în funcție de ritmul clasei, acord pauze mai mici și dese.

5. Adoră să-și expună ideile și să dea feedback de aceea metoda de predare a profesorului nu trebuie să fie un monolog, trebuie să alterneze mult mai des predarea propriu-zisă cu întrebări deschise, interacțiuni între elevi și feedback bidirecțional.

Celor mai mici (6-9 ani) le plac emoticoanele, imaginile care accesează lumea vârstei lor. Celor mai mari (9-14 ani) le place să comunice prin chat destul de mult, însă obișnuiesc să comunic niște reguli clare, astfel încât comunicarea pe chat să se facă cu profesorul și mai puțin discuții libere între elevi.

În cazul claselor cu număr mare de elevi, profesorul nu mai poate capta atât de ușor gesturile, reacțiile copiilor, mâinile lor ridicate ca la școală pentru a răspunde, de aceea clasele online cu peste 12 copii au nevoie de un sistem ușor diferit de reguli de funcționare și mai ales disciplină, pentru ca fiecare elev să se simtă implicat și nivelul de atenție să rămână acceptabil. Quizz-uri, împărțirea pe camere online de lucru, permanenta stimulare și recunoaștere a comportamentelor potrivite – funcționează.

Până la urmă dragostea pentru elevi și educație îi ajută pe dascăli să facă treabă bună și online cu o singură condiție: să înțeleagă că nu mai pot opera și preda la fel ca în sala de clasă și că trebuie să-și reinventeze orele pentru a fi și mai captivante, căci bătălia pe atenția elevilor este și va rămâne mare.

Articol preluat de pe site-ul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Sa văzut ce bine s-au adaptat profesorii români în ultimii ani la învățământul modern atunci când scot atâția semialfabeți funcționali pe bandă rulantă.Salarii și sporuri mărite dar competența și profesionalismul lipsește cu desăvârșire.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Experienţa Homeschooling-ului e foarte utilă pentru şcoala online. Homeschooling-ul rulează de zeci de ani instrumentele pe care noi încercăm să le descifrăm. Ar fi util pentru profesori să acceseze comunităţi de homeschooling (se găsesc multe pe FB) şi să analizeze metode deja funcţionale.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult