Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce vor cultele religie la bac?

Patriarhul Daniel

Foto: Inquam Photos/ Bogdan-Ioan Buda

Nu, n-are legătură cu credința și trăirile spirituale. Nici cu discriminarea. Ar fi chiar culmea să se plângă Biserica de discriminare, în condițiile în care deține un adevărat imperiu mediatic, sute de firme si afaceri care nu plătesc taxe la stat, o catedrală făcută din bani publici și politicieni la degetul mic.

Nu.

E vorba despre control. Despre putere.

Într-o țară care se declară (in cea mai mare parte) creștină, lucrurile ar trebui să fie simple. Chiar și cu modificările legislative din ultima vreme, care au făcut din această materie una facultativă, Biserica n-ar trebui să-și facă griji. Nu-i așa? Pătrunși de trăirea creștină, românii ar trebui să-și încoloneze disciplinați copiii spre ora de religie și, așa cum o spune și Constituția, să-i educe conform propriilor convingeri religioase.

Numai că situația s-a cam schimbat.

Chiar dacă la recensământ, cetățenii români își declară (din obișnuință, din convingere sau lehamite față de rudele mai habotnice) apartenența religioasă, în școli lucrurile stau diferit. Părinții sunt mai sensibili când vine vorba despre copiii lor. Cei mai mulți dintre ei au consimțit să-i înscrie la ora de religie pentru că o medie de zece în plus creștea șansele la admitere.

Prevederea asta nu mai e valabilă.

Ce-i mai oprește pe părinți sa-i mai țină la această oră? Nimic. Sigur, nu m-aștept să renunțe în masă la această disciplină, dar e o fisură care amenință statutul religiei în școli. Nu mai are nici o miză. În plus, nu că ar avea ceva împotriva orei în sine, dar, poate, o oră de matematică, una de română sau un fotbal pe teren ar fi mai utile.

O altă problemă pe care o are această materie este caracterul ușor ambiguu în trunchiul comun. O anomalie curriculară, pe care nu a reușit nimeni să o explice până acum cu subiect și predicat. Religia face parte din trunchiul comun (deci este obligatorie) dar îți poți retrage copilul de la această oră (deci nu e obligatorie). Vă las câteva secunde să râdeți cu poftă sau să vă enervați, după caz.

De ce a fost introdusă struțo-cămila asta în școli? Simplu. Pentru a putea face catedre titularizabile pentru profesorii de religie, dar și pentru a-i mulțumi pe cei care nu vor această materie pentru copiii lor. Minunat. Doar că, până acum, îi mai momeau cu media din gimnaziu. După cum am arătat mai sus, nu mai e cazul.

Și, uite așa, s-a ajuns la panică.

Controlul Bisericii asupra societății românești se face, în primul rând, prin ora de religie. Ca să faci ora asta, ai nevoie de profesori. Ca să ai profesori, trebuie să le faci catedre. Ca să ai catedre, iertați-mă, termin demonstrația imediat, trebuie să ai copii înscriși la ora de religie. Ceea ce a devenit cam complicat în lumina argumentelor amintite mai devreme.

Uite așa ajungem la propunerea privind introducerea religiei la bac. Ar schimba fundamental statutul acestei discipline în școală. Ar fi materie de bac! Mai mult, ar exista și sugestia (ușor perfidă, dar verificată) că examenul asta ar presupune din oficiu o notă mare care ar crește media generală. Nu c-ar fi prima dată. Așa au procedat până acum cu mediile din gimnaziu! În plus, ia amintiți-vă de ce se înscria lumea pe capete la educație fizică la bac? Nu-mi spuneți că și-au descoperit latura sportivă în clasa a XII–a…

Religia la bac nu are nicio legătură cu credința.

Are legătură cu dorința de putere. Cu prezervarea controlului asupra societății românești prin intermediul celui mai sensibil punct al ei: copiii. De ce?

Pentru a-și asigura, și pe mai departe, un adevărat imperiu mediatic, sute de firme si afaceri care nu plătesc taxe la stat, o altă catedrală făcută din bani publici și politicieni la degetul mic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Cred că anumite concluzii ar fi destul de clare:
    1. Undeva la 80% - dacă nu mai mult - consideră că o istorie a religiilor (explicarea fenomenului, implicațiile culturale și sociologice etc.) ar fi binevenită și, evident, mai potrivită decât religia confesională;
    2. Ideea de a elimina orice formă de religie, fie ea și din perspectivă sociologică sau culturală, pe care o susțin anumite persoane mai înfierbântate e stupidă! Toată istoria artei e bazată pe religie! Ce facem, rupem paginile în care apar icoane sau picturi cu subiect religios?
    3. Eliminarea completă a oricărei urme de religie din școli nu are nicio utilitate. E clar că cei care acceptă religia o practică, mai mult sau mai puțin. Oricum, oamenii își exercită religia, merg la biserică/moschee/templu liber, fără constrângeri.
    4. Religia la bac n-ar fi o catastrofă, în condițiile în care e opțională. Mulți copii merg la orele de catehism organizate de parohie; ar putea fi chiar util.
    5. Ideea că un contact cu ideile religioase ar duce la convertire e absurdă. Dacă luăm contact cu ideile budiste devenim budiști? Șintoism? Taoism? Și ce se întâmplă cu religiile antice? Unele chiar au supraviețuit: zoroastrismul are cam 20.000 de membri în toată lumea.

    Mi se pare o falsă problemă. E drept că nu aș vedea ca probă la bac religie confesională, dar sunt și copii care merg la olimpiada de religie. Nu-i obligă nimeni. Ulterior își pot lua doctoratul în teologie. E ok și asta. E liberate, fiecare poate face ce își dorește cu viața sa.
    • Like 1
  • Printre cei de pe aici care cred intr-un d-zeu oarecare... imi explica cineva intentia sau directia planului atotputerniculu pentru care in 2021 in lume au murit 5 milioane de copii sub 5 ani ?

    5 MILIOANE!

    Stiti cum arata cinci milionae de copii morti? Sub 5 ani?

    Doar asa ca sa stii si voi ce se intampla in lume... in timp e aprindeti lumanari pentru scopurile voastre egoiste, minuscule si egocentriste

    5 milioane!!!

    As vrea sa zic ca d-zeul vostru a permis asta dar este inutil.. nu pot acuza vidul de ceva..
    • Like 3
    • @ CommonReader
      Valentin check icon
      Sunt multe explicații. Esenienii - cărora le datorăm acele faimoase manuscrise de la Marea Moartă - considerau că lumea este condusă de un Dumnezeu Rău, în conflict cu Dumnezeul cel Bun. Există multe religii; India are practic câte o religie pe metru pătrat. Subiectul e captivant, mai ales pentru tineri, dar, din păcate, nu se face o istorie a religiilor în școală.
      Se predau unele religii, la istorie: religia antică egipteană, reforma lui Amon Ra etc. Poate că la un moment dat se va introduce o istorie a religiilor.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Vă răspund Dvs pentru a-i răspunde indirect lui ”CommonReader”, fiindcă probabil cu respectivul nu se poate vorbi calm și aplicat. Și la Dvs e o problemă, fiindcă pe Dvs nu prea vă interesează sincer nicio idee religioasă anume, doar respectați diversitatea și atât. Și desigur, vă place să aveți o cultură generală adecvată. Dar, în fine...
      - În primul rând omul religios (creștin) acceptă că planurile / motivele lui Dumnezeu sunt peste puterea sa de înțelegere. Așa că nu trebuie să caute el o motivație, un sentiment de justiție etc etc în acțiunile divine, fiindcă cel mai probabil va judeca strâmb lucrurile.
      - Pentru a veni totuși măcar cu o idee de lucru ca răspuns la întrebarea: ”de ce se moare prematur în lume?” sau ”de ce există suferință?” zic și eu așa (după capul meu): pentru un creștin moartea NU ESTE o pedeapsă, așa cum e pentru atei, care cred că moartea înseamnă sfârșitul. Moartea este doar încheierea unei călătorii într-un loc și începerea călătoriei ”adevărate”, finale, în lumea de dincolo. De asemenea, dacă privim astfel lucrurile, nu e greu să ne imaginăm lumea aceasta ca o școală, cu greutățile și provocările aferente. Cineva cu ”viață mai grea”, cu suferințe mari, poate că are de dovedit un talent mai mare la ”școală” și primește subiecte mai dificile la ”testări”. Iar dacă unii oameni - buni sau mai puțin buni - mor mai devreme, poate că au ”absolvit” mai repede ”școala”, sau și-au dovedit aici tot ce aveau de dovedit, nu mai au loc de îmbunătățire. Copiii care mor de mici, poate că sunt ”relocați” mai repede. Cine poate ști cu adevărat? Numai aroganții ăștia care îi cred proști pe alții cred ei că le știu pe toate.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Ați înțeles, nu mă situez într-o religie anume, deși nu mă pot caracteriza ca fiind ateu. Un lucru interesant cu ateii: ei nu acceptă existența UNUI Dumnezeu, adică.... vorbim de un ateism monoteist, nu politeist. Cumva, ateismul și religia formează o singură monedă, însă cu două fețe opuse. Cine vede o față, nu o vede pe cealaltă, și toată lumea crede că moneda are o singură față. De fapt, are două. Interesantă nuanță...

      Mi se pare hazardat să dăm un răspuns din punctul de vedere al unei religii. Șintoismul - religia Japoniei - consideră că nu există viață și moarte, și că totul face parte din același spirit universal. De aceea și succesul Japoniei în domeniul roboticii, unde o ființă umană nu este diferită ca esență de un robot, de o ființă anorganică (dacă o putem numi astfel). De altfel, religiile orientale nu sunt chiar religii propriu-zise, pentru că nu cred în existența a CUIVA, ci a CEVA.

      Diferitele religii dau diferite puncte de vedere. Rolul educației e să-ți prezinte puncte de vedere care să te facă să gândești. De aceea cred că religia CONFESIONALĂ nu e ideea cea mai bună.
      O istorie a religiilor te poate informa și te poate face să alegi în cunoștință de cauză. Poate chiar creștinismul. Sau poate budismul, șintoismul, taoismul etc. Ideea e să ai toate opțiunile. E ca și cum ai avea o hartă: toate direcțiile pentru a alege destinația care ți se potrivește.
      Plus, religiile sunt și o radiografie culturală.

      Celebrul atlet al ateismului, Richard Dawkins, spune că primul lucru pe care îl face, când vizitează un oraș, e să viziteze o catedrală. Nu ca pe un act de religie, ci ca pe un act de cultură. Interzicându-le copiilor studiul religiei, le răpim parte din propria cultură și identitate umană. Omenirea și religia și-au împletit destinele încă de la început. Scopul nostru ar trebui să fie lumina, modelarea minților tinere. Nu în spiritul unei singure religii, ci în spiritul bogăției culturale, a unui festin de idei, sensuri și simboluri.
      Și, se știe, curiozitatea lor e nemărginită...
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Sunteti plin de ne-raspunsuri care va linistesc curiozitatea. Nici prin cap nu v-a trecut atat Dvs cat si Valentin ca motivele sunt cat se poate de lumesti, lipsa accesului la: servicii medicale de baza, educatie si access la metode de contraceptie pentru femei, educatie si ingrijire postnatala, medicamente, hrana de baza si multe altele care se pot si probabil se vor rezolva in timp. Doar baliverne teologice si presupuneri semidocte. Nu este nici un plan ascuns, nestiut si neinteles de nimenisi. Aceleasi prostii le aud pe post de argumente la pedofilii astia nespalati in sutana neagra.
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      Mhai Nai check icon
      :D da de unde stii matale ca pt un ateu moartea este o pedeapsa? Si o pedeapsa din partea cui, daca nu exista nimeni acolo sus, sau unde-o fii?
      Si cum explici ca cei ce nu cred, cred ca le stiu pe toate???
      La primul punct...as zice ca un crestin inteligent merge pe ideea necrestina "daca cred si El exista castig, daca cred si El nu exista nu pied nimic".
      Problema mea este ca nu inteleg: daca se introduce religia la Bac nu se mai moare, sau ideea e de fapt ca e suficient sa luam examenul la religie si la nimic altceva, deoarece oricum credinta ne va oferii totul in viata?
      Domnul meu, inca nu a existat o persoana pe lume care sa poata argumenta altceva din religie decat regulile "de bun simt" (ex: legile lui Moise, respectarea unei zile de odihna, postul samd) N-au fost crezute acum 2000 de ani cand se facea foc cu cremene si vrei sa convingi niste tineri care au ambitia sa zboare pe Marte. Si mai si vrei sa-i convingi fara nici un argument ca dumnezeul ordodox si numai acela e bun si drept.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Evident, n-am nimic împotriva cunoașterii cât mai lărgite, pe toate planurile. Și științe de toate felurile și religii de toate felurile. Asta înseamnă cultură generală și minte luminată. Cred în egală măsură că oamenii de știință ar trebui să fie pasionați de religie, cultură etc și că preoții ar trebui să fie pasionați de științe, arte etc.Doar că lărgirea orizontului nu trebuie să aibă ca rezultat pentru noi o echidistanță cețoasă, fără nuanțe. Da, vezi de toate, cunoști de toate , dar tu cam trebuie în final să-ți definești un sistem de răspunsuri la întrebările fundamentale: Cine suntem? De unde venim și unde ne ducem? Există viață după moarte? Ce sens are viața noastră, dar și tot ce ne înconjoară? etc etc etc. Și deci implicit să devii ateu sau să îmbrățișezi o credință / religie anume. Întreaga noastră viață și atitudine în viață depinde de asta. Am amintit deja: nu ne e totuna dacă credem că odată cu moartea ne facem praf și pulbere și atât, sau dimpotrivă, vița noastră continuă în alt plan, în care dăm sau nu dăm socoteală pentru ce am făcut aici. Diferența este, la propriu, ”ca de la cer la pământ”. E excelent și să avem cultură generală, dar noi, din informația pe care am asimilat-o, e de dorit să ne formăm o VIZIUNE proprie. Aceasta ne va defini în viața curentă și, dacă e cum cred eu, pentru asta vom fi și responsabili mai departe, adică DINCOLO.
      PS Nu văd cum ateismul și credința sunt 2 fețe ale aceleiași monede. Ateul nu crede în NICIUN Dumnezeu (nu numai într-unul singur). El crede că Universul s-a format de la sine, că nu există sensuri spirituale în nimic din ce-l înconjoară, că viața și spiritul (conștiința) sunt efectul organizării superioare a materiei (așa nitam-nisam) și că așa cum s-a născut -spontan - tot așa va deveni oale și ulcele și atât. Și nimic n-a avut sens. Totul e aici și acum. Deci să ne facem viața de aici plăcută și corectă după mintea noastră, că nu ne supunem niciunei judecăți și morale de natură superioară, divină. Deci spirit civic dus la extrem, dar morală creștină zero. Totul se mișcă doar în planul superficial al realității de sub nasul nostru. Morala e ceva doar între noi, aici, ca niște ”vecini” de viață, nimeriți laolaltă, fără niciun sens. Morală de tip ”simpli vecini”. Repet, așa spun ateii, NU eu.
      Și de aia au atitudinea asta pro diversitate. Așa procedează și cu vecinii, pe principiul: nu ne interesează de ce face fiecare în casa lui, dacă nu încalcă legea și nu ne deranjează pe noi. Nu ne interesează binele sau răul de lângă noi. Dar pe un creștin / religios ÎL INTERESEAZĂ. Nu îi e indiferent dacă
      lângă el e sau nu e ceva rău, din punctul de vedere spiritual. Înțelegeți prăpastia ideologică între ateism și creștinism (sau alte religii)?
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      NU încerc să conving pe nimeni de nimic, îmi spun doar părerile, cu patos, da, dar doar atât. E perfect valabilă zicerea cu ”cine are urechi de auzit, aude”. Ateii înverșunați cred că cine e credincios e obligatoriu prost și / sau neșcolit. Că neapărat de aia e credincios, că nu i-au ajuns la ureche cuceririle științei. Și de multe ori se înșeală. Nici prin cap nu le poate trece că poate un credincios a EVOLUAT la starea asta, de la starea inițială de ateu. Că poate credincioșii au căpătat, să zic așa ”un simț în plus”, care le este (încă) prohibit celor care nu sunt credincioși. Dacă aș vedea smerenie și respect la atei, aș putea să-i respect, fiindcă și ei, poate, filosofează în felul lor, chiar dacă mult diferit de mine. Dar cum la mulți nu văd decât aroganță de tip juvenil, chiar și la cei mai în vârstă....
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Valentin check icon
      Nu toți ateii sunt înverșunați. Să nu generalizăm. Important e ca fiecare să aibă dreptul să-și spună opinia fără să fie judecat și fără să judece pe alții.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Marina check icon
      Domnule Cojocaru, moartea nu e o pedeapsă nici pentru atei, e un lucru firesc. Ateii nu o percep ca pedeapsă din moment ce nu cred într-un Dumnezeu care să aplice pedeapsa. Și moartea chiar e sfârșitul. Și eu cred că moartea este sfârșitul și asta nu mă panichează în așa hal încât să cred toate poveștile care îmi promit viață veșnică în rai, dacă sunt ascultătoare, sau în iad, dacă nu sunt.

      • Like 1
  • Valentin check icon
    Printre altele: pentru cei care visează la o prăpastie între știință și religie să dăm câteva exemple din sutele care pot alcătui o listă:
    - George Mendel (chimie) a fost abate al bisericii catolice
    - Arthur Compton (fizică, lumina ca particulă și undă) a fost diacon baptist
    - Maxwell (fizică) a fost pastor evanghelic
    - Euler (matematică) a fost și apologet creștin
    - Georges Lemaitre (fizică) a fost preot catolic

    Și lista continuă: Sir Isaac Newton, Lord Kelvin, Louis Pasteur, Robert Boyle, Antoine Lavoisier, Michael Faraday etc. Aș putea să o adaug pe fosta mea profesoară de fizică, soție de preot. Un amic care se ocupă cu fizica cuantică prin SUA și care este un membru activ al bisericii românești din diaspora.

    Nu mai știu... l-aș mai aminti pe actorul meu preferat - Tom Hanks - care este de religie ortodoxă.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Când l-aţi amintit pe George Mendel (chimist) cred că v-aţi referit la Gregor Mendel, călugărul augustin, părintele geneticii. El a studiat, printre altele, fizica, nu chimia. Sper să nu mă înşel, scriu din amintiri, nu l-am întrebat pe Google.
      • Like 1
    • @ Dragoş Anghelache
      Valentin check icon
      Scuze, dar în capul meu genetica și chimia se cam amestecă... În definitiv, granițele dintre științe sunt trasate de noi. Științele se cam amestecă. Știu că la facultatea de fizică se face și chimie (presupun că anorganică). Nanoboții ar trebui să țină și de chimie.
      Leonardo Da Vinci a fost în aceeași măsură și artist plastic, și biolog, și fizician. Lui i se datorează și primul robot încercat vreodată. Și da, deși era un spirit liber, nu era ateu.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Nu prea inteleg ce vrea sa zica lista decat ca in ciuda vremurilor au reusit sa treaca peste presiunea sociala si dogmatizarea infantila ca sa aplice metodele stiintifice pentru a descoperi lucruri.

      Argumentarea Dvs prin care asociati credinta cu oameni cunoscuti este binestiuta si irelevanta. Nu a inviat nimeni, nu naste nimeni copii fara fecundatie de vreun fel si mnunile sunt niste povesti la fel interesante ca cele din Coran.

      Isus, Mohammed, Eli, Jehova si alti zei sunt toti la fel...personaje de poveste iar Dumneata iti irosesti viata.
      • Like 4
    • @ CommonReader
      Valentin check icon
      Nu că n-ați prea înțeles, ci n-ați înțeles DELOC! Inventată sau nu, religia nu este eliminată de știință. Nu doar lista acelor nume este sonoră, dar există și astăzi numeroși oameni de știință, care, fie urmează o religie clasică, fie au o religie proprie (cred în Ceva suprem, fără nume, fără formă etc.).
      Unii oameni sunt religioși. Alții sunt atei. Atei moderați sau mai puțin moderați. Alții n-au o problema cu existența sau inexistența unei ființe/principiu/matrice primordială etc. Aceștia sunt agnostici.
      Ideea pe care n-ați înțeles-o e că există o anumită strategie - nefuncțională după părerea mea - care asociază religia cu prostia.

      Ori, un om de știință cu doctorat în fizică cuantică, numeroase studii publicate, dar care este și pastor nu poate fi bănuit de prostie. Da, sunt nume sonore sau mai puțin sonore în știință care cred și își exercită credința în paralel cu cariera științifică. E o realitate.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Mhai Nai check icon
      OK si? Crezi ca daca o tanara speranta merge la Google, Microsoft, Tesla etc si le zice ca vrea sa se angajeze, dar testul de angajare sa fie din religia ortodoxa, oare ce succes va avea? Despre asta cred ca vorba. NIMENI nu-l va opri sa mearga la biserica sau sa se roage in linistea caminului. Dar sa o faca cu bun simt!
      • Like 0
    • @ Valentin
      Mhai Nai check icon
      Valentin, cred ca aici te referi la credinta, nu la religie. Daca esti credincios, evident te vei indrepta catre religia care iti este cunoscuta si accesibila. Nu vad cum un taran din sec 16 din Oltenia care n-a vazut mai departe de satul vecin ar putea crede brusc in zeii Olimpului sau in Budha.
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      Valentin check icon
      Imaginați-vă cineva născut pe o insulă pustie. Absolut singur de când s-a născut. Va avea o religie?
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Cred că ne aprindem degeaba. Să recapitulăm:
    1. Deși inițiativa aparține BOR, semnatare sunt mai multe culte religioase.
    2. Dacă e vorba de ALEGERE LIBERĂ, atunci nu văd problema.
    3. Educația nu se întâmplă doar în școală, ci și în afara ei. Numeroși tineri - în special cei din zona protestantă - frecventează școala de duminică. Sau vrem să interzicem școala de duminică? E clar că religia există în viața tinerilor, și nu doar ca materie de școală. Și e ok. Suntem o democrație, unde fiecare își poate exercita liber drepturile.
    Nu-mi plac interdicțiile, indiferent din ce parte vin: fie că vorbim de interzicerea religiei în școală, de interzicerea altor tipuri de familie în societate etc.
    Chiar dacă nu ne plac, drepturile trebuie apărate.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Mhai Nai check icon
      Ups! Fa-ma sa inteleg! Deci alte culte militeaza pentru introducerea religiei ortodoxe la Bacalaureat???
      3. Cred ca nimeni nu a pomenit vreodata de scoala de duminica. Pentru scoala de duminica, Bacul se da duminica. Sau in 30 februarie?
      • Like 5
    • @ Mhai Nai
      Valentin check icon
      Haha!!! Hehee!!! Scuze, dar... e haios...
      1. Evident că nu. E vorba de religie, însă - din câte am înțeles - inițiativa aparține BOR. Evident că fiecare cult va da religia sa. Și programele școlare sunt diferite.
      2. Școala de duminică e o sintagmă ceva mai familiară pentru catehism. E vorba de învățătură creștină pentru tineret organizată de parohie. De obicei se ține duminica, dar nu e o regulă generală. Tehnic, catehismul poate deveni și pregătire pentru bac dacă este nevoie.
      Din nou, nu văd problema dacă vorbim de LIBER ARBITRU. Cine nu dorește, nu o dă.
      Spuneam doar că cei care văd religia alungată din orizontul tinerilor s-ar putea să se înșele, pentru că parohiile organizează numeroase acțiuni didactice, umanitare etc. Ceea ce e ok pentru cei care țin o anumită religie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu cunosc nici actiune didactica organizata de parohie , Religia este ceva ,legat de afaceri ,insa Credinta este ceva Sfant . Nu este bine ,sa devina copii fanatici religiosi ! Fanatismul este groaznic !Foarte multi copii termina un Liceu , si nu cunosc notiuni elementare , ca de ex,
      --Nu stiu sa calculeze suparfata unei camere de locuit ,, trebuia sa calculeze cat mp de parchet ! Nu stia cati litri de apa intra are 1 mc ,etc Dar religia stia ! Care notiuni sunt mai importante ptr o Viata Normala ?
      • Like 0
  • Ovidiu check icon
    "Mai mult, ar exista și sugestia (ușor perfidă, dar verificată) că examenul asta ar presupune din oficiu o notă mare care ar crește media generală."
    Adică, ai alege Religia, nu pentru că ai fi pătruns de dorința de a o studia, ci de a promova mai ușor un examen cu o notă care să-ți ridice media generală. O socoteală meschină și tocmai în contradicție cu morala creștină.
    În România, care e un stat laic, și nu fundamentalist precum Iranul, Biserica ar trebui să rămână în plan secund, ca o opțiune pentru cei care nu pot dobândi o altă busolă morală. În fond, te abții să încalci cele zece porunci nu pentru pedeapsa că vei putrezi veșnic în Iad, ci, pur și simplu, pentru că o logică elementară îți spune că sunt fapte rele pe care o ființă rațională nu ar trebuie să le producă. Creștinul român e atașat, mult mai mult, de tradiții, obiceiuri și chiolhanurile aferente decât de respectivele semnificații biblice, iar cel practicant e îngropat într-un morman de "cutume" absurde și ridicole toate inventate de clerici, în numele lui Hristos.
    Popimea retrogradă, ca și politicienii ignari-ipocriți-populiști nu vor avea niciun interes în emanciparea tinerilor, fie si din motivele clar enumerate în articolul de mai sus.
    • Like 8
    • @ Ovidiu
      Mhai Nai check icon
      Popimea nu a avut niciodata vreun interes in emanciparea tinerilor deoarece asta ar duce la micsorarea turmei.
      • Like 7
    • @ Mhai Nai
      Valentin check icon
      Numeroși tineri și profesori au o religie. Cunosc cel puțin trei fizicieni - fizică atomică, cuantică (scuze, nu mă pricep, dar pe-acolo) care sunt deosebit de religioși. De altfel, lista oamenilor de știință care au avut pregătire teologică (unii chiar au fost și pastori) include nume ca Sir Isaac Newton, Lord Kelvin, Louis Pasteur, Robert Boyle, Antoine Lavoisier, Michael Faraday, James Clerk Maxwell, George Mendel, Carl Friedrich Gauss, Alessandro Volta, Samuel Morse etc. Toți au fost profund religioși. Goerges Lemaitre - care a descoperit că spațiul se extinde după o explozie primordială - a fost preot catolic. Arthur Compton - care a descoperit că lumina poate fi în același timp și particulă, dar și undă - a fost diacon baptist. Mendel a fost abate al Bisericii Catolice. Maxwell a fost pastor evanghelic. Matematicianul Euler a scris apologie creștină. Și lista poate continua.
      • Like 2
    • @ Mhai Nai
      Populatia tarii scade drastic ,dar nr bisericilor creste de la 18 500 etc, La fel si numarul absolventilor ,,Fabricilor de popi ,,etc Popii au 2-3 surse de finantare ,..
      • Like 0
    • @ Valentin
      Dan check icon
      Cunosc persoane care după 13 ani de religie în școală s-au declarat atei sau agnostici la recensământul din 2022. Ăsta este efectul real al îndoctrinării forțate din România, nu are nicio legătură gogoașa de zilele astea cu promovarea religiei de către niște fizicieni „profund religioși” ai trecutului.
      • Like 3
    • @ Dan
      Valentin check icon
      Haideți să lămurim un lucru: religia este o materie OPȚIONALĂ. Care parte din cuvântul OPȚIONAL este neclară? Cât despre fizicieni, cunosc multe persoane care activează în știință (chimie, fizică, matematică, biologie etc.) și n-au o problemă în a avea o religie.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Dan check icon
      Problema nu e în confesiunea lor personală, ci atunci când încearcă să le-o impună celorlalți. Cunosc multe persoane care activează în știință și merg cu bicicleta, dar nu fac din asta un titlu de glorie.
      • Like 3
    • @ Dan
      Valentin check icon
      Proba de bac e OPȚIONALĂ. Nu e impusă. Nu e matematică. Matematica e o materie impusă. Religia e opțională. OP-ȚIO-NA-LĂ! Adică aleasă LIBER.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Mhai Nai check icon
      Discutam discutii. Oricat ar fi de optional sau nu, ideea e simpla: un popor de preoti n-o sa-ti plateasca niciodata pensia. Nici nu-ti va apara tara.
      NU DE ASTA AVEM NEVOIE!
      • Like 0
    • @ Mhai Nai
      Valentin check icon
      Nu toate religiile au preoți. E vorba de religie, nu doar de creștinism. Faceți o confuzie...
      • Like 1
  • sunt in oras mare si bogat in culturi diferite. Acu' ganditi-va cum e sa impunem religia la bacalaureat si la copii din familii atee, musulmane, greco catolice, neo protestante, evangheliste si ce mai am prin jur.

    P.S. in ora de religie fiica mea a avut tupeul sa se ridice sa zica profesorului ca ea nu crede ca exista Dumnezeu. Vai de curu' mamei ei daca continua asa :)))
    • Like 5
    • @ Claudia Olteanu
      Valentin check icon
      Există programe școlare pentru principalele culte din România. Nu e asta o problemă. Cât despre fiica dvs., mă bucur pentru opinia ei, însă nu văd ce caută la o oră de religie.. Din câte știu, nu o obligă nimeni să asiste... Religia e opțională.
      • Like 1
  • https://www.youtube.com/watch?v=otrqzITuSqE
    • Like 0
    • @ Marian Laurentiu Statache
      Mhai Nai check icon
      Nu vad legatura. Si nu exista, chiar daca o sa-mi spui: Crede si..... Aici e vorba de de un examen care sa fie dovada cunostintelor acumulate (sau nu) de un elev in liceu, Ce are ortodoxismul cu asta? Cu ce foloseste societatii? Cu ce a ridicat vreodata biserica societatea? (Eu pot sa-ti spun cum a coborat-o.)
      • Like 5
    • @ Mhai Nai
      “Mitropolitii, Episcopii, Egumenii si asa de adesea ori si smeritii calugari ori umilii preoti de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toata invatatura, au inzestrat neamul cu o limba literara, cu o literatura sfanta, cu o arta in legatura cu gustul si cu nevoile lui, au sprijinit Statul fara a se lase a fi inghititi de dansul, au calauzit neamul pe drumurile pamantului fara a-si desface ochii dela cer si au ridicat mai sus toate ramurile gospodariei romanesti, - dand istoriei noastre carturari, caligrafi, sculptori in lemn, argintari, oameni de Stat, ostasi, mucenici si sfinti.” Nicolae Iorga
      • Like 2
    • @ Mhai Nai
      Valentin check icon
      Acest crede și nu cerceta este o invenție mai veche. Elevul de liceu învață fizică, chimie sau matematică descoperită și de membrii ai unor culte creștine.
      - George Mendel (chimie) a fost abate al bisericii catolice
      - Arthur Compton (fizică, lumina ca particulă și undă) a fost diacon baptist
      - Maxwell (fizică) a fost pastor evanghelic
      - Euler (matematică) a fost și apologet creștin
      - Georges Lemaitre (fizică) a fost preot catolic
      Lista oamenilor de știință profund religioși e uimitor de lungă, și nu cred că toți cunoaștem profesor de fizică, matematică sau chimie care merg la biserică regulat. Așa că prăpastia asta între știință și religie nu prea există.
      • Like 1
    • @ Mhai Nai
      Felicitari ptr raspuns Inteligent
      • Like 0
  • Tot românul se declară creștin și ortodox. Sunt convins că este o realitate. Dar una este să declari și alta este cu adevărat realitatea. Nu susțin ca toți creștinii să aibă măcar sumare cunoștințe teologice dar anumite lucruri esențiale în credință ar fi necesare. Aceste cunoștințe ar putea fi expuse și explicate prin școală. Cred însă că mai normală ar fi o instruire în istoria religiei. Evident ar fi prea mult o filosofie a religiei, sau dogmatică. Esențial ar fi și cine o face și la ce nivel. Mai este o problemă. Neoprotestanții - pe filieră americană- sunt din ce în ce mai activi ,mai ales în rândul populației sărace. Prozelitismul este acceptat, văd, oficial, Cred că dacă nu ar fi aceste exagerări, o bună cunoaștere a religiei- religiilor , ar putea fi un lucru benefic. Autorul acestui material are dreptate când vorbește de puterea materială dar și politică a bisericii ca instituție.
    • Like 3
  • În esenţă, ideea de a se studia religia în şcoală, este bună. În felul acesta copiilor/adolescenţilor li se deschide orizontul cunoaşterii, pentru că (ne place sau nu) trăim înconjuraţi de religie iar acţiunile oamenilor, din vechime şi până astăzi, au fost şi sunt guvernate de religie.

    Însă confuzia vine încă de la denumirea disciplinei: religie. Păi dacă studiem religie, atunci elevilor ar trebui să li se prezinte aspecte din TOATE religiile, de la cele avraamice până la cele animiste; nu ca un amalgam, ci gradual şi adaptat la capacitatea de înţelegere a elevilor, în funcţie de vârsta lor. Şi, da, elevilor din liceu ar trebui să li se vorbească şi despre noile mişcări religioase sau păgâne, pentru că şi acestea fac parte din viaţă, nu putem nega ceea ce deja există. Iar la catedră l-aş vedea pe profesorul de filosofie, nu un absolvent de la Teologie.

    Din experienţa pe care am avut-o cu fiul meu în şcoală (cu mai mulţi ani în urmă) pot spune că în clasele I-VIII s-a făcut învăţământ confesional (potrivit mai degrabă pentru şcoala de duminică), însă în liceu au avut parte de un profesor bun, care le prezenta aspecte din cele mai mari (numeric) religii ale lumii, făcând inclusiv comparaţii între doctrinele acestora, precum şi elemente de hermeneutică. Fiului meu i-a plăcut acest stil de predare.

    În ceea ce priveşte bacalaureatul, deja este destul de stufos şi a început să se schimbe mai des ca vremea. N-ar trebui transformat într-un şir de teze la materiile predate în cei patru ani de liceu. Cândva, bacalaureatului i se spunea şi „examenul de maturitate”; asta ar însemna ca absolventului să-i fie testate cunoştinţele care-i vor fi necesare în următoarea etapă în viaţă, cea de adult, şi să nu reflecte orgoliile unor profesori.
    • Like 5
  • Valentin check icon
    Din punctul meu de vedere, religia CONFESIONALĂ n-are ce căuta în școli. Multe biserici - nu doar a noastră - se pare că au lăsat-o mai moale cu școala de duminică, unde ar trebui să-și educe tineretul. Mai potrivită pentru școală ar fi o istorie a religiilor. Mult mai potrivită și mai interesantă.
    • Like 9


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult