Deficitul de TVA. Unde se văd banii care nu ajung la bugetul statului? Expert fiscal: „Se văd peste tot, în imobiliare, în automobile, în creșterile de vânzări la produsele de lux, achiziția de vacanțe scumpe și călătorii”

Foto: Nikolay Mikhaylov / Alamy / Alamy / Profimedia

România are cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană. Aproape 35% din sumele ce ar trebui să ajungă la bugetul statului român sub formă de TVA fentează Fiscul. Pe locul doi, in UE, sunt grecii, cu 25,8% deficit de TVA. Unde se văd acești bani?„Se văd în piață, peste tot, în imobiliare, în automobile, în creșterile de vânzări la produse de lux și servicii de lux, deci vacanțe scumpe, călătorii care necesită fonduri financiare semnificative”, a explicat la emisiunea „În fața ta” consultantul fiscal Dan Schwartz.

Totodată, îi mai vedem undeva. „Nu toți banii care nu sunt plătiți la bugetul statului sunt consumați. O parte din acești bani se regăsesc în investițiile făcute în special de companii mici și mijlocii care fentează, cum se spune, Fiscul și nu plătesc TVA-ul”, a adăugat expertul fiscal. 

„(Economia gri are propriul sistem de dezvoltare, PNRR-ul ei.). Exact aici încep să apară problemele, pentru că atunci când economia gri ocupă o pondere foarte mare în structura economică a unei țări, guvernul nu mai poate stimula în niciun fel dezvoltarea. Creșterea economică nu înseamnă neapărat dezvoltare. Faptul că o companie își crește valoarea de la o perioadă la alta nu înseamnă că regăsim o îmbunătățire a nivelului de sănătate publică, a nivelului de calitate a infrastructurii rutiere.

Dacă guvernul nu poate să controleze fondurile care ar trebui să fie alocate pentru dezvoltare, fonduri obținute în urma creșterii economice, atunci șansa noastră de a ne dezvolta scade. De aceea economia gri sau chiar economia neagră sunt pe termen lung factori de regres economic și social”, a punctat Dan Schwartz.

Întrebat cum ar putea fi redus deficitul de TVA, expertul fiscal a vorbit despre abordări care țin de teorie și altele care țin de practică. Din punct de vedere al teoriei, conformarea voluntară are loc atunci când contribuabilii sunt convinși, spune Dan Schwartz, că banii lor sunt folosiți în interesul lor de către cei care îi colectează, adică de Guvern. Dacă încrederea în Executiv nu există și dacă ea este motivată de ceea ce se vede în jur, firmele vor „păcăli” Fiscul. 

În plus, continuă expertul în fiscalitate, structura TVA îl face să fie un impozit „aproape imposibil de aplicat” când vine vorba de aplicarea lui la tranzacții complexe. „Este foarte greu să te conformezi voluntar pentru că structura lui - așa a fost construit - este atat de birocratică, încât ai nevoie de specialiști supercalificați, ca să poți să administrezi tranzacții complexe care implică TVA”, a subliniat Dan Schwartz. Iar această structură dificilă a impozitului generează pe de o parte colectare scăzută, așa cum se întâmplă la noi, unde și informatizarea nu există sau e în stadiu incipient. 

Pe de altă parte, e nevoie de o reformă a instituțiilor de colectare a taxelor, unde atitudinea trebuie să se schimbe, adaugă consultantul. O autoritate fiscală trebuie să fie în același timp un sustinator al contribuabililor și în același timp să fie o instituție care penalizează contribuabilii incorecți. „Dacă o să intrați pe site-ul fiscului american, o să vedeți că misiunea sa principală este de a proteja contribuabilii corecți de cei care caută să evite plata taxelor.”, spune el.

În același timp, schimbarea de atitudine duce la creșterea nivelului de conformare voluntară. Mulți dintre cei care - combinat cu un sistem de penalizare foarte dur - încearcă să evite plata taxei pe valoarea adăugată o vor plăti sau de frică sau pentru că înțeleg și sunt convinși că banii lor vor fi folosiți în interesul lor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp