Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De unde au mai apărut și rebelii houthi? Și de ce atacul Statelor Unite este justificat

Rebeli houthi

Foto - Mohammed Huwais/ AFP/ Profimedia. Rebeli houthi, dintre care unul ține portretul liderului Abdul Malik al-Houthi, își agită armele în timpul unui protest după loviturile forțelor americane și britanice, în capitala Sanaa.

Despre conflictul care zguduie Yemenul de mai mulţi ani şi despre crimele rebelilor houthi am mai scris de-a lungul timpului. Fiind un conflict local, a cărui extindere nu ameninţa să afecteze întregul Orient Mijlociu, şi cum vecinul puternic de la nord, Arabia Saudită, dorea să demonstreze că este capabilă să gestioneze o criză locală, Statele Unite şi aliaţii săi occidentali nu au considerat oportun să mai arunce banii contribuabililor şi să sacrifice americani pentru a pacifica o tară în care apartenenţa tribală este aproape singurul argument care contează în jocurile politice de la Sana’a.

Numai că saudiţii şi aliaţii lor nu au reuşit să pună capăt crimelor şi conflictelor din această ţară săracă, cu instituţii fragile, credinţe medievale şi fără resursele de hidrocarburi atât de răspândite în Peninsula Arabia. Sprijiniţi de Iran, care îşi dovedeşte incapacitatea de a face faţă atacurilor teroriste de pe propriul teritoriu, dar se dovedeşte în continuare un factor perturbator în întregul Orient Mijlociu, din Liban şi până aici, în sud, fără a uita Irakul sau Fâşia Gaza, rebelii s-au gândit că pot deveni relevanţi pe plan international atacând navele comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb cu drone şi rachete furnizate de Teheran. Organizaţia şiită a declarat că, astfel, susţine cauza palestiniană, deşi vasele împotriva cărora a lansat atacuri nu navigau sub pavilion israelian ori american. Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate al ONU a condamnat dur faptele triburilor şiite din Yemen care pun în pericol comerţul global.

Marea Roşie, cu această strâmtoare aflată în dreptul coastelor Yemenului la un capăt şi Canalul Suez la celălalt, asigură traficul a 15% din comerţul maritim mondial, legând Europa de Asia şi estul Africii. În ultima lună, asigurările pentru transportul de mărfuri pe această rută ameninţată constant de atacuri au explodat şi unele companii de transport maritim au anunţat că vor renunţa la utilizarea sa. Ceea ce se traduce, evident, prin majorarea preţurilor bunurilor pretutindeni, dar, mai ales, în Europa şi întârzieri mari în furnizarea lor, cu toate consecinţele inevitabil: blocarea lanţurilor de producţie, inflaţie, penurie alimentară şi criză energetică. O companie italiană de transport, D.B. Group, a anunţat imediat reluarea curselor feroviare directe de marfă între Xi’an (China) şi Bologna începând cu sfârşitul lunii ianuarie şi, de la începutul lunii februarie, deschiderea unei alte rute directe între Chengdu şi Milano chiar dacă, evident, transportul pe calea ferată e semnificativ mai scump.

Când comerţul global este pus în primejdie de o mână de fanatici şiiţi care şi-au distrus în prealabil propria ţară, după ce au fost avertizaţi în numeroase rânduri să înceteze aceste acte de agresiune, atacurile aeriene ale Statelor Unite şi Marii Britanii asupra infrastructurii militare ale acestora era nu doar justificate, ci absolut necesare şi în folosul tuturor ţărilor europene, cel puţin. 

Faptul că unii congresmeni americani s-au întrebat dacă preşedintele Biden a procedat constituţional, lansând rachete asupra bazelor şiite din Yemen fără a solicita acordul legislativului, ci doar informându-l, dovedeşte că o democraţie funcţionează atunci când permite critica şi sistemul checks and balances funcţionează efectiv. Ceea ce nu se întâmplă în Rusia, Iran sau China, ţările care pot trage foloase din faptele houthi.

Cine se putea opune, cel puţin la nivel diplomatic, acestei acţiuni de avertizare militară a proxylor houthi şi păpuşarilor acestora de la Teheran, decât Federaţia Rusă? Agresorul Ucrainei, al Georgiei şi altor ţări din vecinătatea sa, a găsit de cuviinţă să denunţe “agresiunea flagrantă” a foştilor săi adversari din perioada Războiului rece în vreme ce atacau Kievul şi alte oraşe ucrainene şi puneau umărul la consolidarea unor dictaturi sângeroase din Africa.

Indiferent dacă ne place sau nu hegemonia Statelor Unite, în contextul în care ONU este din ce în ce mai lipsită de putere efectivă şi de imposibilitatea de a acţiona militar atunci când urgenţa o cere, intervenţia decisă a Washingtonului şi aliaţilor săi în asemenea momente şi contexte în care organizaţii fundamentaliste sau, pur şi simplu, apărute în lumea modernă din negura unui Ev mediu întârziat, acţionează în detrimentul drepturilor sau intereselor legitime ale aproape tuturor naţiunilor lumii, nu poate fi decât binevenită. O lume în care democraţia şi libertatea economică nu ar mai fi apărate de niciun stat, va fi, cu siguranţă, una cuprinsă de haos, în care vor prospera dictatorii şi propovăduitorii credinţelor demente şi criminale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Cand a avut ONU cu adevarat putere sa faca ceva? Eventual contra pestilor mici care oricum nu contau.
    • Like 0


Îți recomandăm

CT Popescu-

Dacă drona dovedită a Rusiei, care se ducea în treaba ei, să omoare femei și copii ucraineni, a fost deviată spre femeile și copiii din Galați de o lovitură antiaeriană a armatei Ucrainei, după cum a declarat publicației BBC președintele Dan, fără să aducă vreo dovadă, atunci de ce mai expulzăm consulul rus?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Palatul Copiilor

Nu mai știu cu exactitate câte materii au fost, dar îmi amintesc că am trecut pe la Limba engleză, Limba franceză, Jocuri și Jucării, Literatură, Chimie, Astronomie și Pictură. În total, am petrecut cel puțin 6-7 ani la Palatul Copiilor, cei mai mulți în paralel cu școala, pe care am început-o în 1995.

Citește mai mult

bucatarie - Profimedia

Gătesc de când aveam cincisprezece ani și în ultimii cincisprezece ani, am încercat să-mi rafinez gătitul experimentând cu arome, ingrediente și tradiții culinare până când mi-am dezvoltat treptat un gust al meu, un gust pe care cei dragi îl descriu uneori ca pe o reflecție a personalității mele, aproape ca pe o narațiune subtilă compusă din condimente, ierburi aromatice și, de obicei, o atingere de lămâie ca o margine a clarității.

Citește mai mult