Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce nu ar fi posibilă majorarea semnificativă a încasărilor aferente impozitului pe venit, prin cota progresivă

oameni in Bucuresti

Foto: Inquam Photos / George Călin

Conform execuției bugetare pe 2021, încasările aferente impozitului pe venit au fost de circa 52 miliarde lei, echivalentul a 4,4% din PIB. Din acestea, impozitul pe profit a fost de circa 20 miliarde lei (1,7% din PIB) și cel pe veniturile din salarii de circa 28 miliarde lei (2,4% din PIB).

Prin comparație, TVA a adus circa 80 de miliarde de lei (6,7% din PIB) și accizele vreo 34,5 miliarde lei (2,9% din PIB).

Contribuțiile la pensie au fost de circa 78,5 miliarde de lei (cam cât TVA), iar cele la sănătate de 36 miliarde lei (comparabile cu accizele).

Veniturile nefiscale (profiturile companiillor de stat, jecmănite sistematic de ani buni de capitalul de investiții) au fost de vreo 26 miliarde lei, circa 2,2% din PIB.

Am văzut și varianta de impozit progresiv vehiculată în presă:

- până la 2000 lei venit lunar, impozitul pe venit este de 0%;

- între 2000 lei și 4000 lei, PSD propune un impozit pe venit de 10%;

- 4000 lei și 6000 lei - ar fi de 20%.

Nu e clar ce se întâmplă cu veniturile peste 6000 lei. Probabil cota propusă și dorită ar fi de 40%.

Venitul mediu în România astăzi este circa 6000 lei.

Concluziile la aceste date ar fi următoarele:

- Impozitul pe venit (inclusiv cel pe profit) aduce la buget cam 40% din cât aduc astăzi perechile (TVA și accize) sau (contribuțiile sociale și de sănătate).

- Dublarea încasărilor prin impozitul pe venit, prin cotele propuse (dacă luăm în calcul și ultima de 40%) ar aduce vreo 4% din PIB.

- Salariile de la noi sunt concentrate, în proporție de 70-80%, sub salariul mediu. Avem puține salarii mari și foarte mari. Ca să ai încasări consistente, cu 0% pe salarii sub 2000 de lei, trebuie să urci mult procentul la cele peste medie. Minimum 40%. Problema e că un impozit de 40% pe venituri sau dividende brute mai mari de 6000 de lei e imposibil de aplicat. De ce? La aceste venituri se aplică și contribuțiile pentru pensie și sănătate, de vreo 46% pe brut. Ar însemna ca venitul brut peste 6000 de lei să fie poprit cu vreo 80%. Dacă mai aplici, la netul rămas, și TVA-ul de 19%, pare că rămâi cu mult mai puțin ca cei care au venit de 2000 de lei.

- Din considerentele menționate, majorarea semnificativă încasărilor aferente impozitului pe venit, prin cota progresivă, nu va fi posibilă. Contribuțiile pe salarii sunt mari, mai ales la sănătate, TVA e mare. Ori reașezi lucrurile, scăzând din contribuții și TVA, ori lași lucrurile așa pe impozitul pe venit.

- În aceste condiții, în care nu poți crește semnificativ încasările prin aplicarea unei cote progresive, nu are sens să stresezi contribuabilii cu declarații de venit anuale (când majoritatea au venituri salariale), nu are sens să încarci ANAF cu muncă inutilă, cu impact zero pe buget.

E clar că povestea cu cota progresivă e praf în ochi. Nu rezolvă problema deficitului bugetar imens. E doar o ambiție a unui partid care e preocupat să lovească mereu în egalitatea în fața legii. A legii fiscale, în acest caz. E o petardă să acopere cheltuielile imense pe care le fac și pentru care nu au soluții, altele decât împrumuturi pe bandă rulantă. E poveste de sedus electoratul, arătând că îți pasă de săraci, luptând cu "chiaburii".

O vrăjeală care maschează incompetența acestui guvern, cel mai slab guvern de la Boc încoace! Veți vedea, pe mâna lor vom buși PNRR, minim jumătate din el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Statul ia deja 45% dintr-un salariu. Așa, cu cota de 10%. Nu mai e loc pentru 40% pentru în Germania unde cota maximă e 45% sănătatea și alte contribuții sociale se limitează astfel că acea cotă intra doar în zona unde acele contribuții sunt limitate. Deci nu iau mai mult de 50% niciunde. Al doilea motiv pentru care situația e aberantă este legată de faptul că nu merită să mai lucrezi peste 6000. Atunci fie se va trece part time fie se va face evaziune. Oricum vot încasa mai puțin, asta e clar.
    • Like 0
  • D-nul Cristian Păun (CP) nu trebuie să fie (și nu poate fi) crezut când își dă cu presupusul despre cota progresivă de impozitare a veniturilor. Motivul care-l face incompatibil pentru tratarea acestei teme este (se poate spune și „sunt”, pentru că-s vreo șapte!) conflict de interese. D-nul CP este „mielul” (gras) care suge de la vreo 7(șapte) funcții importante foarte bine plătite. Probabil că în vreun fel este răsplătit și pentru compunerile încropite în spațiul virtual. (De unde o fi procurând timp, nu ca să le „îndeplinească”, ci ca măcar să ajungă la locul exercitării acestora?!). Deși d-nul CP (vrea să credem noi!) lucrează din mare plăcere, consideră că nu-i ajung cei 6000 de lei de care cota progresivă nu se atinge și-i invidiază pe cei care au venit de 2000 lei. Ar fi multe de spus despre cei ca d-nul CP, dar pentru că timpul este prețios apelez la câteva cuvinte din vocabularul românesc: lăcomie, rapacitate, aviditate, cupiditate, hrăpăreție. D-NUL prof. univ. aplică expresii de felul „praf în ochi”, „petarde” sau „o vrăjeală” și asupra sistemelor de impozitare progresivă existente de foarte mult timp în țări în care d-nul CP n-avut, n-are și nu va avea funcții: Italia, Spania, Germania, Polonia etc.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult