Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

De ce le cerem candidaților în anunțurile de recrutare să fie „rezistenți la stres”? De ce ne-am stresa angajații?

Angajat stresat

Foto: Profimedia Images

În majoritatea anunțurilor de recrutare găsesc cerințe pentru candidați precum “multitasking” și “rezistență la stres“.

Oameni buni, despre multitasking știm că afectează negativ creierul și viața, lucru susținut și de un studiu al Universității Stanford care s-a desfășurat pe o perioadă de zece ani și care arată că persoanele care au apelat la multitasking au suferit în timp de mai multe tulburări cognitive. Cei care se implică frecvent în mai multe activități simultane s-au descurcat mai prost atunci când li s-au dat sarcini simple care au ținut de memorarea unor lucruri simple, a fost concluzia cercetătorilor.

Acestea fiind spuse, multitasking-ul nu este eficient.

Știm că există costuri de comutare a sarcinilor. Dacă faci multitasking în timp ce faci și ceva semnificativ, cum ar fi o lucrare academică sau un proiect important la job, va dura mai mult până să-l termini și poate nici nu vei avea succesul la care te aștepți”, spune Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și unul din realizatorii studiului.

“Multitasking-ul, efectuat fără un antrenament anterior, este o poveste frumoasă și atât. Creierul nu poate funcționa eficient pe mai multe paliere conștiente de acțiune în același timp. În momentul în care ne implicăm activ în mai multe acțiuni, în paralel, creierul, fiind un organ extrem de eficient din punct de vedere energetic, va implementa strategii euristice (așa zisele scurtături mentale)”, spune Costin Dămășaru, fondator și director Neuro Performance Enhancement Center.

Rezistența la stres. Despre stres știm că evenimentele stresante pot afecta majoritatea bolilor, dar nu direct, ci prin mecanisme ce includ:

  • alterarea reglării afective (de ex., niveluri ridicate de anxietate, frică, depresie);
  • comportamente ce dăunează sănătății (de ex., alimentație deficitară, lipsa exercițiilor fizice, consumul excesiv de alcool, țigări, somn deficitar).
  • dereglarea sistemelor neurohormonale (de ex., modificări ale producției hormonilor, precum cortizolul, testosteronul și estrogenul);
  • inervația directă a țesuturilor de către sistemul nervos autonom (de exemplu, creșterea activității sistemului nervos simpatic care are ca rezultat eliberarea crescută de norepinefrină).

Nu toate tipurile de evenimente stresante de viață au același impact, dar problemele interpersonale, pierderea statutului social și dificultățile de angajare par a fi cei mai marcanți stresori, la nivelul populației.

Așadar, de ce le-am cere angajaților să fie dispuși la multitasking și rezistenți la stres sau, și mai simplu, de ce i-am stresa, căci stresul anihilează creativitatea, inovația, afectează productivitatea și este cauza a multiple boli? Ca să stea oamenii în concedii medicale? Ca să avem pătată imaginea de angajator de feedback-uri negative și demisii în lanț?

Articol publicat inițial pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • perplex check icon
    De fapt managerii nu vor ca angajatii sa execute doua sa mai multe sarcini in acelasi timp. Un angajat nu poate sa scrie un raport cu o mana, sa raspunda la un telefon cu cealalta, cu un ochi sa se uite pe geam, cu altul sa citeasca un email si cu un picior sa amestece in cafea. Cu o ureche sa asculte niste barfe si cu cealalta sa preia urmatorul task de la sef, eventual in timp ce vorbeste la telefon cu un client.

    Managerii vor ca angajatii sa faca switching, sa sara cu usurinta de la o sarcina la alta, adica sa se apuce de al doilea task inainte sa-l termine pe primul.

    Creierul uman nu esta facut nici pentru multitasking si nici pentru switching. Daca faci mult switching apare stresul.

    Munca cu mai putin stres ar insemna sa incepi un task si sa-l duci la bun sfarsit cu succes, dupa care sa faci o scurta pauza si sa te apuci de urmatorul task.

    Ignoranta ii face pe manageri sa ceara multitasking si switching.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ciolacu și Grindeanu

PSD-ul refuză să mai fie progresist. A fost destul progres acolo ca să vină și timpul unei stagnări binemeritate, nu? Nu se poate nici cu progresul constant! Iar rezultate au tot fost și au culminat în vremea lui Ciolacu, când PSD-ul chiar a progresat serios și a reușit să vâre cel mai adânc ghearele în fondul de rezervă, oferind o imagine clară și definitorie a ceea ce poate însemna o guvernare pesedistă determinată. Foto: George Călin/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult