Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„De ce vor oamenii să meargă pe Lună?” Misiunea Artemis II și beneficiile sale mai puțin cunoscute

Artemis Luna / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

În timp ce câțiva oameni se îndreaptă înspre Lună, alții se întreabă dacă este oportun să facem așa ceva. Unii se gândesc la costuri (e prea scump, nu merită), iar alții la motivul pentru care mergem (de ce să mergem, cu ce ne ajută).

Da, este scump să mergi cu echipaj uman până la Lună și înapoi. O singură lansare de misiune Artemis costă aproximativ 4 miliarde de dolari, iar cele care vor aseleniza vor costa și mai mult.

Totuși, acești bani nu pleacă în spațiu, ci rămân pe Pământ. Banii sunt plătiți de NASA către firmele care produc metal, vopsea, electronică, chimicale, combustibil, garnituri, hamace, îmbrăcăminte specială și multe alte produse necesare misiunilor. Acești bani ajung în conturile oamenilor de pe Pământ, iar apoi la supermarket sau cine mai știe pe unde. Nu văd unde este problema.

Prețul este mare, da, dar o recentă estimare a Pentagonului, publicată în New York Times, arată că primele 6 zile de război în Iran au costat 11,3 miliarde de dolari. Cam triplu față de misiunea Artemis II. Iar războiul nu s-a terminat. 

sursa foto: Profimedia

Fiecare țară de pe Glob cheltuie sume enorme pe obiecte construite special pentru a omorî alți oameni, dar cumva este văzut ca o risipă doar zborul către Lună. Dacă o țară își permite să cheltuie miliarde de dolari pe războaie, înseamnă că își permite să cheltuie și pe misiuni spațiale.

„Păi cum, la câtă foamete este pe planetă, de ce să cheltuim bani pentru misiuni spre alte corpuri cerești?”, spun unii. Așa este. Pe planetă este multă suferință, dar oare cele 4 miliarde de dolari per lansare vor face lumea mai frumoasă? O estimare recentă arată că aproximativ 800 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie și suferință. Dacă li s-ar împărți costurile misiunii Artemis II, fiecare ar primi o singură dată 5 dolari. Le-ar schimba viața acești 5 dolari?

Spațiul este un loc total neprietenos, iar ca să trăim acolo trebuie să concepem tot felul de dispozitive și materiale care să ne permită să rămânem în viață. Pentru unii este o surpriză, dar multe din obiectele pe care le folosim azi au fost concepute pentru diverse misiuni spațiale.

Alimentele semipreparate au fost concepute pentru astronauții misiunilor Apollo, care nu puteau să gătească în drum spre Lună. Acum le găsim peste tot.

Metodele de filtrare a apei din capsulele misiunilor Apollo sunt acum folosite în locurile unde apa potabilă este greu de găsit.

Materialele izolante folosite în misiunile Apollo sunt acum utile lucrătorilor în frig extrem sau la căldură mare.

Există costume speciale folosite de persoanele cu boli care nu permit răcirea naturală a corpului, derivate din costumele astronauților care au fost pe Lună. 

sursa foto: Profimedia

Există o literatură foarte bogată despre așa numitele „spinoffs”, beneficiile aduse în societate de explorarea spațiului - https://spinoff.nasa.gov/, ca să nu mai spun de zicala „în loc să îi dai cuiva un pește, mai bine îl înveți să pescuiască”.

„De ce vor oamenii să meargă pe Lună?” este o altă întrebare, iar răspunsul este simplu: pentru că sunt oameni!

Chiar și cei care pun această întrebare au simțit nevoia să meargă undeva, să nu stea mereu acasă. La munte, la mare, în străinătate, toți vrem mereu să fim acolo unde nu suntem. De la primii oameni, rudele noastre îndepărtate care au plecat din Africa și au cucerit Pământul, până la cei care vor să meargă pe Lună, suntem toți oameni și dorim să cucerim necunoscutul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vladix check icon
    Chiar nu văd ce e de lăudat, o rachetă ca cele din anii '60 va ajunge pe Luna. Puteau să inoveze cu adevărat, acum se discuta despre realimentarea pe orbita, despre nave dedicate pentru explorarea spațiului, în care rachete gen SLS sa fie doar modalitatea de a aduce pe orbita combustibilul și materialele necesare. In rest, așteptăm avionul spatial promis din anii '60.
    • Like 0
    • @ Vladix
      Baaa, aia de la NASA! De ce n-ati inventat inca avionu spatial? Plecati spre luna tot cu rabla aia din anii 60.
      • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      Vladix check icon
      Pai cam așa, sint cel puțin trei variante de motoare pentru avioane orbitale având ciclu combinat. Motorul propus de Reaction Engines cu ciclu combinat turbo reactor hipersonic - motor racheta, varianta turboreactor - motor racheta cu detonație rotativa, turbomotor - statoreactor cu combustie hipersonica - motor racheta.
      Primul motor cu ciclu combinat a fost chiar motorul celebrului SR-71 din anii '60.
      • Like 0
    • @ Vladix
      Interventia mea a fost una ironica. E clar ca suteti in materie, dar presupun ca cei de la NASA sunt si mai bagati in specialitate, asta insemnand ca stiu ei de ce au ales varianta "rabla".
      • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      Vladix check icon
      Răspunsul e prozaic, banii și comanda politică. Adică aveau nevoie de ceva care sa livreze rapid niște rezultate cu care sa se laude dar fără a urmări cu adevărat o schimbare de paradigmă. E doar o reclamă pentru politicienii momentului.
      • Like 1


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult
sound-bars icon