Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De unde au mai apărut și rebelii houthi? Și de ce atacul Statelor Unite este justificat

Rebeli houthi

Foto - Mohammed Huwais/ AFP/ Profimedia. Rebeli houthi, dintre care unul ține portretul liderului Abdul Malik al-Houthi, își agită armele în timpul unui protest după loviturile forțelor americane și britanice, în capitala Sanaa.

Despre conflictul care zguduie Yemenul de mai mulţi ani şi despre crimele rebelilor houthi am mai scris de-a lungul timpului. Fiind un conflict local, a cărui extindere nu ameninţa să afecteze întregul Orient Mijlociu, şi cum vecinul puternic de la nord, Arabia Saudită, dorea să demonstreze că este capabilă să gestioneze o criză locală, Statele Unite şi aliaţii săi occidentali nu au considerat oportun să mai arunce banii contribuabililor şi să sacrifice americani pentru a pacifica o tară în care apartenenţa tribală este aproape singurul argument care contează în jocurile politice de la Sana’a.

Numai că saudiţii şi aliaţii lor nu au reuşit să pună capăt crimelor şi conflictelor din această ţară săracă, cu instituţii fragile, credinţe medievale şi fără resursele de hidrocarburi atât de răspândite în Peninsula Arabia. Sprijiniţi de Iran, care îşi dovedeşte incapacitatea de a face faţă atacurilor teroriste de pe propriul teritoriu, dar se dovedeşte în continuare un factor perturbator în întregul Orient Mijlociu, din Liban şi până aici, în sud, fără a uita Irakul sau Fâşia Gaza, rebelii s-au gândit că pot deveni relevanţi pe plan international atacând navele comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb cu drone şi rachete furnizate de Teheran. Organizaţia şiită a declarat că, astfel, susţine cauza palestiniană, deşi vasele împotriva cărora a lansat atacuri nu navigau sub pavilion israelian ori american. Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat dur faptele triburilor şiite din Yemen care pun în pericol comerţul global.

Marea Roşie, cu această strâmtoare aflată în dreptul coastelor Yemenului la un capăt şi Canalul Suez la celălalt, asigură traficul a 15% din comerţul maritim mondial, legând Europa de Asia şi estul Africii. În ultima lună, asigurările pentru transportul de mărfuri pe această rută ameninţată constant de atacuri au explodat şi unele companii de transport maritim au anunţat că vor renunţa la utilizarea sa. Ceea ce se traduce, evident, prin majorarea preţurilor bunurilor pretutindeni, dar, mai ales, în Europa şi întârzieri mari în furnizarea lor, cu toate consecinţele inevitabil: blocarea lanţurilor de producţie, inflaţie, penurie alimentară şi criză energetică. O companie italiană de transport, D.B. Group, a anunţat imediat reluarea curselor feroviare directe de marfă între Xi’an (China) şi Bologna începând cu sfârşitul lunii ianuarie şi, de la începutul lunii februarie, deschiderea unei alte rute directe între Chengdu şi Milano chiar dacă, evident, transportul pe calea ferată e semnificativ mai scump.

Când comerţul global este pus în primejdie de o mână de fanatici şiiţi care şi-au distrus în prealabil propria ţară, după ce au fost avertizaţi în numeroase rânduri să înceteze aceste acte de agresiune, atacurile aeriene ale Statelor Unite şi Marii Britanii asupra infrastructurii militare ale acestora era nu doar justificate, ci absolut necesare şi în folosul tuturor ţărilor europene, cel puţin. 

Faptul că unii congresmeni americani s-au întrebat dacă preşedintele Biden a procedat constituţional, lansând rachete asupra bazelor şiite din Yemen fără a solicita acordul legislativului, ci doar informându-l, dovedeşte că o democraţie funcţionează atunci când permite critica şi sistemul checks and balances funcţionează efectiv. Ceea ce nu se întâmplă în Rusia, Iran sau China, ţările care pot trage foloase din faptele houthi.

Cine se putea opune, cel puţin la nivel diplomatic, acestei acţiuni de avertizare militară a proxylor houthi şi păpuşarilor acestora de la Teheran, decât Federaţia Rusă? Agresorul Ucrainei, al Georgiei şi altor ţări din vecinătatea sa, a găsit de cuviinţă să denunţe “agresiunea flagrantă” a foştilor săi adversari din perioada Războiului rece în vreme ce atacau Kievul şi alte oraşe ucrainene şi puneau umărul la consolidarea unor dictaturi sângeroase din Africa.

Indiferent dacă ne place sau nu hegemonia Statelor Unite, în contextul în care ONU este din ce în ce mai lipsită de putere efectivă şi de imposibilitatea de a acţiona militar atunci când urgenţa o cere, intervenţia decisă a Washingtonului şi aliaţilor săi în asemenea momente şi contexte în care organizaţii fundamentaliste sau, pur şi simplu, apărute în lumea modernă din negura unui Ev mediu întârziat, acţionează în detrimentul drepturilor sau intereselor legitime ale aproape tuturor naţiunilor lumii, nu poate fi decât binevenită. O lume în care democraţia şi libertatea economică nu ar mai fi apărate de niciun stat, va fi, cu siguranţă, una cuprinsă de haos, în care vor prospera dictatorii şi propovăduitorii credinţelor demente şi criminale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Cand a avut ONU cu adevarat putere sa faca ceva? Eventual contra pestilor mici care oricum nu contau.
    • Like 0


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult